Saptamana Mare: Actul comemorativ din 2018

Gata, suntem in Saptamana speciala, aceea care trebuie sa ne apropie unii de altii si impreuna de Dumnezeu…

Nu am scris despre subiectul din titlu pana acum… insa, anul trecut fiind si Centenarul m-am gandit sa adun intr-un act niste semnaturi ale unor persoane din Valea Prahovei.

O initiativa similara a apartinut Arhimandritului Nifon Popescu (stiti ca am cartea lui de vizita originala! 🙂 ) pe la 1895, cand se implineau 200 de ani de la ridicarea Manastirii Sinaia. Actul inramat de atunci, apartine Manastirii respective si este expus la Muzeul Orasului Sinaia. Pe acesta apar semnaturile unor personalitati ale vremii si nu doar acestea. Acesta a fost sursa mea de inspiratie…

Acest act din 1895 este publicat in cartea „100 de Stiati ca despre Valea Superioara a Prahovei” la pagina 106, carte aparuta in anul 2018.

In 2018 credeam ca ceva aproximativ va aplica vreo autoritate prin Valea Prahovei…. dar nu s-a intamplat. Motiv pentru care am zis sa incerc eu ceva. Evident ca ar fi trebuit facut un astfel de ACT pe fiecare oras in parte, insa nu aveam cum sa fac eu asta. Dar, prin prisma faptului ca ma cunosteam cu unii edili, personalitati etc., mi-am zis, mai ales ca se incheia si anul, sa ma iau de treaba aceasta. Mi s-a parut mie ca acest Centenar o sa treaca fara sa fie prea bine marcat. Si cum 100 de ani de Romanie Mare nu vor mai fi, macar cativa dintre contemporanii acestui moment sa se afle pe o hartie, pentru altii care vor cauta despre acest moment… peste inca 100 de ani 🙂

Nu am reusit sa-i prind chiar pe toti pe care ii vizam. Fie nu am avut eu timp, drum, fie ei erau plecati din zona. Nici nu am stat sa bat toba cu uite ce fac eu 🙂 Pe fiecare semnatar l-am cautat personal, multi cred ca nu au inteles foarte bine despre ce era vorba… dar, na, ei sunt acolo.

Un act original va ajunge la Muzeul Orasului Sinaia, iar celalalt la Muzeul Orasului Predeal ce se construieste in incinta scolii vechi de langa Manastirea Sf. Nicolae. Copii de pe originale, nici nu-ti dai seama ca sunt copii, vor ajunge si la alte institutii semnatare. Una dintre acestea este deja la Batalionul 21 Vanatori de Munte din Predeal. De la Comarnic la Predeal sunt doar 2 muzee, acesta fiind si criteriul de baza al distribuirii originalelor.

Copii mai mici, adica A3, vor ajunge la fiecare semnatar. Originalele si copiile sunt facute pe acelasi tip de hartie de tipar, deci nu e foaie subtire.

Originalele sunt inramate si autoritatile mai pot trece pe acestea, inclusiv pe copii, pe aceia neprinsi cu semnatura, ca mai sunt ici-colo cate un loc.

Sunt multe intamplari legate de acest act, am notat ora, data, subiecte… si poate, peste ani, vom povesti 🙂

Regretul meu este ca nu i-am prins pe toti cei care as fi vrut. Poate daca ma gandeam sa demarez actiunea prin vara lui 2018 pana in decembrie 2018 ii prindeam. Fiind realizata in ultimele saptamani de Centenar, atat s-a putut…

Am mai avut si ideea sa fac o lansare de carte si cu aceasta ocazie sa-i chem si pe respectivii, sa dau si copiile si originalele si etc. Dupa ce m-am sfatuit cu cateva persoane mai apropiate, mi-am dat seama ca intr-adevar, eu nu vreau nimic. Cine vrea o carte, stie unde sa intrebe. Cine voia o copie de pe acel act, i-am spus ca ii voi aduce. Originalele le-am spus la toti ce voi face cu ele. Important mi se pare ca am retinut o parte din noi si din aceste timpuri, in carti, calendare sau in acel Act comemorativ. Probabil si acest Act va trebui peste o vreme sa aiba brosurica proprie… cum s-a creat, cine a contribuit cu idei, unde a fost produs, cine sunt cei care l-au semnat si ce au gandit…

Oricum, toti primarii din Valea Prahovei sunt in acel act…

Si vom mai vorbi pe acest subiect! 🙂

In Poiana Stanei Regale de Florii…

Poate ca noi trecem dar povestile raman mai mult ca noi.

Poiana Stanei Regale este un loc cu multe povesti, cel putin pentru mine. Evident, are si o istorie aparte… pe aici au fost toti regii si reginele Romaniei, inclusiv imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef etc.

Pe vremea lui Ceausescu am auzit de acest loc. Aici urcau tata cu un prieten al sau, Mihai Fratila din Poiana Tapului, sa cumpere Pepsi, bere, duminica. Apoi de prin clasele primare ma luau cu ei niste batranei simpatici, care cotrobaiau padurile de zeci de ani. Mai luau si alti copii cu ei si era fain. Ne invatau tot felul si vorbeau tot felul, multe dintre discutiile lor le stiu si azi poezie… De cate ori mergeam… ei faceau cat mai putine, noi trebuia sa adunam lemne de foc si lor ba leurda, ba urzici, ce ziceau 🙂 Multi ani am mers cu ei pe acolo, faceam focul ba sus in poiana, ba jos prin leurda aproape de radacina unui fag smuls de vant. Fagul a putrezit demult cum si ei au murit de multi ani…

Apoi veneam cu prietenii din liceu si faceam gratare sus in poiana, primavara. Ori din cauza berii, ori ca asa voiam, uneori ne mai aruncam dezbracati prin zapada ramasa pe ici, pe colo :)) Ne-am facut insa mari! Dar daca ne-am vorbi, am face la fel 🙂 Anul acesta e compromis ca nu mai e zapada :))

Dupa care prin 2008 intra pe piata unitatea turistica Stana Regala. Frumoase momente… ce au durat ani buni…

Si cate altele…

Azi am fost pe acolo la o plimbare scurta… M-am intalnit cu mai multi prieteni care culegeau leurda. Culesul nu este asa important. Nimic nu se compara cu a fi acolo, cu oameni pe care ii cunosti. Slanina, ceapa si cas afumat… este mancare mai buna ca asta prin astfel de locuri? 🙂 Ei au plecat apoi spre masina, eu pe jos, ca doar nu mai iesisem de mult timp prin padure…

Imagini de astazi:

Pe langa Peles

Turisti intre Peles si Corpul de Garda

Blocaj in poteca regala

1963, 1994 etc

Stana Regala

Poiana

Ningea pe la Crucea de pe Caraiman.

Inca mai erau ghiocei…

…si branduse si viorele

Prin leurda

Loc de popas

Minunate trepte regale

Apa de la fantana e potabila. Ma asteptam sa fie si aici panou ca nu e potabila.

Aceasta de la DN1, nu departe de gara Sinaia, are panou. Adica apa nu este buna de baut. La fel ca si la Izvorul Rece. Recent am auzit ca nici aceea de la o fantana din centrul Predealului nu ar fi buna. Este un fel de cismea langa biserica…

Oricum, am vazut persoane care continua sa ia apa chiar daca au aparut panouri. Cred ca actiunea aceasta de montare panouri trebuia dublata de o informare publica. Sa se stie cine a stabilit ca nu mai este buna apa…

Telefericul Prahova introduce transportul auto pe ruta Busteni – Pestera

Cand spui Telefericul te gandesti ca orice om, la telecabinele din Sinaia sau Busteni, la telescaunele acestei societati, oricum la ceva ce penduleaza pe niste cabluri…

Mai stim ca la Busteni sunt multi localnici care ofera transport auto turistilor pe drumurile publice din Parcul Natural Bucegi. Ca o alternativa la telecabina Busteni-Babele. Care de veo jumatate de an nu functioneaza din cauze tehnice. La vara este posibil sa functioneze.

Si cei de la Teleferic Prahova, societatea cu telecabinele si telescaunele s-au gandit sa faca si ei transport de persoane prin Bucegi, intre statiile de telecabina Pestera si Babele.

Acum, ce putem spune? Loc este pentru toata lumea, important este ca turistii sa fie multumiti.

Ca daca pui caruta in fata boilor, cum fac multi, in special unii care detin hoteluri sau pensiuni din Valea Prahovei, nu prea iti iese treaba. Ca sa faci bani, trebuie sa ai servicii de calitate, angajati motivati si clienti multumiti. Daca tu vrei doar bani si vezi angajatii si clientii ca pe niste fraieri care trebuie speculati, obtii „avantaje” pe termen scurt. Pentru ca si turismul acesta se deruleaza dupa niste reguli… si nu e chiar pentru oricine.

Luam cazul mai multor transportatori auto, localnici. Pai si daca ai face transport gratis de persoane pe munte, acesti localnici nu raman fara clienti. In cativa ani si-au construit carti de vizite consistente si au multumit mii si mii de turisti.

Transportator auto cu mult bun simt, alta educatie, alta clasa. Si nu e doar el, mai sunt si altii… Insa, eu cred ca e cel mai bun 🙂

Dar, e ok, initiativa Telefericului se deruleaza pe drumuri judetene si cred ca vor fi multi care vor dori sa stea niste ore prin Valea Ialomitei si apoi sa revina in Valea Prahovei tot cu microbuzul. Organizarea in teren va fi destul de problematica. Poate o persoana ia bilet dus-intors si iti vine pentru retur la ultima cursa; trebuie sa-l iei sa zicem de la Bolboci. Si tu daca de la Pestera pleci plin, ce faci cu acela… Vor mai fi turisti pe jos, care retin ideea ca faci curse auto, te vad, iti fac semn sa opresti… Ar fi aiurea sa nu-i iei in ideea ca tu ai statie doar la Pestera si nu opresti pe traseu.

Intri pe site-ul Telefericului si afli ca, intr-adevar, este cum se spune. Adica ei fac doar traseul Busteni-Pestera. Dar, eu turist, daca vad doar afisul asa cum este, ma sui in microbuz in Busteni convins ca vad „cele mai atractive obiective turistice” enumerate pe acesta. Eu daca nu am fost niciodata in Bucegi, le presupun a fi insirate pe langa drum. Numai ca nu sunt.

Trebuia spus si pe afis, nu doar pe site, ca nu ajungi nici macar prin apropierea Sfinxului sau a Crucii de pe Caraiman, nici la Babele si nici la Cota 1500 (probabil au vrut sa scrie Cota 1400).

Deci, sa vedem cum va fi… ca si localnici si teleferisti vor imparti aceeasi zona. Unii ofera transport, ghidaj, mai multe obiective de vazut iar altii transport cu program.

CFR-ul te face IDM!

Prin gara din Predeal au aparut cateva afise…

Cei de la CFR au avut nevoie de un A4 ca sa treaca toate beneficiile pentru a te convinge… sa mergi la ei.

Bine, intai parcurgi cursul de Impiegat de Miscare…

Asa ca… te inscrii, pregatesti 3000 lei 🙂 ii dai in 3 rate. Ei zic ca ai locul asigurat si cred ca au dreptate 🙂

Au uitat insa sa treaca datele de contact 🙂 Deci trebuie cerute detalii la casele de bilete sau cautat pe site-ul CFR….

Oricum, spre deosebire de alti angajatori, macar acestia iti spun de la inceput ce si cum! 🙂

Intre Comarnic si Talea

Fiind vreme inchisa am ales un traseu simplu. De dimineata am fost putin ocupat… dar dupa pranz am plecat la Comarnic. Si de acolo prin niste pajisti, drumuri, paraul Belia etc…

Vreo 4 ore…

Comarnic, centru, DN1

A mai ramas doar numele….

Valea Beliei

Un jder sau dihor putrezit prin copaci…

Talea cam departe

Cateva ore de liniste. Nu a plouat! 😉

Debut de primavara: evenimente, ecologizari si impaduriri, Programul „Tezaur”…

Primavara si la munte… semnele se vad in principal in si prin oameni 🙂

La Busteni se anunta pentru sambata un concert:

La Comarnic, alt eveniment:

Sa nu uitam ca azi, a fost publicata prima imagine cu o gaura neagra, adica este o zi istorica:

Articol mai detaliat, aici: https://science.hotnews.ro/stiri-spatiul-23078156-moment-istoric-pentru-astrofizica-publicata-prima-fotografie-gaura-neagra.htm

Ocolul Silvic Sinaia si Administratia Parcului Natural Bucegi plus elevi, voluntari etc, s-au pus serios pe treaba si fac ecologizari dupa ecologizari, intre acestea si impaduriri:

Sunt anuntate in week-end alte ecologizari si la Sinaia si la Busteni, initiative ale unor oameni cunoscuti din cele doua statiuni: d-na Maria Floricica la Sinaia si d-l Mircea Corbu la Busteni, detalii pe conturile lor de Facebook.

Tot in Busteni am vazut si afise cu acel program „Tezaur”:

Mai sunt si inscrieri deschise la un curs de Manager de Proiect la CPPI Busteni… si asta asa, observate intr-un interval de timp scurt.

A, si majoritatea trenurilor dinspre Brasov spre Bucuresti, vin de vreo 3 saptamani cu 20 de minute intarziere, fiindca sunt niste lucrari pe la Timisul de Sus.

Inca se schiaza in Valea Dorului, Valea Soarelui, adica la Sinaia…

Restaurarea bisericii fostului schit Lespezi

Eu o mai numesc si biserica spatarului Draghici Cantacuzino. Piatra de temelie a fost pusa in anul 1661.

Dupa vreo 14 ani de incercari, cei de la parohia schitului Lespezi, au reusit sa acceseze fonduri si sa porneasca acum, in primavara anului 2019, restaurarea monumentului istoric.

Trebuia sa trec si eu pe acolo ca sa vad zidurile originale si orice altceva…

Urcand spre fostul schit

Tencuiala celei mai vechi biserici din Valea Superioara a Prahovei a fost indepartata.

Trecem peste „valuare”

Prima impresie conteaza… dar nu mereu 🙂 Pe panou nu sunt trecute anumite date despre cine realizeaza restaurarea insa, in apropiere, gasim si ceva ce tine de o anumita „privire”. Crucea veche de la intrarea in curte a fost acoperita… ceea ce este foarte bine.

Biserica

Sus, pictura lui Parvu Mutu

Pot sta mult si bine sa privesc aceste ziduri 🙂

O poveste pe care nu am cum sa o ratez.

Voi mai reveni.

Se vedea o linie prin iarba… Ma uit putin surprins cat de mult a mers o cartita sau un soarece pe sub pamant.

Insa, era altceva…

Era de fapt o autostrada de furnici…