Traseul turistic: Sinaia – Cota 2000 – Complex Piatra Arsa – Babele din Plaiul lui Pacala – Babele – Cascada Doamnei – Manastirea si Pestera Ialomitei – Hotel Pestera – Padurea Cocora – Complex Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Stana Regala – Castelul Peles – Sinaia

Duminica pe Bucegi. O zi de munte fara ploaie. O zi in care multi au facut insolatie iar noi ne-am intors cu fetele rosii… dar si multumiti de un traseu atat de frumos.

Am plecat ca niste turisti obisnuiti dar cu solutii pentru diferite situatii, de la pelerine de ploaie la variante de traseu, de intoarcere. Ca de obicei, adica. Cum cred ca se merge pe munte.

Am plecat in adidasi si blugi ca la o plimbare prin oras, traseul nefiind problematic ci doar lung.

Din Sinaia am luat prima telecabina spre Cota 1400 si de acolo la Cota 2000. O revedere cu angajatii de la Teleferic si… aproape de ora 9:00 ieseam din statie, pe Bucegi. Incepea ziua 🙂

Refugiul Salvamont de la Cota 2000

Ne-am indreptat spre Vf. Furnica pentru a vedea Platoul si nu numai…

In prim plan, Podul cu Florile, azi doar un peisaj selenar, florile disparand prin anii ’80. Cand s-au apucat de exploatare.

Mai e ceva zapada pe Platoul Bucegilor.

Zona Babele, departe Vf. Omu…

Coboram de la Vf. Furnica, ocolind portiunile mari de zapada.

Spre Piatra Arsa

Continuam spre intersectia DJ 713 cu drumul de pamant ce urca la Babele:

Cateva masini, era cam 09:40.

Primii spre Babele

Branduse la apa

Iesim din drum si urcam spre Babele din Plaiul lui Pacala:

Iar de aici niste imagini spre Valea Ialomitei:

Mergem mai departe spre telecabina Babele, care nu functioneaza in aceasta perioada.

Podet

Inscriptii „turistice”

Cladirea de la intrarea in Pestera Ialomitei. Imagine din Piciorul Babelor.

Zona telecabinei Pestera. Nici pe aceasta nu am vazut-o miscandu-se…

Si gata, in Valea Ialomitei…

Cascada Doamnei

Aruncam o privire si spre Obarsia Ialomitei:

Cascada Obarsiei

Langa raul Ialomita

Spre Cascada Doamnei:

O brandusa alba

Covoras de viorele

Peisaj in muntele Doamnele

La Cascada Doamnei:

In spatele cascadei

O privire spre Grota Cameliei. Apropo de aceasta denumire, parca nu-mi vine sa cred ca a murit acea mare maestra a cuvintelor… Intr-o zi de iarna, acum vreo 4-5 ani, ne-am intalnit mai multi, ea, Radu-Un Bolovan si celalalt autor de carti „Pasi in Timp” la cofetaria de la Silva-Busteni. Am stiu de atunci, pentru ca unele lucruri cat de neverosimil pare, se simt… si le-am si zis atunci, ca noi intr-o astfel de formula nu ne vom mai intalni niciodata.

Un podet realizat foarte bine peste raul Ialomita, de catre Salvamontul dambovitean. Exista si un avertisment, sa nu fie pe pod 5 persoane in acelasi timp.

Brebenei

Statia de telecabina de la Pestera

Mergand spre Pestera Ialomitei am surprins actiunea de ecologizare a celor de la Hotelul Pestera:

Mai departe pe langa cladirile Manastirii:

Cea mai veche constructie a zonei.

Din nou langa raul Ialomita, admirand aceasta forta a naturii.

Dupa circa 5 ore de mers, am ajuns in fata Pesterii Ialomitei.

Nu am intrat in pestera deoarece o mai vizitasem de mai multe ori. Am luat niste biscuiti de casa, mici suveniruri, am mai stat de vorba pe acolo, am intrat in biserica, apoi pe marginea raului…

Da, aici eram, o statiune turistica la inceputuri.

Despre ursi

Statie de incarcare masini electrice in parcarea hotelului Pestera

Hotelul Pestera

Coboram pe niste scari, trecem apa Cocorei si intram in padure pe traseul turistic marcat cu banda albastra. Acesta ne va duce peste Platoul Bucegi in Sinaia.

Din padurea Cocora poza spre Cascada Doamnei.

Pe un stalp altii au „inaltat” numele.

Caldura era atenuata de padurea de molid.

Adaptare la conditiile montane

Aproape de DJ 713, drumul asfaltat de pe Platoul Bucegilor.

Inca putin pana la Piatra Arsa

La bariera de la capatul DJ 713

Avertisment sa nu mergi mai departe cu masina.

Vreo 80 de masini parcate iar oamenii mergeau pe jos spre Babele si Sfinx. Evident doar sa vada aceste formatiuni, ca nu e nimic deschis pe acolo.

La Piatra Arsa facem stanga pe unde venisem, pentru circa 200-300 m.

Si urmam traseul cu banda albastra, stabilind ca durata traseului arata cam ciudat. Trei ore pana la Sinaia este un timp real. Daca de la Piatra Arsa la Sinaia, unde traseul inseamna in proportie de 90% coborare, faci 5 ore, cat faci din Sinaia la Piatra Arsa? 🙂 Eu cred ca timpii de pe panou sunt de fapt timpii de urcare… chiar si la urcare mi se pare mult de tot sa faci 5 ore si jumatate.

Pentru mine 5 ore inseamna sa ajungi din Valea Prahovei in Valea Ialomitei peste Platoul Bucegilor. Adica Sinaia-Padina, Sinaia-Pestera, Busteni-Piatra Arsa-Pestera, Busteni-Babele-Pestera. Traseele acestea sunt de parere ca pot fi parcurse de oricine merge pe munte de ceva timp, in circa 5 ore.

Sfinxul din Piatra Arsa

Sinaia vazuta din Piciorul Pietrei Arse… unde am facut penultimul popas.

Softrans-ul intre Casa Memoriala „George Enescu” si bisericuta de pe Cumpatu – Sinaia.

Oameni la Stana Regala

Loc de popas pe Piciorul Pietrei Arse la intrarea in padure, cum cobori.

In Poiana Stanei era prea frumos ca sa nu ramanem o jumatate de ora. Dupa care, pe vechile alei regale am iesit la Castelul Peles. Deci Sinaia… dupa un traseu de circa 8-9 ore.

Parcul Natural Bucegi: Cascada Doamnei si Raul Ialomita

Cateva cadre din Bucegi… prin spatele Cascadei Doamnei si Raul Ialomita la iesire din Cheile Ursilor.

Azi a fost o zi cu multa apa 🙂

Bucegii vazuti de la cabana Susai

Cam asa se vedeau in week-end…

Pe acolo sunt cabana si statia meteo de la Vf. Omu.

Releul de pe Costila… ce mai, e zapada pe munte ca in decembrie.

Coltii Morarului

Bucsoiul Mare si…

… pare o uriasa fisura in zapada.

Cu bicicleta prin Valea Azugii

Vremea se anunta ieri frumusica… numai ca prima impresie nu mai conteaza demult 🙂 Sa vedem a doua, a treia, a noua etc… Adica, se schimba cam repede vremea pe aici. Motiv pentru care… era mai sigur cu bicicleta decat pe jos.

Desenam traseul si plecam…

Busteni – Azuga – Valea Azugii – Vila Trifoiul – Interfluviul Azuga-Garcin (Pasul Azuga) -intoarcere la Captarea Azugii – urcare la Cabana Susai – coborare pe Drumul Forestier Limbaselul Mic – Azuga – Busteni.

Ora 9 plecare din Busteni, pe langa Castelul Cantacuzino – Stadion – Spital Azuga

Popas la Troita „La Genune”, vopsita in aprilie:

Tot pe DN1 oprire la urmatoarele obiective:

„Fantana Cerbilor”

Monumentul Generalului Gheorghe Garoescu

Monumentul Dorobantilor

Urcam prin Azuga…

Azuga si mai departe Bucegii. Intram printr-un supermarket, nu stim prea bine ce luam dar sa fie acolo 🙂

La ora 10 intram pe drumul forestier Valea Azugii:

Treaba este ca valea e destul de curata, fiind gunoaie ici-colo pe marginea drumului, cam ce mai arunca unul altul din masina. In rest, ramai surprins ca nu sunt depozite de gunoaie.

Ca in fiecare an, celebrele tasnitori din conducta de apa. Sunt vreo 4 de-a lungul drumului, cred ca de 7-10 ani…

Facem dreapta. Pe drumul din stanga urma sa coboram peste cateva ore…

O vreme perfecta pentru mersul pe bicicleta.

Izvor sulfuros

Pe dreapta, drumul forestier Turcu

Vila Trifoiul

Pe aici a fost cam trist fiindca este o exploatare forestiera si e mult noroi pe drum.

In curtea vilei

Mereu mi s-au parut cam puerile multe din denumirile acestei zone. Parca sunt prea seci: Valea Frumoasa, Rosie, Rece… Aceasta din dreapta era Valea Rosie.

In stanga, drumul spre Susai, propus tot pentru intoarcere…

Putin mai sus de intersectia cu drumul spre Susai se afla si marcajul spre Lacul Gavan.

Ghiocei de mai prin Valea Azugii

Pe acolo este drumul spre Captarea Valea Azugii. La fel, o lasam pentru cand ne intoarcem si facem stanga.

Aici era capatul de traseu, intersectie de trasee turistice cu drumuri forestiere. Niciun indicator nu are insa pe el trecut vreo litera. Dar cine ajnge pe aici se presupune ca se informeaza mai intai.

Locul acesta are diverse denumiri, cea mai simpla este pasul Azuga. Privind poza, in fata, pe drumul de pamant, pe marcajul triunghi albastru mergi la cabana militara Rentea si cobori spre Sacele;  tot pe drumul de pamant pe banda rosie te duci la Cheia prin Pasul Predelus. Acest ultim traseu l-am facut din Predeal, acum vreo 10 ani, si am plecat dimineata la 6-7. La Cheia am ajuns dupa 8-9 ore. Este superb acest traseu… la un moment dat marcajul acestuia insoteste putin si DN 1A, pana in Cheia, cum vii dinspre Brasov.

In stanga, pe drumul forestier se coboara in Sacele (zona Garcin), drumul este inchis cu bariera. O alta bariera este mult mai jos la o cladire a ocolului silvic. Deci fara cheie de la ei, nu treci cu masina. Atv-urile am vazut ca merg pe un drum scurt ce ocoleste aceasta prima bariera. Drumeagul nou realizat e undeva la 50 metri in spatele panoului din imaginea de mai sus.

In dreapta, pe drumul forestier  se ajunge la Azuga. De aici si pana la Azuga sunt 16 km. La ora 10 intram pe acest drum forestier si la ora 12:35 eram la capatul sau. Cu bicicleta parcurgi fara probleme acest drum. Mergand intr-un ritm lejer, am ajuns destul de odihniti. Pe aici, am mai stat la masa vreo 30 de minute, dupa care am plecat spre captarea Vaii Azuga. Ne-am intors asadar pe unde venisem, circa 1,5 km si am facut stanga:

O cruce pana in captare

De aici, ne-am intors inca vreo 2-3 km pana la intersectia cu drumul spre Susai. Fiind numai coborare, ajungeam in cateva minute.

Urcam pe drum pana la primul pod si mergem pe langa biciclete, alcatuind o tura de viitor, pe jos, din Predeal  spre Susai -lacul Gavan – muntii Paltinu-Neamtului – coborare la Azuga. O buna parte din traseu se vedea si din acest drum…

In vreo 20 minute ajungem la o alta intersectie. Lasam forestierul si urmam crucea albastra impingand serios la biciclete… dar in 10 -15 minute suntem la Susai.

In departare, o parte din culmile propuse a fi luate la pas. Zapada ne-a convins sa lasam traseul spre sfarsitul lunii mai. E urat sa mergi pe acolo si sa vezi doar 2 culori, zapada si iarba uscata 🙂

Urmele unei foste borne de frontiera. Acestea au fost realizate de austro-ungari si distruse aproape in totalitate in special in perioada comunista. Pana acum am gasit doar 2 intacte. Una din acestea poate fi vazuta aici:

https://buceginatura2000.com/2018/11/12/o-borna-intreaga-de-frontiera/

Ajungem la cabana… si la o cafea cu lapte fac poze cu Bucegii. Dupa 20 minute plecam spre drumul forestier Limbaselul Mic ca sa iesim tot la Azuga. La Predeal daca ieseam, trebuia sa ne intoarcem pe DN 1 si fiind duminica era sigur coloana… Ceea ce presupunea atentie marita… cine stie cum se plictiseste vreunul asteptand in masina si deschide vreo usa… La ce bun sa intri in stres si probleme cand sunt alternative…

Facem o poza, concluzionam ca acestia de la Coca-Cola au contribuit la semnalizarea multor trasee turistice din Predeal, prin indicatoare sau astfel de panouri.

Apoi, coboram pe drum… Pe astfel de drumuri, gen cel care coboara de la Susai spre Predeal sau cel de la Susai spre Azuga etc, cu o bicicleta te deplasezi repede. Din doua curbe am lasat un Duster in spate. E si de inteles pentru ca soferii merg cu atentie pe astfel de drumuri. Tu cu doua roti eviti repede gropile.

Aici ne-am oprit putin… parca am fi luat-o pe vechiul drumul al lui Ceausescu 🙂

Vechea poveste ca e inchis complexul.

Intram pe drumul forestier Limbaselul Mic. Are vreo 10 km cred, apoi intri in drumul forestier Valea Azugii.

Ajungem fara sa ne dam seama la fostul canton Limbasel.

Poza si spre acest traseu ce urca la cabana Garbova…

Aproape de iesirea in drumul forestier Valea Azugii…

De la cabana Susai si pana la sosirea in Azuga, am facut circa 40 de minute…

Traversam Azuga, mergem paralel cu DN1 pana la podul de peste Prahova, cel de dincolo de troita „La Genune”, o luam pe langa spital si calea ferata, iesim in str. Mihai Eminescu din Busteni si pe la orele 15-16, nu stiu exact, s-a cam incheiat povestea.

Bucegii la 6:30 a.m.

Bucegii vazuti din Busteni, 12.05.2019, aprox. 6:30 a.m.

Ziua se anunta frumoasa dupa atatea ploi si ninsori. Ceea ce nu inseamna ca asa va fi 🙂 Dar… este de iesit pe poteci, pelerina de ploaie in rucsac si la drum 🙂

Se vede si cum inainteaza culoarea verde deschis din ce in ce mai sus.

Pare ca urca destul lent primavara…

Cantonul Jepi… si zapada prin jnepeni.

Firele Comorilor

Intre Canton si Claia Mare

Crucea de pe Caraiman

Undeva, mai departe, Refugiul Costila

9 Mai la Busteni in imagini si povesti cu eroi

O zi frumoasa, mai ales ca s-a vazut si soarele dupa atatea saptamani de frig, ploaie, zapada…

Mai jos, imagini de la evenimentul organizat de autoritatile din Busteni:

Monumentul eroului caporal Constantin Musat

Jandarmi montani din Busteni si directorul C.P.P.I. d-l Marian Ilie

Oamenii tot soseau. Evident, primii au fost vanatorii de munte.

Consilieri locali, fanfara, functionari publici…

Ultimele pregatiri

Si consilierul local d-l Cristi Achim

Clase de copii… printre invatatori era si d-l Nistorica. (personajul ce zambeste). In 1988, pe cand eram in clasa a II-a, l-am avut si eu invatator pe parcursul trimestrului II 🙂

M.A.I.

Onorul dat Primarului

Reprezentantii Politiei Statiunii Busteni

Patriotii vechi si azi la post. De ani de zile, ii vad traind intonarea imnului national. Cumva, azi au fost toti unul langa celalalt. Cu cravata rosie, consilierul local Toma Andronel, cu ochelari negri d-l Andrei Spurcaciu de la Centrul Cultural „Aurel Stroe” si d-l Marian Ilie, directorul C.P.P.I.

Ceremonia religioasa condusa de preotul Virgil Grigore, un om fain de tot.

Militarii din Batalionul 21 General Leonard Mociulschi din Predeal

Consilieri locali

Momentul in care primarul Busteniului depune coroana de flori.

Au urmat vanatorii de munte cu coroana.

Politia Statiunii Busteni

Oficialitati

Jandarmii

Viceprimarul, d-l Nae Savel depunand coroana din partea Consiliului Local.

Discursul primarului Busteniului, d-l Irinel Ghita

In dreapta, consilierul local Adrian Ghita

Imnul Europei interpretat de fanfara din Targoviste

Asa cum se obisnuieste, de la Monument se merge la cimitirul eroilor din curtea Bisericii Domnesti.

Primarul, comandantul Politiei si ofiterul de la vanatorii de munte.

In cimitir

Abeleanu Virgiliu, locotenent cazut in Primul Razboi Mondial (monumentul cu imaginea)

Chifor Ioan, comandor, cazut la Revolutia din 1989. Nici pe crucea de marmura si nici pe elice nu a fost pusa o poza cu acesta. Trist sau… ciudat! Sau ambele.

Urmariti mai jos un reportaj despre cum a fost doborat avionul pilotat de acest erou si conspiratia din jurul subiectului:

De la minutul 7 incepe si povestea cu Ioan Chifor.

Reportajul are mai multe parti si poate fi gasit pe Youtube.

De la cimitir la Primarie pentru a se urmari defilarea militarilor.

Plecand si fanfara… s-au incheiat festivitatile…

Revenind la Monument si studiind coroanele:

Cea mai frumoasa coroana de flori, in opinia mea, a fost a celor de la vila Doi Ponei… alcatuita din crizanteme si irisi.

Organizarea evenimentului a fost foarte buna… si m-am bucurat revazand pe toti cei pe care-i cunosc! 🙂

Festivitati de 9 Mai; Cursuri gratuite la mare; Zapada si in luna mai…

Maine, 9 Mai…

La Busteni, primarul a anuntat ca festivitatile incep de la ora 11:

Iar cei de la Predeal au anuntat ca la ei incep activitatile de la ora 12:30, in Piata Garii.

Postez si o invitatie utila, de participare la un program de formare profesionala, la Mamaia, derulat cu fonduri europene si care nu costa nimic.

Obtii o diploma de manager daca ai o unitate turistica in regiunea Centru sau daca lucrezi in astfel de unitati turistice situate in judetele acestei regiuni.

Nu conteaza de unde esti treaba este sa lucrezi la unitati turistice din judetul Brasov (ca exemplu), pe anumite functii.

Trebuie doar sa te inscrii. Apoi, esti anuntat de unde pleaca microbuzul care te va lasa la hotelul Ramada din Constanta. Nu se plateste nici transport, nici cazare, nici mesele zilnice, nici programul de formare profesionala. Ei te duc, ei te aduc 🙂

Si, evident, la munte, printre flori si frunze verzi a venit tot iarna…