Alte fonduri pentru Azuga; Catarare pe Vanturisul inghetat; Zi gratuita pentru azugeni; Exploatari pe Valea Cerbului

As incepe mai intai cu exploatarile, cu vestile mai putin bune. Pe Valea Cerbului, pe partea cu Bucegii, taierile de padure sunt in toi, se taie de parca ar trebui realizat un culoar pana langa stanca muntelui. Responsabili ar fi personaje din Dambovita si din Valea Doftanei, bine vazute de administratorul padurii regale. Padure aflata in Parcul Natural Bucegi, un arhaism evident, o forma demult expirata care nu mai spune nimic nimanui.

Am tot vazut in ultimele luni foarte multi angajati ai Romsilva suparati, cerand arme, aparand un statut, uniforme, ei pazesc padurile si cad victime… La o scara microscopica au dreptate. La un caz de agresiune asupra unui padurar care-si face treaba poti trece in cealalta parte sute de complicitati ale tovarasilor de breasla la despuierea Romaniei de zestrea verde.  Romsilva are o imagine negativa pentru ca institutia si-a facut-o. Fara sprijinul tacit sau deschis al celor de la Romsilva, in Romania nu am fi vazut defrisari la o scara atat de mare. Asa cum spuneam acum 10 ani, aceasta institutie ar trebui desfiintata in totalitate si reinfiintata o alta pe baze noi. Cu foarte multi absolventi de silvicultura, cu tot felul de specialisti. Cat timp se infiinteaza institutia noua, padurile sa fie in grija Politiei, Jandarmeriei, Garzilor Forestiere sau de Mediu… sunt destui. Si lasate de izbeliste, paguba nu este la fel de mare ca existenta institutiei in sine.

Romsilva e rotita indispensabila a mafiei lemnului. Putinii oameni in verde care incearca sa-si faca treaba, sunt obligati la un adevarat balet. Sa-si faca si treaba si nici sa se puna rau cu factorii de decizie. Sa mai scape si cu viata cateodata…

Asa cum foarte multi au observat, pe Valea Cerbului, pe partea cu Bucegii se taie si se transporta busteni cu nemiluita. Niciun control pe acolo. Nimeni nu trece ca sa nu fie probleme. Ma refer la institutii abilitate. Mai apare cate un cetatean si filmeaza apoi posteaza pe Facebook. Cum a surprins dezastrul. Imediat forwardistii, de altfel unii dintre ei chiar reprezentanti de infractori pe bune, incearca sa mimeze o imagine de afectati, dau filmarea mai departe. Pentru ca nu inseamna nimic pentru nimeni, nu e pentru nimeni periculos. Intr-un fluviu de imagini nici nu conteaza picatura pe care o adaugi tu. Si nu se intampla nimic.

DB76WAL…captura din filmarea distribuita pe Facebook. S-a distribuit, „s-a rezolvat”, azi este o noua zi, actiunea incepe iar… dar cu alti busteni si aceleasi masini. Nimeni nu a sunat, nimeni nu a anuntat transportul, pentru ca nimeni nu vrea probleme. Eu nu inteleg faza cu share pe Facebook in astfel de situatii. Adica trebuie sa ne vaicarim impreuna sau cum? Cine distribuie nu stie cui sa se adreseze? 🙂

Bineinteles, ca urmeaza sa ne lamurim daca exploatarea din Valea Cerbului-Parcul Natural Bucegi este in regula. Nu din perspectiva actelor ci din perspectiva celor existente in teren.

La Azuga toata lumea stie ca miercurea e liber pe instalatiile de teleschi si banda:

Imagini spectaculoase de la o actiune de catarare pe gheata in zona muntelui Vanturis. Mai exact, una din cascadele mari din Vanturis a inghetat dand ocazia unor localnici pasionati sa o urce:

Unul dintre protagonisti, Ciprian Goran „Gorby” instructor la Centrul Montan al Jandarmeriei. Foto: Ciprian Goran

La urma o veste foarte importanta. Primarul din Azuga, d-l George Barbu si echipa sa, au reusit sa atraga noi fonduri pentru localitate…

Fara echipa nu faci nimic, mai ales in acest domeniu. Se poate spune ca modelul si lectia Vlad Oprea au fost insusite perfect la Azuga.

Mare de nori si gratar prin muntii Baiului

Aveam planificate alte activitati… dincolo de Valea Superioara a Prahovei. Numai ca, vremea nu era chiar potrivita pentru biciclete. Aceasta din punctul meu de vedere care am o anumita doza de comoditate 🙂 Nu-mi place sa merg pe frig si vant rece pe bicicleta, sa ma invart chiciurit pe la monumente, la ce fac eu trebuie ceva rabdare, pierdut timpul. Nu fac ciclism doar ma folosesc de o bicicleta pentru a realiza ce mi-am propus. Am verificat si sambata si duminica starea vremii reale… de la cei care locuiau pe unde ma interesa si coroborat cu camerele live mi-am dat seama ca lumea de mai jos de Sinaia se afla sub un plafon urias de nori, cu frigul aferent 🙂

Am facut altele cat si o drumetie usoara pe muntii Baiului:

Drumurile forestiere sunt acoperite de gheata.

Sau de zapada… pe masura ce urci in altitudine.

Ori si una si alta 🙂

Vremea era perfecta, dupa cum se vede.

Cota 1400

Poiana Stanei Regale

Marea aceea alba de nori era blocata de munti si nu intra in Valea Prahovei.

Versantul estic al muntelui Furnica

Tabloul meu periodic. Pozez acolo de cate ori trec prin zona. Nu stiu de ce prea bine :))

Inspre Valea Doftanei… Marea de nori a acoperit o parte din Romania, mai putin muntii.

Ciucasul

Puţin din muntii Baiului plus Bucegii

Postavarul si Piatra Mare blocau marea de nori spre Predeal.

Monumentul Eroilor – Caraiman

Releul Costila

Lupiii 🙂

Acestea nu stiu, ca erau cam departe si neclare. Posibil tot un lup.

Dupa ce vreo ora tot vazusem urme de lupi, ne-am dat seama si ce directie aveau, cum se deplasau si cam ce urmareau… Cu rosu urme de lup, cu galben cerb sau mistret.

Viitoarea victima sau poate ca deja a fost prinsa… cine stie…

Bine, in cateva ore am vazut o multime de chestii dar se face dimineata pana scriu tot…

Cum am stabilit ca oriunde mai mergem, facem un gratar, fie si dupa blocuri, in apa 🙂 oriunde… ne-am oprit la un foc.

Am luat din padure doua crengi mai serioase de fag si gata focul…

Asteptand sa „se faca” jar.

Carnatii se fac mai repede si i-am luat mai repede…

Dupa care am gasit si loc cu peisaj de admirat. Ca si aceasta e important, sa mananci si sa privesti :))) Daca e si soare, e perfect. Nu adia nici vant, am lasat gecile pe un scaun…

Privind 🙂

A, dar intai de toate, focul stins neaparat. Aceasta e prima grija ca sa poti sta linistit. La urma, curatenie, sa nu ramana vreo punga, ambalaj…

La ce priveam…

Urme de mers leganat 🙂 …cine sa fie, cine sa fi fost… 🙂

Senin de Bucegi

Si ieri, si azi, si se pare ca si maine, sunt zile frumoase in Valea Prahovei si pe munte. Frig dimineata, mai putin frig in intervalul orelor 10-15.

Daca ar fi asa si in week-end 🙂 Pentru ca e perfect de o drumetie. E perfect si pentru ca vezi zapada sus si nu aici, prin statiuni. Unii o vor si aici… dar pentru mine cu cat vine mai tarziu cu atat e mai bine. Pentru ca nu o astept :)) Prin Valea Prahovei este frig si zapada cam de prin noiembrie si pana in aprilie. Ca atare, nu prea imi trebuie. Dar daca ar fi zapada 2 luni, decembrie si ianuarie, ar fi suficient 🙂

Cam asa se prezentau Bucegii:

Ce poze ies daca esti intr-o astfel de zi pe munte…

Traseul turistic: Busteni – Jepii Mici – Vf. Omu – Refugiul Tiganesti – Lacul Tiganesti – Cabana Malaiesti – Cabana Poiana Izvoarelor – Gura Diham – Busteni

„Sa mergem, poate, chiar pana la Bran”.

Plecam pe la 7 si ceva, intram la un supermarket si 7:50 ne prinde la intrarea in traseul pe Jepii Mici. Incepem urcusul pe Valea Caraimanului (Jepilor):

Cabana Caraiman deschisa… aici eram dupa vreo ora si 40 minute.

Ocolim Babele, Sfinxul…

Privim in Valea Ialomitei

Se vad cabana si statia de la Omu

Predealul si Piatra Mare

Traseul de la Omu spre refugiul Tiganesti… de unde am facut dreapta spre Valea Tiganesti. Pentru ca?.. stateam si priveam la zona Bran si cum ajungeam prea repede acolo… am zis sa o mai lungim cu Tiganesti-Malaiesti-Busteni.

Valea si lacul Tiganesti

Demult, am mancat un tort pe acel platou… nu e chiar atat de demult dar asa pare cand ma gandesc azi… pare oarecum ireal.

Primul loc de popas mai serios… la iaurt cu fructe si 2 banane, vinete si snitel… Privind spre Valea Ciubotei.

Vara, pe aici, printre maci galbeni suspendati este ceva greu de reprodus.

Baba in Clincea

Refugiul Tiganesti. Fiindca Branul era prea aproape, am ales sa ne intoarcem acasa, tot pe jos. Chiar si asa, la ora 18 eram acasa…

In refugiu…

Mai departe…

Prea aproape…

Padina Crucii

Lacul

La privit lacul… Multi veneau de la Malaiesti doar sa vada lacul.

Valea Malaiesti

Ca de obicei, aici isi da intalnire lumea civilizata din Bucegi.

Nu am reusit sa cumparam ceva pentru ca ne venea randul dupa vreo 30 de minute, cel putin…

Malaiesti, o poveste frumoasa

Pe „Take Ionescu” ne-am dus pana la Pichet si ne-am oprit la cabana Poiana Izvoarelor.

De acolo, am coborat la Gura Diham unde erau vreo 150 de masini :))

Inca mai sunt fagi verzi

Pe coborarea de la Poiana Izvoarelor

Mda, s-a dus si podetul acesta… se duc toate.

Mai intram la Penny si avem surpriza sa vedem mai multe masini cu roata blocata. Intreb si eu pentru un prieten care este motivul…

Motivul: nu sunt clienti… na, cu ce au ajuns sa se ocupe si astia…

O toamna, un imn, o clasare si un comentariu sportiv

Ieri s-a aflat care este si de unde este… cea mai buna grupa pe anul 2019 din Fortele Terestre ale Romaniei. Intrecerea militara s-a derulat prin Bucegi si imprejurimi. La concurs au luat startul loturi de militari din marile unitati de infanterie ale Armatei. Evident, pe Bucegi a fost doar etapa finala, pentru ca pana la acel moment au fost si alte etape eliminatorii. In cele din urma pe terenul muntilor Bucegi au ajuns cele mai bune grupe de infanterie din cadrul trupelor de uscat.

Pe primul loc, cum era de asteptat 🙂 s-a situat echipa Brigazii 2 Vanatori de Munte.

Locul doi a revenit echipei Brigazii 18 Cercetare-Supraveghere iar locul trei echipei Brigazii 81 Mecanizate.

Nu sunt un fan al fotbalului, cred ca nici nu am vazut vreun meci al nationalei in acest an, dar cineva s-a gandit ca la meciul Romania-Norvegia sa umple stadionul cu copii 🙂 Super idee!!! Intrucat, Romania nu avea voie sa joace cu spectatori pentru ca nu stiu ce chestii rasiste se strigasera la meciul anterior, in tribune au fost adusi circa 30.000 de copiii :)))

Se pare ca acesti copii minunati i-au deranjat intr-atat pe norvegieni incat acestia au sesizat forurile europene :)) Norvegienii se asteptau sa fie tribunele goale numai ca….

Tot cu aceasta ocazie am gasit si un rezumat al meciului, intr-o postare pe Facebook. Cel care l-a scris este sinaianul Ovidiu Slavu… eu cred ca si-a gresit meseria. Era bun de comentator, de redactor pe teme sportive. Reiau mai jos o parte din rezumatul sau:

„Agonia
Naționala României a terminat, din păcate, cu 1-1, meciul susținut cu Norvegia, în această seară. Ea mai păstrează șanse matematice de a ocupa locul 2 în grupa de calificare la EURO 2020, poziție care asigură promovarea directă. În celălalt meci important, Suedia a condus 40 de minute Spania, din minutul 50 până în minutul 90, pentru a încheia meciul cu același scor 1-1.

În acest moment, Spania este calificată, ea ocupă primul loc, cu 20 p. Lupta pentru locul 2 se dă numai între Suedia, treapta a doua cu 15 p, și România, care stă pe ultima strapontină a podiumului, cu 14 p. Practic, echipa noastră a intrat într-o ruletă rusească din care nu se știe dacă va supraviețui. Deocamdată, primul foc n-a răpus-o.

Despre jocul nostru cu Norvegia, câteva considerații, partea de calcule pare mai importantă. Contra a gândit o strategie a maximei prudențe, axându-se pe titulari experimentați. deși alegerea lui Anton, în detrimentul lui Cicâldău putea să pară mai puțin inspirată. Contrabalansată de alegerea lui Bancu, în dauna lui Toșca, ea a echilibrat formula de start.

De fapt, în lipsa unei concepții de joc ofensive, rulată cu un 11 de bază, nu mai reiau tema, căci am tot menționat-o, Contra a avut un an la dispoziție și n-a exersat nimic în aceste două direcții, Guriță și-a luat ca reper meciul nostru cu Serbia, de acasă din Liga Națiunilor, de anul trecut: cum am fi jucat atunci dacă Tamaș nu ar fi fost eliminat. Comanda din vestiar trebuie să fi fost rezistăm în apărare și contraatacăm periculos, trebuie să iasă ceva. Așa că Norvegia a avut posesia și noi am stat la cutie, apărându-ne cu succes.

Această tactică a micii ciupeli părea să-i surâdă antrenorului echipei noastre. Căci Norvegia nu este Serbia și noi am putut s-o domolim mai ușor. Ca urmare, echipa adversă nu a avut în prima repriză decât o mare ocazie de gol, rezolvată de Tătărușanu. Iar în startul reprizei secunde am avut noroc. Mai întâi cu un penalty, generos acordat de arbitru și ratat de Pușcaș. Apoi cu golul de autor al lui Mitriță, cel mai bun jucător român: recuperare, acțiune personală, finalizare de excepție.

Din nefericire, Norvegia nu a măcinat în gol defensiva noastră: în minutul 92, bine găsit în mijlocul careului nostru, profitând și de o eroare de marcaj, înaltul Sorloth a egalat cu un cap imparabil. În fond, un egal echitabil, după un meci de luptă la mijlocul terenului, unde Norvegia a înclinat, de puțin, balanța în favoarea ei, cu permisiunea echipei noastre și având în Odegaard un vârf de lance neobosit. Poate că starul norvegian ar fi trebuit marcat mai strâns, nu cum a spus Contra, înainte de partidă, că nu-i va rezerva solistului nordic o atenție specială, ci doar o supraveghere în zonă, cu primul om disponibil apropiat de jucătorul care nu degeaba aparține de Real Madrid. Dar deja discuția pe acest subiect este inutilă, pentru că e caducă, meciul s-a jucat…” Ovidiu Slavu – Facebook

In fiecare dimineata, vedem cum toamna tot lucreaza la tabloul cu Bucegii… pe care-i picteaza ca un artist pasionat 🙂 Zilnic mai face cate ceva, pe ici, pe colo. Cand se va supara, ca orice artist, va sterge tabloul, isi va arunca pensulele si… va veni iarna 🙂

Traseu cu bicicleta: Gara Scrovistea – Burias – Bujoreanca – Crivatu – Tinosu – Brazi – Strejnic – Floresti – Banesti – Campina

De vreo luna si jumatate nu mai parcursesem niciun traseu pe bicicleta. Am zis sa mai recuperam, pentru ca si vremea era perfecta.

Asteptam trenul RegioCalatori, controlorul ne spune sa ne urcam unde o fi, pentru ca la vagonul de biciclete e plin. Facem asa, calculand: pana unde mergem noi doar o statie sau doua, Campina si Ploiesti au peron pe stanga, restul fiind pe dreapta. Asa ca mutam bicicletele pe stanga si nu incurcam pe nimeni. Doar la Ploiesti le-am mutat putin pe dreapta.

Se anuntase o zi perfecta din punct de vedere al vremii. De acasa, pana sa plecam, ma uitam spre Bucegi, sigur era o vreme perfecta de munte dar… toate la timpul lor.

Coboram in halta Scrovistea si o luam spre satul Burias.

Pe langa un camp, apoi printr-o padure si ajungem in Burias.

Satul e chiar frumos, ingrijit.

Scoala din Burias

Biserica satului

Continuam spre satele Ologeni si Tatarai:

Biserica din Ologeni

Monumentul eroilor

La iesire din Tatarai… un dezastru. Plin de gunoaie pe ambele parti ale drumului. Pana acolo, toate bune si la locul lor.

Continuam si ajungem in Bujoreanca, deci in DN 1A. Nu mergem prea mult si facem dreapta spre Crivatu:

Din Crivatu continuam spre Habud.

Monumentul eroilor si gradinita din Habud

Mai departe spre Tinosu:

Intersectie Tinosu

Pana in Tinosu, pe o inaltime, facem un popas. Mai erau si niste baloti frumos asezati asa ca… ne suim pe ei si stam asa… privim, mancam, soare…

Plecam pana la urma…

Prahova la Tinosu

Biserica din Tinosu

Pisania bisericii

Dupa Tinosu urmeaza comuna Brazi:

Cumpana

Primaria din Brazi

Spre Conacul Nicolau

Intreaga suprafata din jurul conacului este un imens santier. In jurul conacului se va crea un parc de distractii… nu stiu ce functionalitate va avea cladirea…

Conacul… macar este ingradit in prezent.

As putea spune ca Peris si Brazi sunt doua comune bine dezvoltate. Brazi-ul cel putin depaseste multe orase 🙂

Scoala in Brazi

Asa sunt statiile comunei 🙂

Mai departe… spre Strejnic:

Biserica din Strejnic. De aici, continuam pe langa ruinele palatului Micul Trianon spre satul Cap Rosu…

Bucegii departe… ii vazusem foarte bine si din traseul Burias-Ologeni-Tatarai.

Mergem o vreme buna pe langa… intinsul zid de piatra ce imprejmuia proprietatea Nababului.

Zidul are numai pietre mijlocii, nici prea mari, nici prea mici.

Trecem de Floresti-Cap Rosu, urmam un drum de pamant pana la Banesti:

Din Banesti, trecem Doftana peste podul partial distrus, construit pe vremea lui Cuza. Ca de obicei, ruta clasica atunci cand mergem in Campina. Numai ca de data aceasta era ceva diferit…

S-au apucat de reparat podul, din ce se vede:

Vor consolida podul…

Urcam in Campina oarecum bucurosi ca se mai repara lucrurile vechi si mergem… sa luam shaorma clasica… mai luam cateva si acasa 🙂 Mai aveam timp si ne oprim sa mancam cate una. Locul e acelasi ca de atatea ori: pe o banca, privind la un monument si amuzandu-ne de traseu etc…

Trenul a avut o intarziere de vreo 30 minute dar ce mai conta…

Ar mai fi vreo 2-3 ture si am acoperit tot judetul Prahova; si m-am si plimbat, am si facut niste lucrari/proiecte originale…

Abruptul Bucegilor: imagini dintr-o dimineata de octombrie

Culorile de toamna au conturat un superb tablou cu Bucegii. Tablou temporar… pana vor cadea frunzele; asa ca… sa ne bucuram de peisaje cat timp este posibil 🙂

La 8 dimineata vremea parea in regula. Nu inseamna ca asa va fi toata ziua 🙂 La ora 9 pot fi nori, ceata…