Alergand la Maratonul Pietrei Craiului

A venit si aceasta zi pana la urma…de 1 octombrie, o zi care aducea o noua editie a celui mai vechi maraton montan al tarii.

La start sute de participanti, se discuta de peste 500 de persoane. Au fost prezenti cei mai buni alergatori montani din tara, sportivi de la cluburi, reprezentanti din lotul national, participanti la competitii europene, campioni la „Balcanice”…era normal sa fie asa, fiind cel mai dur si mai vechi maraton montan din Romania.

O organizare de exceptie…daca Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov si-a luat in acest an masteratul cu Marathonul 7500, Lucian Clinciu si ceilalti organizatori ai Maratonului Pietrei Craiului si-au dat doctoratul in acest domeniu.

Conform unor pronosticuri undeva intre locurile 150-200 ar fi trebuit sa fiu eu si alti prieteni :))

Alaturi de Razvan Tache  noul reprezentant al Outdoor Romania, o tanara speranta cu rezultate remarcabile pentru varsta lui. Venise si tatal lui, om extraordinar sa-l sustina…toti il apreciaza pe pustiul de 16 ani 🙂 Am avut un tricou original care nu retine umezeala, adecvat…al Diviziei sud-coreene Zaytun aflata in Irak, adus de un prieten 🙂 Multumesc 😉

In sfarsit, am ajuns vineri in orasul Zarnesti, de acolo se dadea startul in ascensiunea Pietrei Craiului. La sedinta tehnica desfasurata intr-o cladire mare, probabil Casa de Cultura, am aflat toate detaliile traseului, regulile competitiei. Ne-am ridicat nr. de concurs care avea atasat un cip pentru a se lua un timp cat mai exact la sosire, harta si profilul traseului, tricoul competitiei, toate acestea aflate intr-o sacosa cu numele fiecarui participant scris pe aceasta. In taxa platita era inclusa si o asigurare medicala…

A doua zi, la ora 9 se dadea startul. Pentru a se preveni orice accidentare sau iesire din traseu, politia locala, salvamontistii din Zarnesti si cei din Campulung, reprezentanti ai organizatorilor, Primaria si o multime de voluntari, au constituit un mecanism de supraveghere foarte eficient. Din cand in cand un elicopter survola muntii Piatra Craiului. Au fost multe puncte de control pe traseul montan cat si puncte de alimentare in care se gaseau o multime de lazi de struguri, banane, energizante…

Concurenti, o multime, si in fata si in spate, in zona de start

Din loc in loc pe traseu se aflau persoane izolate care au fotografiat concurentii din puncte fixe ore la randul.

Atmosfera a fost una de neimaginat, lume pe la porti strigand, turisti ce incurajau sportivii, in mijlocul strazii cetatenii aveau clopote si pentru fiecare concurent aveau o vorba buna…pe toate traseele turistice parcurse drumetii intalniti se opreau si ne spuneau cat mai este pana intr-un loc, cat mai este pana la un post de control, lumea aflata la iarba verde se ridica sa aplaude…a fost ceva atat de bine pus la punct care a impresionat pe toti, iar plusul a fost dat de atitudinea tipic ardeleneasca.

Nu se putea ajunge in zona de start decat dupa ce fiecarui concurent i se verifica echipamentul obligatoriu. Nu-l aveai nu luai startul. Am vazut si un aspect care arata cat de greu cantareste cuvantul organizatorului, Lucian Clinciu. Un sportiv renumit a incercat sa-si bage prietenul fara echipament prin poarta de acces…adica o procedura romaneasca. Din pacate pentru ei nu le-a iesit faza si cel fara echipament a fost trimis sa-si gaseasca echipament.

Buun! 🙂

Si la ora 9:20 s-a dat startul. Ingramadeala, fuga cat ne tineau picioarele, zbor pe langa portile oamenilor, se duc cei doi kilometri de asfalt, intram pe drum forestier, trecem de Fantana lui Botorog si ne incadram pe un drumeag spre satul Magura. De aici, s-a produs scurtcircuitul. Nu aveai cum sa depasesti pe nimeni, poteca fiind ingusta, si marginita de gardurile oamenilor. Primii trecuti au luat un avans considerabil, ceilalti au pierdut destul timp.

Drumeagul 🙂

A urmat urcusul spre o sa, trecerea pe la punctul „La Table” unde era punct de realimentare: hrana, energizant, apa. Si de aici urcus pana la Vf. Funduri cel mai inalt punct al traseului.

Stana Grind, la kilometrul 11 al maratonului

Dupa aproape o ora eram in creasta, in Saua Funduri

Si varful sus in ceata

Coborand de la varf…daca erai observat ca depasesti pe cineva in acest segment periculos, intins pe sute de metri erai descalificat

Coborarea pe corzi…astfel erau amenajate punctele periculoase

„Urmarire” prin jnepeni

Coborare dificila printre bolovani

Prin Marele Grohotis al Pietrei Craiului, dupa o coborare urma o urcare 🙂

Si am ajuns din urma un domn cunoscut, ce purta tricoul national. Aici este pe drumul spre cabana Plaiul Foii unde era un alt punct de alimentare. Urma o noua urcare abrupta ce a demoralizat pe multi…spre refugiul Diana.

Diana asta este una dintre cele mai injurate femei :)))

Am urcat la refugiu apoi am coborat la Schitul Coltul Chiliilor. Nu as putea spune ca am alergat la randament maxim ca nu s-a putut…dar de aici am fugit ca din pusca spre orasul aflat la circa 10 km.

Orasul Zarnesti

La vreo 5-10 minute dupa ce am ajuns. Cei 41 km i-am parcurs in 5 ore si 46 de minute, adica pentru mine inseamna un timp mare…cele 46 de minute nu aveau ce cauta. Imediat ce am ajuns organizatorii te luau in primire, daca esti ok, iti dadeau un pahar de energizant, iti luau ei nr. din piept, te invitau la un cort unde se serveau placinte diferite, iaurturi, struguri, banane, etc…in cantitati industriale. Daca eu m-am saturat de placinte cu mere va dati seama cat au muncit oamenii acestia…adica eu mananc o tava de placinte cu mere odata :)))) Altceva nu mi-a trebuit 🙂

Si dovada ca pustiul de la Outdoor Romania chiar alearga bine

Primul din stanga este Toma Coconea, cel care s-a clasat pe al doilea loc la un concurs european ce a tinut de prin Elvetia pana la Monte Carlo. Cel din mijloc este un bun prieten de al sau care avea o problema la un genunchi, astfel ca Toma si un alt amic au plecat sa-l sprijine.

Pe drum au mai incurajat si alti concurenti, epuizati de atata urcat si coborat printre bolovani si rape, fara resurse dupa ce urci si ocolesti un intreg munte. Unui prieten i-a spus: „Hai ca intri in primii o suta, gandeste-te ca dupa tine mai vin inca 500” :))

Nu as putea spune cine ar fi avut sanse sa castige si cine nu…totul a tinut de cat de repede ai reusit sa iesi din marea majoritate. Ai fost printre primii 20-30 si ai rezistenta fizica atunci nu mai poti fi ajuns de catre cei care trec de 50. Sunt puncte de blocaj, unde un concurent nesigur tine in loc alte zeci, se pierde timpul…

Doamna din imagine este una dntre cele mai bune maratoniste din tara…am vazut-o la multe competitii sportive

Dupa parerea mea…cea mai frumoasa maratonista prezenta la acest concurs 🙂 Nu stiu cine este sau ce loc a ocupat, dar cum ma jucam eu cu aparatul foto, am observat-o prin zona

Intre timp, adica pana la incheirea maratonului s-au desfasurat si curse ale copiilor, pe categorii de varsta, fugeau viitorii sportivi de iti era drag sa te uiti la ei 🙂

Si pana seara concurentii tot soseau

Dupa venirea pe primul loc a lui Adi Bostan, singurul care castiga orice astfel de competitie in tara, sportivii au inceput sa soseasca dupa un minut, doua, cinci. Nu cred sa fi fost diferenta de 10 minute intre primii 150 de participanti

Si medalia mea a ajuns la locul potrivit alaturi de altele, plus diploma cu locul 35…foarte departe. Cu putin noroc intram in primii 20 dar in niciun caz in primii 10, la categoria Regina cum o numeau organizatorii…

Tricoul competitiei

Deci maratonul acesta s-a desfasurat pe suprafete accidentate, a reunit toata elita sportiv-montana a tarii, a avut o organizare fara cusur…dupa ora 18 ne-am dus la Casa de Cultura sau ce o fi cladirea aceea…unde se serveau paste cu branza si sos, in sala o doamna inimoasa conducea un ansamblu folcloric care a oferit un spectacol neasteptat.

Surprizele s-au tinut pana la miezul noptii…o formatie de dansatoare parca fara oase a stat pe scena cam o ora, toata sala aplauda. Nu ai crede ca un oras mic cum este Zarnestiul este atat de plin de viata. Au fost premiati cei mai in varsta maratonisti, cei cu varste peste 50 de ani, m-am bucurat sa-l vad pe scena pe dl. Stan Turcu, un om extraordinar si pe care il apreciez foarte mult…

Organizatorii au consultat datele personale ale inscrisilor si au dat un cadou participantului nascut intr-o zi de 1 octombrie, a fost premiat si Dinu Mititeanu cel mai experimentat om de munte al tarii, cu peste jumatate de veac prin muntii tarii.

Pensiunea Hora cu Brazi a oferit un sejur celei mai varstnice maratoniste si celui mai varstnic maratonist.

Toti concurentii grupati pe categorii de varsta au fost invitati pe scena, strigati la microfon, poze de grup, invitati speciali care au vorbit despre actiunile lor de montaniarzi…au fost atat de multe lucruri incat sigur fara voie am omis din ele.

S-au pierdut lucruri, telefoane, etc,  cine le gasea nu le pastra, ci le ducea la organizatori care anunta la microfon. In concluzie, ce pierdeai ti se returna deoarece cineva il gasea pana la urma. Chestiile astea de bun simt, lucruri normale vazute drept prostesti de altii care traiesc fara a pune pret pe ceva, ma fac sa cred ca sutele de tineri sau mai inaintati in varsta prezenti la acest concurs, pot schimba cate ceva in jurul lor.

La un moment dat, stateam cu alti prieteni: Razvan Alexe, Cornel Spiridon seful CPNT-ului, etc, pe spatiul verde la un suc, o bere, fiecare ce vroia si discutam. Nu mai stiu ce vorbeam dar astfel de clipe as vrea uneori sa dureze mai mult…poate ca dureaza doar o zi tocmai pentru a pastra amintirile mai puternice!

Cred ca asta a fost ultimul maraton din 2011, urmatorul este la anul prin luna mai :)!

Multumesc celui care a rezolvat toate problemele ce tin de participarea la un maraton atat de complex ca acesta…Numele lui? Vlad Oprea, primarul Sinaiei 🙂

34 răspunsuri

  1. domnule, deci asa cum descrii atmosfera maratonului reiese ca a fost superb si ma bucur mult sa aud. mai rar asa pe la noi… dar iata ca se poate. felicitari tuturor!

    Apreciază

    • Lucian Clinciu este cel care a introdus in Romania conceptul de maraton montan de ani buni, este un brand, garantia lucrului facut ca la carte, are si o intreaga echipa langa el. Am fost surprins si eu, ca la noi se poate realiza asa ceva…foarte reusit evenimentul!

      Apreciază

  2. Bravo Adi! Daca esti intre primii 150 este tot ce conteaza. Pe primii kilometrii toata lumea alearga foarte repede, este dificil sa intreci. Dupa cum bine ai intuit cine este printre primii la linia de start are sanse, dar acolo este mai greu de ajuns. Mi-a placut ca ai dat dovada de rezistenta, dupa sosire nu pareai a fi parcurs un maraton cel putin asta era impresia celor de pe margine, bravo, sa nu te lasi niciodata!

    Apreciază

    • Pai au fost locuri unde stateam pur si simplu ca sa coboare cei din fata, asa a fost traseul, deci cum sa obosesc cu atatea pauze :))) Important a fost ca nu mi s-a parut greu deloc urcusul spre refugiul Diana, iar de acolo am recuperat cate ceva pana la sosire 🙂

      Apreciază

  3. Da stiu ca ai alergat vara asta,nu gluma.
    Mai sint (raiduri,curse sau cum se numesc) sau te pregatesti de pauza?

    Apreciază

    • Maratoane nu mai sunt, raiduri o sa le numesc de acum…nu am alergat cum ar trebui, este si prima vara cand fac lucrul acesta. Dar pana la anul mai am timp de antrenamente. Cand vreau sa iau o pauza ma tine cateva ore, apoi ma plictisesc si de pauza :)) Muntele iti da energie 🙂

      Apreciază

  4. Suuper :D, Se pare ca te-ai distrat de minune…si ai reusit sa-mi aduci si mie un zambet de satisfactie prin momentele surprinse si postate aici 🙂
    Felicitari domnule !

    Apreciază

  5. Frumos, solicitant , dar a meritat .
    Si vremea a fost splendida.

    Apreciază

  6. Multumiri:prin intermediul relatarilor si pozelor am intrat cu emotie in splendida atmosfera a raidului.Nu mi-am imaginat ca sunt atat de multi temerari la noi. Faptul de a-ti gasi curajul sa participi la asa ceva,sa ai forta-mai ales psihica-de a lupta pana la capat sunt lucruri exceptionale,iar nivelul la care ai ajuns dupa doar un an de participare la competitii e mai mult decat promitator pentru viitor.Felicitari din tot sufletul!Intr-o incercare atat de dura sa mai ai si energia de a fi foto-reporter,asta le intrece pe toate.Inca o data multumiri ca ne-ai facut partasi la acest minunat vis!

    Apreciază

    • Raidul a fost impresionant. Omul acesta, Lucian Clinciu a salvat prin ideea sa, mii de tineri de la manelizare, non-valoare, alte nenorociri. Sper ca odata cineva din fruntea tarii va aprecia acest lucru. Ei nu au facut nimic pentru noi, pe cand acesta a reusit sa faca un lucru enorm pentru generatia tanara. Cuvintele sunt putine cand vine vorba de Lucian Clinciu. Curaj am mai mereu, sper sa fie mai bine la anul, ideea este sa pleci din prima linie. Va multumesc pentru ca m-ati sustinut constant, iar cu pozele am zis sa ramana pentru toata lumea, poate se vor indemna si altii la sportul acesta.

      Apreciază

  7. te-ai miscat incet! ca o don’soara la plimbare-n parc…si pe tocuri! :)) trebuia sa fugi sa rupi pamantul, nu sa stai dupa mai stiu eu cine! 😉
    gabriel nebunel! :))

    Apreciază

    • 😀 m-am miscat incet, la o competitie asa mare fiecare minut este important. Si tot am auzit ca este grea urcarea de la Plaiul Foii la refugiul Diana, pana la urma nu era asa de speriat. In unele locuri nu aveai cum sa nu stai. La Magura pe drumeagul acela erau cel putin 100 de persoane incolonate…ce depasire sa faci…iar in urcusul spre creasta, nu i-ai vazut pe primii sus de tot, ce sa-i mai ajungi….startul trebuie luat tare, chiar daca e maraton nu cursa scurta, pana la Magura. Bine ca am mai recuperat pe ultimii kilometri 🙂

      Apreciază

  8. cat despre concurs! MINUNAT! nu se poate descrie in cuvinte ce se intampla acolo, la maratonul pietrei craiului. eu unul am plecat fericit de acolo. 🙂 multumesc organizatorilor pt lucrul acesta!

    Apreciază

  9. Intr-o astfel de incercare, esti in competitie-daca se poate spune asa- in primul rand cu tine insuti,sa stii la ce nivel te gasesti,din dorinta de auto-depasire.A recurge la”activatoare”,chiar daca n-ar avea urmari asupra sanatatii,nu mi se pare cinstit,de aceea e de apreciat raspunsul dat d-lui Tudor[„prea curand,sau vreodata”]! In ceea ce priveste admiratia fata de o „faptura reusita”,cred ca e dreptul fiecaruia,indiferent de statutul social;important e, cu ce ganduri…Sa fim noi insine,cum ne e felul,fara a ne trada principiile,crezul! Pofta buna la catina si toate cele bune!

    Apreciază

    • Vreti sa ma credeti ca marea majoritate a concurentilor iau chestiile astea? :))) Fata aceea chiar mi-a placut cum arata, doar atat, mi-a placut cum arata. Nu as avea niciun stres sa spun ca as fi gandit si altceva, dar pur si simplu, asta a fost, avea un fizic placut. Nu intentionez sa fac tot felul de compromisuri eu imi aleg alimentatia potrivita unui astfel de sport fara a recurge la asemenea „artificii”. Multumesc, catina inca nu am pregatit-o, o sa postez o reteta, zilele urmatoare. Asa este, cel mai important este sa fim noi insine! Ma bucur ca beneficiez de intelepciunea dv de cate ori este nevoie!

      Apreciază

  10. @ Adrian,
    Bună seara !
    Felicitări pentru post, pentru cei 41 km. parcurși, pentru frumoasele imagini postate și nu în ultimul rând pentru pasiunea ta pentru
    munte !
    O seară liniștită !
    Alioșa.

    Apreciază

  11. Felicitari! 🙂 (e un loc mai mult decat onorabil)

    inteleg ca faptul ca se interzicea depasirea pe zonele mai tehnice (coborarea din saua Funduri, nu?) e un soi de masura de siguranta dar, din pacate, e si un mare avantaj pentru alergatorii de pista/sosea (sau parc ;)) ) si face ca experienta montana si tehnica dobandita odata cu ea sa nu atarne prea mult la cantar…

    Apreciază

  12. felicitari domne si la mai mare iulian.

    Apreciază

  13. Revin dupa mai bine de o luna pt. a sublinia,dincolo de contributia organizatorilor in frunte cu D-ul Lucian Clinciu,atitudinea-asa cum reiese din relatare- mai mult decat binevoitoare,entuziasta,chiar implicata-coparticipativa a localnicilor.E un lucru deosebit,care-i onoreaza,acela de a intelege importanta evenimentului si de a aprecia incurajand eforturile participantilor.Oameni de munte! Cu plecaciune…

    Apreciază

  14. Eu sunt mandra de tine! 😀
    Felicitari!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: