Cum se lucreaza la Crucea de pe Caraiman (partea a doua)

Toti asteptam de multa vreme sa se apuce cineva si de monumentul acesta. Pana la urma s-au apucat… Valoarea proiectului de restaurare: 13.750.923,13 lei. Ai crede ca o fac din nou!

Nu vreau sa fiu carcotas… Vreau sa am si rabdare… Insa, cand ma uit la niste poze facute de turisti imi dau seama ca am devenit foarte, foarte realist. Ca aproape peste tot, e vorba doar de bani.

Nu mediu, nu eroi, nu altceva. Cum sa fie altfel, cand imaginile vorbesc de la sine…

Deci, astia au spart placa de pe monument. Ba’ si pe aia ai spart-o?! Nu oricum, ci bucati-bucatele. Sigur vor pune alta mai frumoasa; frumoasa dar incomparabila cu valoarea originalului.

Si… au adus si un excavator?! Nu se bateau in hartii si declaratii reprezentantii mediului… ca nu ai voie sa te apuci de Cruce fiind interzis accesul auto? Si era vorba de un biet camion de armata care sa aduca materiale pana in varful Caraiman. Dar nu, accesul auto era interzis cu desavarsire…

In cele din urma, si-au bagat motoarele in legislatia de mediu, cine si ce sa-ti faca pana la urma? 🙂 Chiar asa… ce sa patesti? Nimic! Si au adus un excavator… Cum naiba l-au coborat pe panta aceea pana la Cruce? Cred ca a rupt tot pe acolo… uite asa o sa avem si drum pana la Crucea de pe Caraiman. E bine, e rau, depinde de fiecare… Tot uite asa, a ajuns si primul utilaj motorizat la Crucea de pe Caraiman. Unii nu coboara panta aceea pe jos si raman acolo sus sa admire Crucea… iar astia au coborat-o cu excavatorul 🙂

Ce sa mai zicem: Cinste armatei romane restauratoare! Sa vedem totusi ce va iesi pana la urma. Cine stie, poate vor reusi sa nu restaureze prin distrugere chiar totul pe acolo…

Dezbaterea publica asupra Planului de Actiune pentru conservarea speciei urs brun din Romania, cand inca ne mai intrebam ce sa protejam mai intai: Omul sau Ursul?

09.05.2018. Bucuresti, Palatul Parlamentului, sala Avram Iancu, ora 12.

Comisia de Mediu a Senatului Romaniei a facilitat aceasta dezbatere prin punerea la dispozitiei a unei sali. Dezbaterea s-a referit in special la specia urs brun dar, s-a adus in discutie si Planul de Actiune la specia lup. Unii au cerut o alta dezbatere la specia lup, motivand diverse, ca se amesteca lucrurile, ca este o discutie separata, ca mai trebuie timp, ca sa vina toata lumea interesata. Nu stiu daca va mai fi o dezbatere, inca una, si pe tema lupului.

Dezbaterea a fost condusa de d-na director Croitoru, de alti reprezentanti ai ministerului, de presedintele si de vicepresedintele Comisiei de Mediu a Senatului (d-l senator Savin Emanoil)…

Au participat senatori, presedinti de consilii judetene, specialistii I.C.A.S.-ului, reprezentanti ai O.N.G.-urilor, Romsilva, gestionari de fonduri cinegetice, televiziuni… crescatori de animale pagubiti de urs, oameni raniti de urs, multi altii.

Desi d-na director Croitoru, persoana care a condus si dezbaterea cu Planul de Management de la Busteni, a incercat sa aduca la aceeasi masa toate partile si sa adune toate propunerile utile, acest lucru i-a reusit doar intr-o oarecare masura, spre final discutiile capatand anumite accente.

Eu nu am identificat doua tabere cum spuneau unii, cei care protejeaza ursul si cei care vor sa-l impuste, ci mai multe. Cea mai echilibrata tabara, ca sa zic asa, este cea in care se afla si Ministerul Mediului si care pune pe primul plan protejarea omului. Nu e vorba doar de urs, protejare sau vanatoare ci de ce facem din acest moment cu oamenii care traiesc in localitati montane, pe munti, au animale etc.

O sa va enumar mai jos, concluziile, ideile principale ale celor care au luat cuvantul, astfel incat sa-si faca fiecare o imagine cat de cat, sa nu se mai cada prada dezinformarilor si manipularilor. Chiar acolo, la Palatul Parlamentului, au fost persoane pe care nu le-am vazut niciodata, inclusiv din Minister, care m-au felicitat pentru articole, pentru pozitiile echilibrate luate. Lucrurile trebuie spuse asa cum sunt, ascultat ce spune fiecare si, apoi, gasita solutia corecta. Trebuie sa inteleaga oricine ca discutiile pe tema ursului nu pleaca de la faptul ca este o specie pe cale de disparitie la noi in tara.  Sunt foarte multi ursi, mult peste efectivul optim, nu mai au spatiul necesar din tot felul de cauze…

Deci, daca o spun cam toti specialistii din tara asta ca ursul s-a inmultit foarte mult, specialisti care au studiat in facultati de profil si lucreaza in teren de zeci de ani, atunci asa este! Oricat ar spune toate ONG-urile la un loc ca nu este asa. Daca toate institutiile statului cu atributii pe linie de mediu sustin acest lucru, da-o incolo de treaba ca nu sunt toti prosti, inculti, orbi, vanatori, spagari si mai stiu eu ce. Ca sa ai rezultate pozitive trebuie sa aplici masuri adecvate si ambele trebuie asezate pe realitati. Mie mi se pare ca o data cu acest Plan incepe sa se aseze lucrurile si la specia urs.

Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice este elaboratorul acestui Plan de Actiune, care poate fi imbunatatit cu propunerile facute in cadrul dezbaterii. Planul va deveni apoi parte dintr-un Ordin de Ministru. Asa cum se cuvenea, acest plan a fost prezentat mai bine de 30 de minute, de cunoscutul Ramon Jurj. Dumnealui a prezentat obiectivele si actiunile la specia urs, pe care le redau mai jos:

Apoi, a luat cuvantul un domn din Vrancea, dansul s-a referit la specia lup si la un proiect derulat de Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea, finantat din fonduri europene si de Ministerul Mediului. In cadrul proiectului s-au identificat 14 amenintari in ceea ce priveste conservarea lupului si au fost propuse si discutate 27 de masuri cu factorii interesati.

Presedintele Consiliului Judetean Brasov, d-l Adrian Vestea,  a spus ca la nivel de judet efectivul optim este de 340 de ursi si ca in prezent sunt vreo 600, creand o atmosfera de nesiguranta cetatenilor, afectand anumite sectoare economice, ex. turismul.

Alte exprimari:

  • vanatoarea a fost din pacate pana acum, o reactie si nu o activitate ca la carte.
  • in cazul unor situatii problematice, sa se intervina in maximum 24 ore, ca apoi poate ursul in cauza nu mai poate fi gasit. Unii au zis ca interventia trebuie facuta in 4-5 ore. Ministerul a spus ca in cazul in care amenintarile sunt iminente, nu se tergiverseaza ca in alti problema ci se emite de indata ordin de interventie.
  • viata omului este mult mai importanta decat viata unui animal.
  • la nivel national trebuie impuscati, ca sa aducem situatia cat de cat la un echilibru, 1000 de ursi. 500 din acestia provin din sporul natural si 500 sunt o consecinta a neefectuarii vanatorii la aceasta specie in ultimii ani din cauza ONG-urilor. (Parere din judetul Harghita)
  • in protejarea lupului trebuie atrasi vanatori, prin acordarea de cote de recolta, altfel nimeni nu are interes sa-l protejeze considerandu-l daunator etc. Circa 300 de lupi ar trebui impuscati pe an. (Parere din judetul Harghita)
  • Aceasta stare de haos atat legislativ cat si in teren este intretinuta de tot felul de pseudo-specialisti care au tot felul de interese.
  • Vrem sa avem un management real al speciei urs dar si sa mentinem siguranta cetateanului. (D-na Croitoru)
  • Nr. optim de ursi la noi in tara este de 4000 de exemplare si noi avem peste 6000.
  • Nr. de ursi, cifra de 6000, a fost considerata de reprezentantii O.N.G.-urilor nereala. S-a propus si nu doar de ei, metoda markerilor genetici. In opinia mea, ne va lua 5 ani sa o aplicam la nivel national, presupunand ca am avea fondurile necesare. Nici atunci nu poti spune ca ai o baza de date cu toti ursii.
  • Planul I.C.A.S.-ului a fost oarecum contestat de reprezentanta Institutului de Biologie al Academiei Romane, care a evidentiat probleme si a propus diferite masuri. In cele din urma, si parerea acesteia se fundamenta pe niste situatii care nu mai exista in prezent.
  • „Voi credeti ca a numara ursi este farmacie?”- spunea cineva.
  • S-a solicitat public asumarea raspunderii, in cadrul dezbaterii, a ONG-urilor. „Noi nu mai impuscam daca va asumati public raspunderea, ca aveti grija de urs, ca platiti pagubele produse de acesta. Noi platim, gestionarii fondurilor cinegetice in solidar cu Ministerul Mediului, acest pagube.” (Reprezentant fond cinegetic). Evident s-a dat vina pe ONG-uri pentru despagubirile de miliarde lei vechi platite pana acum. In mare parte chiar asa si este. ONG-urile au pus presiune pe Minister si unii ursi problema nu au mai fost impuscati si au creat pagube in continuare. Pulsul luat de mine, daca pot spune asa, este ca toti specialistii, autoritati, gestionari de fonduri cinegetice, padurari, primari etc. si-au dat mana. Cineva chiar a spus-o deschis, fiind chiar aplaudat: „Astia ne iau pe toti de prosti si de incompetenti, neavand nici studii, nici experienta in teren. Toti suntem prosti si hoti in tara asta?”
  • Nu au cum sa ne invete pe noi cum sa gestionam ursul, tari care au 10-50 de ursi.
  • Stiu cum actioneaza un urs de 10 ani, de 20 ani. Dupa cativa ani de obisnuinta cu omul, si va trece de o varsta, nu va avea nicio teama de om. Un urs de 10-20 de ani omoara nu raneste.
  • Cum sa numeri toti ursii exact cand avem cazuri monitorizate si stim ca poti sa ai in fondul cinegetic saptamana aceasta 10 ursi si in cealalta 3 ursi. Un urs monitorizat, de exemplu, a plecat din Brasov si l-am gasit la sute de kilometri distanta. Nu stiti despre ce vorbiti. Noi ne ocupam de specia asta de zeci de ani…

A fost invitat si fostul ministru Attila Korodi… dumnealui a spus ca ministerul trebuie sa plateasca relocarea ursului acesta fiind de interes national. El a incercat o pozitie prin care sa nu deranjeze nicio parte.

S-a mai spus de infiintarea de zone tampon, in padure, unde sa se infiinteze plantatii de zmeura, aluni, mere padurete, alte specii care fructifica, pentru a tine animalele la distanta de zonele locuite de oameni.

Foarte important, s-a subliniat ca in Plan si nu numai, nu exista modalitatea de despagubire a omului atacat de urs. Si cum bine s-a spus, „daca ursul in curtea mea imi rupe o mana, un picior, el nu pateste ulterior nimic. Daca eu ii rup lui un picior, ma duc la puscarie. Deci ce protejam mai intai, omul sau ursul?” Treaba este ca omul ranit nu stie incotro sa se indrepte pentru despagubire, fiind purtat de colo-colo.

Pentru a inchide subiectul definitiv cu exportul ursilor in alte tari europene, Ministerul s-a adresat mai multor ambasade si a primit numai raspunsuri de respingere. Strainilor nu le trebuie niciun urs. Intr-unul din raspunsurile primite se spunea: „Noi nu putem avea politici de mediu in detrimentul protejarii omului”. Sau ca aducerea de ursi ar starni protestele fermierilor.

D-l Marian Ilie din Busteni a sustinut ca pentru Valea Prahovei este bine ca exista acest Plan.

D-l Octavian Anghelescu, tot din Busteni, dar care lucreaza in Bucuresti a spus ca in Alpi ursul nu are habitat, muntii fiind fragmentati de partii, zone turistice, lucru perfect adevarat. A dat si exemplu de functionare a unei masuri, aceea cu garduri electrice, observat de dansul pe Valea Suru, unde un apicultor si-a adus rulota cu stupi si a inconjurat-o cu gard si ursul nu i-a facut nicio paguba. In replica, cineva a strigat ca ce facem, impanzim Romania cu garduri electrice?

D-l Savin: „Trecem ursul in patrimoniul ONG-urilor si platiti voi despagubirile!”

Ce am propus:

Am trimis pe adresa ministerului 5 propuneri:

  1. Infiintarea unui sistem functional de compensare a pagubelor produse de urs. Sa fie platite despagubiri de catre Ministerul Mediului pentru ca este in curtea lor, specia lor…
  2. Interventie rapida la exemplarele-problema si nu dupa luni de zile
  3. Includerea in viitorul Ordin de Ministru a doua prevederi:

a) “în ariile naţionale sau naturale protejate în scopul păstrării zonelor de linişte a faunei, este interzis tranzitul uman în afara traseelor marcate turistic sau abaterea din drumurile forestiere fără aprobarea administraţiilor acelor arii protejate şi a gestionarilor fondurilor cinegetice”.

b) “în vederea bunei aplicari a prezentului Ordin, instituţiile subordonate ministerului mediului şi gestionarii fondurilor de vânătoare pot aplica sancţiuni persoanelor depistate în habitatele specifice ursului brun, în afara traseelor turistice şi a drumurilor forestiere”.

Nu consider ca reducerea prin impuscare a nr. de ursi rezolva problema pe termen lung. O rezolva pe termen scurt. Daca omul continua sa invadeze si sa umble prin zonele de liniste ale ursului, ursii ramasi, vor cauta sa coboare spre localitati, obisnuindu-se cu omul.

4. Asigurarea de fonduri ministeriale pentru relocare si tranchilizare. Actualmente, pentru aceste actiuni platesc Primaria si gestionarii fondurilor cinegetice. Pentru mine, contribuabilul de rand, nu mi se pare in regula acest lucru.

5. Interventie dupa caz si in zonele protejate sau strict protejate, in vederea mentinerii efectivului optim de ursi si a recoltarii sau relocarii ursilor habituati. Adica, de ce sa stai o mie de ani la panda, prin oras, pe strazi, fiindca nu poti intra dupa el in padure din cauza ca nu-l poti impusca/tranchiliza acolo. Dar o poti face in oras. Deci, in momentul in care s-au identificat ursul problematic si solutiile, nu mai stai pana vine acesta, te duci si il iei si gata, s-a rezolvat problema. Asa e de exemplu la Silva, pe str. Cezar Petrescu etc in Valea Prahovei…sau cand e vorba de un urs ce ataca stanele noaptea, apoi fuge in padure. Fiind zona de protectie stricta, nu poti sa te duci dupa el. In cazuri din acestea, trebuie mers dupa el.

Concluzii:

Dintotdeauna controlul faunei s-a facut prin vanatoare. Vrem nu vrem, ursii nu sunt albine ca sa-i tot inmultim.

Alte tari, de exemplu Ungaria, scot mai multi bani din vanatoare si nu au zestrea noastra nationala.

Fara vanatoare, speciile isi pierd din simturi si ne vom transforma intr-o mare gradina zoologica, mergand unii pe langa altii pe strazi si prin paduri.

Planul e clar ca se va aproba, urmand apoi sa se decide unde, cat si in ce fel trebuie intervenit.

Cetatenii inca mai pot depune propuneri.

Parerea mea, strict in ceea ce priveste zona Valea Prahovei-Bucegi, este ca relocarea nu mai este o solutie, daca a fost vreodata. Desi iubesc natura, pentru mine omul are prioritate. Nu-mi place evident ca vor trebui impuscati ursi, dar nu putem convietui cu ei. De ani de zile observ problema si solutiile oferite de ONG-uri mi se par nerealiste. Tot dupa mine, in perimetrul Parcului Natural Bucegi ar trebui impuscati un nr. de circa 30 de ursi si peste 100 de mistreti. La fel, aceasta actiune nedublata de punerea in practica a acelei prevederi din Regulamentul Parcului, de a nu se mai merge prin Bucegi in afara traseelor turistice, nu va fi o solutie decat de moment. Daca sustii ca iubesti ursii/fauna/natura, nu mergi prin zone salbatice.  E voie in alti munti, care nu sunt arii protejate. Iar in cazul Bucegilor, exploatarile forestiere nu au luat din habitatul ursului, taierile aici fiind minime comparativ cu alte Parcuri si aceasta in special datorita Administratiei Parcului Natural Bucegi.

Apreciez politica Ministerului de a nu se mai lasa atras in petitii, actiuni pe Facebook si alte aberatii. E clar ca daca stai la povesti, vor muri oameni in cele din urma. Planul ministerului, completat cu propunerile celor prezenti, indiferent de tabara lor, poate pune bazele pe viitor unui management real la aceasta specie.Toate actiunile trebuie derulate in acelasi timp, de la vanatoare, la educare, informare, solutii de protejare a bunurilor si animalelor domestice, recensaminte reale… Daca doar vanezi, nu ai facut nimic. Daca nu vanezi deloc, cine stie ce se mai intampla.

Nu in ultimul rand, protejarea/conservarea/controlul faunei este treaba institutiilor statului. Noi, ceilalti, ne putem da cu parerea, propune si intreba.

Monumentul Eroilor din WW2 de la Sinaia; Podul de lemn din Valea Cerbului; Despre dezbateri si…ceaiuri!

Pe la inceputul lunii, am fost intrebat despre un monument al orasului Sinaia. Este vorba de cel din zona Setu-Izvorul Rece, adica de monumentul eroilor din cel De-Al Doilea Razboi Mondial. Culmea, 🙂 nu prea stiam cine stie ce despre el. E ridicat in perioada comunista si poate de aceea. Nici pe net nu o sa gasiti detalii prea multe despre monument si cimitirul aferent.

Tot in apropiere de acest loc se afla atat cimitirul civil Setu cat si cimitirul eroilor sovietici.

Respectivul monument este singurul de altfel, care mai sta in picioare in zona Sinaia-Predeal din timpul WW2. A mai fost unul, al vanatorilor de munte dar l-au transformat comunistii. In anii trecuti, am semnalat Oficiului National pentru Cultul Eroilor ca mai trebuie tunsa iarba, rescrise numele eroilor ca abia se mai vedeau. Prin 2016/2017 au venit elevii Colegiului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza si au refacut scrisul. Plus ca au facut si curatenie.

Cimitirul Eroilor Sovietici, prin comparatie, este de vreo 10 ani, mult mai bine ingrijit decat cel romanesc. Am fost de curand si amandoua sunt azi la fel de curate. Abia de vreun an-doi, sunt la acelasi nivel.

Cimitirul Eroilor Romani din cel De-al Doilea Razboi Mondial

Soclul monumentului

Monumentul din WW2

Acestea sunt singurele informatii gasite despre cimitirul de la Sinaia din WW2:

….

Tot inainte de Pasti, am vazut pe Valea Cerbului cum un exploatator de padure a „asternut” peste parau un pod din busteni, peste care a pus pietris. O solutie foarte utila gasita in colaborare cu Jandarmeria Montana Busteni. Au fost dese reclamatiile ca distrugea albia, ca trecea prin apa, ca polua…

Acum s-a facut un pod! Deci s-a gasit o solutie buna pentru mediu.

Cica: ”bai, cat taie astia!” 🙂 Omul, cine o fi nu stiu, dar taie pentru ca este autorizat sa taie. Nu e pe acolo de capul lui!

Ma simteam obligat sa postez imagini cu podul pe care l-au observat cu siguranta si altii, pentru ca nu prea am vazut astfel de masuri:

Revin cu cateva consideratii referitoare la articolele cu dezbaterea de la Busteni, aceea din 12.04.2018:

  • s-a vazut ca reprezentantii Ministerului Mediului au venit cu vechiul Plan, au vorbit de o harta pe care se fac modificari dar care „era prea mare” ca sa fie publicata. Deci nu merge asa! Vorbesc ca prostul si treci tu ce vrei, iar eu vad cand s-o aproba Planul, daca ai introdus ce propun sau nu. Bine, eu macar nu am vorbit ca nu avea rost. Nu se inregistra nimic, nu se nota nimic. Imi pierdeam timpul. Nici modificari/propuneri nu am trimis. Daca nu ai trecut nimic din cele propuse de vreo doi ani si ai venit tot cu Planul vechi, nu are rost! Consider si acum ca e pierdere de timp.
  • am solicitat Ministerului Mediului organizarea altei dezbateri publice, unde sa fie prezenti TOTI cei din Parcul Natural Bucegi. Si sa nu fie ultima, ci sa mai fie inca o dezbatere sau daca nu, sa se raspunda argumentat fiecaruia de ce nu i s-au introdus modificari in Plan sau de ce i s-au introdus.
  • de asemenea harta de care spun ei ca ar exista si Planul cu propunerile, sa fie incarcate pe site inainte de aprobare. Nu una sa fie pe site si alta sa se aprobe.
  • daca nu filmam cu telefonul nu ramanea nimic din aceasta „dezbatere”. Nu ati fi vazut discursurile d-lui director Iuncu, d-lui primar Oprea, d-nei de la APIA…
  • multumesc celor care au trimis si la alte institutii link-uri catre acele articole cat si pentru distribuire 🙂 Am vazut cum personalitati ale zonei, distribuiau filmarile care-i avantajau si nu articolul dupa ce initial il apreciasera pe FB. Si-au retras repede aprecierea cand au vazut „buceginatura2000” 🙂 Haha! 🙂 Blogul asta nu e chiar pentru oricine. A comenta pe blog nu este un drept ci un privilegiu, in sensul ca nu public orice tip de comentariu, de dragul traficului, conversatiei. Cand o sa vreau trafic, o sa-mi fac un alt blog si vand biscuiti si pufuleti. Nu le place unora, acestea sunt regulile din 2009.
  • important este ca de ani de zile, acest blog are o abordare serioasa a realitatii, construieste, prezinta, observa… este in acord cu ideea mea de a pune o pietricica la o societate mai buna.
  • spunea cineva ca degeaba, ce am scris nu ajunge la cine trebuie din Minister. Si o sa-i raspund si aici ca intamplarea face sa am adresa personala a ministrului data chiar de cei din staff-ul dumneaei. Poate intreba si la orice institutie din Bucegi daca s-a auzit de ce am scris! In general, acest blog a tintit persoanele si institutiile de decizie care pot schimba si face ceva. Este o greseala sa se creada ca scriu ca nu am somn etc.

Si apropo de vizite, poate ca nu sunt chiar 2-3 cei care au citit articolul de duminica:

Eu vorbesc de un public tintit, nu de persoane intrate accidental pe blog. Poti avea 10.000 de cititori pe zi, veniti din toate colturile netului, se cheama ca ai trafic, dar impactul articolului e minim. Foarte putini au tangenta cu subiectul tau. Deci, chiar daca nu ne convine, blogul acesta are o paleta de cititori mai diferiti. Pentru astfel de oameni, merita sa-ti dai interesul.

M-a tot rugat un prieten sa-i dau niste ceaiuri… de multa vreme. Intre timp, a plecat din tara. Efectiv nu am avut timp sa ma ocup de problema. Ocazia s-a ivit cand asteptam un alt prieten si m-am gandit eu sa-l surprind cu un ceai, zic eu, nu chiar de ici, de colea. Adica iti trebuie timp si rabdare, sa-l aduni, sa-l usuci in anumite conditii, sa-l prelucrezi in anumite conditii.

O sa explic…

Florile de soc de exemplu, se usuca doar la soare, asa isi pastreaza culoarea. Important este sa nu-l misti prea mult ca se piarde polenul. Daca ti-l prinde vreun pic ploaia, trebuie sa-l arunci, fiindca prinde mucegai in timp. Apoi, mai trebuie rabdare pana polenul se transforma intr-un praf mai solid. Depozitarea si ambalajul sunt alti factori importanti si nici nu-ti dai seama cat de mult conteaza astfel de detalii in procesul final.

Fiecare planta cu regulile ei… cu momentul sau cand se culege. Afinul cu tulpina si fructe nu se usuca in buchet la verticala cum faceau batranii, pentru ca la uscare toate fructele cad pe jos si la revedere, ci la orizontala. La fel si chimenul, se taie cu foarfeca partea cu boabele…

Legat de asta, tot e primavara, as recomanda culegerea si uscarea florilor si frunzelor de macrisul iepurelui (Oxalis acetosella). Planta e mica si cam greu de cules dar asta nu mai conteaza 🙂 Acum e de cules cat e verde crud.

Dupa ce aduni din aprilie pana in octombrie plante de ceai, abia atunci poti spune ca ai toate ingredientele pentru un ceai adevarat de munte. Nu inseamna ca-l si ai pe loc. Mai dureaza pana ajungi la prelucrare.

Pana la urma, iese ceva cam asa:

Un lucru foarte important este ca plantele sa-si pastreze culoarea. De asemenea si mirosul specific. Nu poti tine menta langa zmeur…

Ce avem in acest ceai: afin (fructe, frunze si tulpina), sunatoare, o anumita cantitate de coada soricelului, fructe de macese, de corn, flori de trandafir de munte (o specie mai mica de maces cu flori ce miros puternic), soc (flori), menta in proportie mai mica (unele plante puse in cantitati mari schimba gustul), frunze de zmeur, frunze de mur, chimen, sovarv de munte (o planta care se pune in cantitati mici din anumite motive 🙂 ), cimbrisor de piatra, o planta careia i se spune busuioc de munte dar nu are treaba cu busuiocul, putina patlagina… si mai sunt cateva! E probat de ani de zile…

Sa nu inchei inainte de a spune ceva antologic…

Eram anul trecut la 7 Izvoare, in munte, langa lac. Nu singur, evident. Luam niste apa, doar e „a lui Zamolxe”, iesim si stam pe la drum o vreme, sa ne pregatim de intoarcere. „Lumea” bea apa pura din munte, subsemnatul savura 7Up… spre stupefactia unui prieten bun. Nu-i venea sa creada ca din atatea buruieni cunoscute si etc, eu beam o astfel de „nenorocire” 🙂 7 Izvoare, 7Up… fiecare cu ce are chef in unele momente.

Dezbaterea publica asupra Planului de Management al Parcului Natural Bucegi… fara toti cei interesati!

Toata lumea a primit invitatii, putini au aparut! Cam asa au stat lucrurile cu dezbaterea de la Busteni. E publica pentru ca este intr-un loc public, nu ca au si stiut de ea toti cei interesati.

Pe plan local, si ma refer la Busteni, Sinaia, Azuga, i-am vazut pe toti primarii. Ca organizare, a fost perfect.

Numai ca nu poti sa-i dai drumul acestui Plan pana nu cuprinzi tot ce trebuie in el. Pe repede-inainte si neascultandu-i pe toti se vor crea obstacole diverse in viitor.

O sa ziceti ca de 2 ani se tot vorbeste. Ok, se discuta dar nimeni nu a vazut ce s-a trecut in Plan. Daca s-a trecut ceva in acesta…

Din punctul meu de vedere, situatia este la fel ca in 2016. Mai rau de atat, trebuie retinute doua aspecte:

1. Conform declaratiei d-lui primar Vlad Oprea, primariile si consiliile judetene s-au intalnit acum doua saptamani pentru a trimite un document comun Ministerului Mediului, deoarece in Plan ei nu au vazut modificari de vreun fel.

2. Dupa dezbaterea de la Busteni, mare parte din cei care reprezinta Ministerul Mediului, s-au intalnit, sa discute intre ei.

Ce trebuie inteles?

1. Autoritatile locale vor sa-si impuna modificarile in noul Plan oricum ar fi.

2. Cei din Ministerul Mediului vor alege raul cel mai mic pentru mediu, adica nu tot ce se propune.

Care sunt riscurile?

1. In goana de a aplica proiecte se poate pune in pericol biodiversitatea, pot disparea anumite zone.

2. In ideea de a conserva, se pot scoate proiecte utile si se va bloca dezvoltarea unor comunitati etc.

ACESTE DEZBATERI, si scriu cu litere mari pentru a se evidentia, NU AU FOST SI NU SUNT DELOC TRANSPARENTE! DE ASEMENEA, VIITORUL PLAN DUPA CUM SE VEDE, NU VA TINE CONT DE INTERESUL TUTUROR CELOR DIN PARCUL NATURAL BUCEGI!

„Doamna, va contrazic, la nivelul Consiliului Judetean nu s-a primit nimic… am auzit intamplator, uitati-va cum am venit imbracat!” (spune consilierul judetean Mihail Vestea, fost primar al Predealului vreme de 16 ani).

„Colegii mei s-au ocupat sa trimita si sa verifice!” – spune d-na director Croitoru, care nu a admis posibilitatea sa nu ajunga informatia la cei interesati. Vedeti in sala ce spune lumea, luati articolul meu din data de 13.04.2018 si sa vedeti ca un comentariu apartine d-nei care conduce Hotelul Pestera si Asociatia Pestera-Padina. Informarea nu s-a efectuat, e clar!

„In conditiile astea, facem o alta dezbatere!” CHIAR VA ROG SA FACETI O ALTA DEZBATERE SERIOASA SI TRANSPARENTA! In aceasta sa veniti cu harta si sa ne explicati modificarile. Nu in ultimul rand sa publicati pe site varianta ce va fi trimisa la aprobare. Nu una sa zici/sa afisezi si alta sa aprobi.

Nu se dau la schimb zone protejate pentru interese obscure si nu batem toba cu protejarea ursului si mistretului cand padurea e plina iar la speciile astea trebuie facuta vanatoare serioasa, ar trebuie sa fie una din premisele discutiilor.

In mare parte, cei din Minister sunt protectionisti, inspirati de „ecologisti” care nu au nicio treaba cu turismul, mediul sau comunitatile locale.

Planul acesta trebuie sa satisfaca atat exigentele de mediu cat si nevoile celor care relationeaza cu Parcul. Ca sa iasa o treaba buna, profesionista, chemi pe toata lumea, ii asculti pe toti, notezi, explici de ce introduci o modificare in Plan si de ce nu introduci o alta. Cu diplomatie, fara strigate si cu argumente scoti un Plan bun. Asa cum e acum, impartiti in tabere, unii cu mediul, altii cu proiectele, si restul nechemati, e tipic balcanic. Si stupid si fara viitor.

Unde sunt cabanierii, cei din turism, agentiile, hotelierii, Primaria Predeal, Rasnovul, centrele nationale turistice, salvamontul din 3 judete, transportatorii 4×4, Biserica, Asociatia Pestera-Padina cu cea mai mare unitate turistica din Bucegi, Jandarmeria, Politia, Apele, Armata cu monumentul lor… unde sunt acestia? Ai hartie de la ei cu propunerile lor? Cu toti ciobanii ai vorbit? Pe administratorii fondurilor cinegetice i-ai intrebat ce parere au? Sau doar astia vaneaza si deci nu au tangente cu mediul si Planul? Stii tu cum sunt! Pe proprietarii de terenuri, cei care detin 41% din Bucegi, i-ai intrebat?

AI CUMVA CATEVA DOSARE DE CORESPONDENTA CU CEI INTERESATI, REZULTATE DIN DISCUTIILE PE CARE LE AI DE DOI ANI?

A FACUT CINEVA VREODATA UN PROCES VERBAL LA FINAL DE DEZBATERE? Macar sa fie notati/e cei inscrisi la cuvant si ideile principale ale acestora.

DE LA PRESA NU A VENIT NIMENI. Am facut eu niste filmari de doi bani cu telefonul si alea raman… Ba’, nici telefonul nu era al meu :))

ACEASTA NU  A FOST O DEZBATERE SI ACELA NU VA FI UN PLAN DE MANAGEMENT! A venit cineva de la Bucuresti si le-a dat voie sa vorbeasca unor oameni! Si nimic mai mult. Ca la scoala, cand esti scos la lectie. Imi dai tu nota care crezi! Aici nu merge asa… trebuie sa existe un consens.

Da, Busteniul a venit cu temele facute, Sinaia prin primar a spus lucrurilor pe nume. Azuga s-a uitat ca la film, desi Clabucetele Taurului si Azugii sunt sit Natura 2000. APIA, bravo lor!

Nu am o problema cu protectia mediului sau cu dezvoltarea comunitatilor. Vad multiple probleme prin acest mod de realizare a unui viitor act, in baza caruia se va administra ani de zile cel mai vizitat munte al tarii. Este o targuiala lipsita de bun simt unde fiecare incearca sa fure la cantar. Nu o luati ca pe o figura de stil, chiar asa este!

Lucrurile nu mai merg ca altadata, ne intelegem tacit, mutam limite, radem tot, „ca ne ia DNA-ul pe toti”. Trebuie inteles ca tot patrimoniul natural este al tuturor, ca poti aplica proiecte si eu, si tu, prin urmare trebuie sa gasim o forma legala.

Nu vii tu ca protejezi ursul, cand el umbla peste tot, este inmultit excesiv si eu nu am voie sa reabilitez captarile si conductele de apa ale orasului. Ca ele trec nu stiu prin ce zona ai stabilit tu. Pui mana si trasezi culoar pentru fiecare conducta, nu-mi pasa de ursul tau cand am mii de oameni care imi sar in cap. Pentru cativa metri cat sa se intervina la conducte nu moare niciun urs. Intervii acum si mai schimbi conducta dupa 10-30 ani. Acestea sunt niste chestii normale si nu au treaba cu protectia mediului. S-au invatat unii sa faca din tantar-armasar.

Un alt exemplu deplasat este propunerea Consiliului Judetean Prahova cu heliportul din apropiere de Releul Costila. Prietene, dincolo de ratiunea de a avea acolo o pista necesara evacuarii accidentatilor, tu acolo ajungi cu un elicopter. Nu cu o „fortareata zburatoare”, nu cu o escadrila. Vii cu un limbric rotativ capabil sa se aseze in 20 mp. Si atat! Propunerea pentru heliport este de cateva mii de metri patrati, o mie sau vreo doua mii, nu am auzit bine ca am ramas stupefiat! Nici in filme nu poate exista asa ceva! Un 100 de metri patrati e pomana deja…

CONCLUZIA MAJORA este ca in special cei din Bucuresti, din Ministerul Mediului, nu stiu absolut nimic despre acest Parc Natural! Nimic! Nimic! Eu cel putin nu am cum sa-i acuz de rea-vointa ci doar de necunoastere. Habar nu au de realitatile din acest munte, care trebuia sa fie etalonul in materie de turism si de mediu al Romaniei.

Degeaba senatorul de Prahova, d-l Savin aseaza lucrurile pe partea prahoveana si obtine consens, daca ele raman vraiste pe Brasov si Dambovita. Apoi, nu exista o conexiune a proiectelor. Vorbea cineva de partia din Valea Tiganesti si toti se uitau, ca apoi d-l director Iuncu sa spuna clar ca nu a depus nimeni nimic. Deci, nu stie unul ce face altul, totul e la intamplare. Si peste cativa ani o sa auzi cum striga aia de la Rasnov ca le-ai blocat dezvoltarea, ca nu au stiut…

Cu Transcarpatica asta cum mai facem? Ii bagam cateva curbe in protectie integrala ca sa-i linistim un pic cu proiectele astea?

O sa fie un prost care face planul, vin altii cu banii, baga buldozerele, fac jumatate de drum si „hopa! pe aici nu e voie!”. Pentru ca, din timp, cineva a gandit ca face un bine mediului si te-a sabotat. Si o sa zica nu el, Planul! Ori faci lucrurile cum trebuie de la inceput, ori nu te mai apuci de ele!

Pe oamenii astia care stau pe munte cum sta Sfinxul, gen cei de la statia meteo de la Omu, pe cei de la Cota 1400 i-ai intrebat ceva? Faptul ca-i intrebi… deja te pune pe o pozitie de bun simt, obligandu-l si pe celalalt macar sa se informeze.

….

Facand lucrurile intr-un asemenea mod lamentabil, nu ai nicio credibilitate in fata oamenilor, turisti, localnici. Nu ai cum sa dai o amenda ca-ti sare lumea in cap. Nu contezi in domeniul mediului decat cu numele. Real, tu o sa te faci ca lucrezi fiindca te-ai bagat intr-un colt cu politica ta obtuza si fiecare va face ce va dori. Tu urmezi niste pasi procedurali, ai un Plan si nimeni nu aude de el, nu cunoaste, nu stie cu ce se mananca. Pe cine sa aliniezi la politica ta?

Nici nu are rost sa vorbim de generatiile viitoare! Doar daca ne referim la tari ca Germania, Japonia, Suedia…ceva de genul, oameni seriosi.

CATEGORIC, CA TREBUIE O ALTA DEZBATERE. IN ACEASTA MINISTERUL MEDIULUI SA VINA SA ARATE CA A OPERAT CEVA DIN MODIFICARILE PROPUSE. INTRE TIMP, TREBUIE CONTACTATI TOTI CEI CARE AU VREO TREABA CU ACEST PARC. Sa trimita propuneri. Ce daca va fi un volum mare de munca? De aceea esti acolo si pana la urma toata lumea vrea un Plan cat mai bun! Unde bun inseamna si corect, si de viitor.

Sa dureze munca la Plan inca 6 luni dar macar sa stii ca timp de cativa ani se duce si aria asta protejata intr-o directie clara, de viitor.

Uite, eu vreau sa propun (am multe de propus si nu o sa le insir acum pe toate aici!), ca:

-zona Saua Urlatorilor sa fie rezervatie peisagistica, avem acolo stalpii funicularului de acum 100 de ani, tocmai ca sa nu-i fure cineva intr-o zi si, in acelasi timp rezervatie pentru conservarea Apolonului Negru, pentru cine stie ce este chestia asta. Du-te in Saua asta primavara si ai sa observi ca acolo este cea mai mare densitate la aceasta specie din Bucegi. Aceasta zona trebuie trecuta neaparat in plan.

-in apropiere de statia de telecabina de la Babele trebuie sa existe 200 mp prevazuti ca spatiu pentru asociatia transportatorilor 4×4, sa-si faca un sediu acolo. Parcarea de mai jos sa fie folosita si de ei. Sunt 70 de soferi care au in spate 70 de familii. Ca le gasesti un loc acolo si in Plan, ca nu le gasesti, ei tot vor fi pe munte. Ori ii lasi sa umble brambura si ii persecuti pe unde-i prinzi, ori le stabilesti un culoar si le zici: tu pe acolo si respecti legea. Nu mai sus de Babele, nu la stanga, nu la dreapta. Asociatia acestor transportatori, vrei nu vrei, face parte din acest Parc si trebuie inclusa in anexele Planului de Management.

-fara acordul proprietarilor de paduri, al ocolului silvic, al administratorului fondului cinegetic, al proprietarului de pasune, nu derulezi niciun proiect stiintific, nu cercetezi tu nicio specie. Poti sa fii de la mama Academiei. E de bun simt sa ma intrebi si pe mine fiind si in interesul meu sa cunosc cat mai multe.

-fiecare stana, captare, observator cinegetic trebuie introduse in Plan, legalizate. Pentru ca nimeni nu ti le asigura daca le bagi in nu stiu ce zone. Vine un nebun intr-o zi si-ti da foc, ca exemplu. A fost cazul observatorului cinegetic de la Valea Babei. O investitie de vreo 20.000 lei s-a dus intr-o noapte. Pentru ca nu poti asigura ce nu exista!

ETC…

Toate acestea le voi semnala Ministerului Mediului, in mod evident! Intreband daca se trece ceva in acest Plan sau nu se trece.

Ziua Jandarmeriei, 3 ani de la noua venire a americanilor la Sinaia, despre mediu, om si vanatoare

La multi ani, jandarmilor! Celor cunoscuti, nu tuturor 🙂 De ce, doar unora? Pentru ca pe altii nu-i cunosc. Ce folos sa zici ceva doar ca sa te afli in treaba? 🙂

Articolul nu e prea lung, pentru ca am niste planuri de facut, treburi de terminat…

Poza e de pe Facebook.

….

Mi-am adus aminte ca in 2015, pe 3 aprilie, s-a inaugurat Piateta „Vulturii Libertatii” de la Sinaia… cand au venit in sfarsit americanii 🙂

Doi generali au fost atunci…

Aici articolul, pentru aducere aminte:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2015/04/03/

Astazi nu mai este d-l Berindei, veteran de razboi… a murit intre timp. A ramas insa in paginile cartii „100 de pasi in timp”. Mai exact la pagina 281. Faina cartea, mereu mi se lipesc ochii de ea 🙂

In acest an, fiind Centenarul, nimeni nu-si poate imagina ce-am pregatit, un cumul ca sa zic asa. Dar nu asta imi ocupa tot timpul, nu am un astfel de noroc.

Nu mai este nici castanul de la Peles. Pana la urma, l-au taiat si era perfect sanatos. Te pui cu hotii 🙂 Cine stie ce naiba si-au facut din el, de l-au pandit atatia ani.

Si trebuie sa vin cu un articol mare despre zona Parcului Natural Bucegi. Deocamdata scriu putin cate putin la el…

Pana atunci… am citit ceva foarte interesant si real. Ce inseamna turismul pentru poze si turismul pentru vanatoare, ca sa formulez asa. Si ca sa nu sara nimeni in sus, nu e de pe la noi.

Sursa: https://africageographic.com/blog/opinion-piece-timbavati-increases-conservation-levy-to-fund-anti-poaching-and-other-costs/

Deci, in unele locuri banii fac diferenta si inseamna un trai mai bun atat pentru fauna cat si pentru comunitatea locala. Totul pe lumea asta are un rost. Vanatoare mai inseamna si protectia faunei. Banii vanatorilor se intorc sub diferite forme in teren. Vorbesc de situatii serioase, evident.

Mi se pare aiurea sa ai fauna din belsug, cum avem noi ursi si mistreti si sa te uiti la ei cum se inmultesc excesiv, cum vin prin orase, cum fac pagube, cum oamenii incep sa se agite. Deh!!! Cine se agita pe retele ca vai, e genocid 🙂 Acum, si mistreti si ursi umbla teleleu prin orase si campii. In orice trebuie sa fie un echilibru. Extremele, adica braconajul si impuscarea pana la exterminare si propaganda de pe Facebook, cu plansul dupa fiecare purcelus si pisicut etc, nu fac bine, complica!

Cand va fi atacat cineva prin oras se va cere impuscarea!

Iar a duce mancare prin padure, cum facea tata-mare odata, ca sa vina Ceausescu la animal mare, nu este o solutie. Ce este in padure, nu este animal domestic ca sa-l abonezi la mancare. Hrana din padure ce o pun padurarii si cei de la fondurile cinegetice este o hrana complementara. Marea majoritate a cetatenilor prostiti pe Faceboook de tot felul de amatori de like-uri, cred ca trebuie sa mergi in padure si sa deschizi cantina pentru toate animalele. Ca sa stea ele in padurea lor, cat a mai ramas nefurata, netaiata! Mananca si dorm! Cand se trezesc, mananca si iar somn! Totul e sa stea acolo, ca e casa lor, sa nu vina peste noi 🙂 🙂 Si… acelea mai sunt animale salbatice??

Cred ca noi evoluam doar in conditii extreme…

Acum astept ca de obicei comentarii… in privat,mai ales 🙂 Mai jos, cateva mai vechi, tot pe temele acestea.

  1. „Ba’ dar americanii nu stii ce au facut? Mai citeste! Au murit mii de civili nevinovati!” … „Da’ ma’ si? Asta se intampla in alt film!”
  2. „Tii cu vanatorii, stiu eu…!”… „Tin cu oamenii rationali!”

Mai era unul luna trecuta, cand am scris de un ofiter vazut la o intalnire. Auzi… „Cum mi-am permis sa scriu de el? Ca unde e respectul?” Nu stiu, imi trebuia aprobare sau ce? De fapt, nu scrisesem ceva prea rau dar s-a ofensat lumea 🙂 Adica, uite cine era ala si tu zici de el. Moamaaa, si eu trebuia sa nu mai ies vreo 40 de zile din casa sau ce? 🙂

Vazand ca nu vorbim aceeasi limba, i-am zis sa-i spuna ca este un prost :)) I-am zis ca sa-l enervez, nu ca asta si credeam. Dar e fain cand dai de orgoliosi din acestia. Mai apar astfel de teleghidati, expulzati din sisteme cazone, si li se pare ca lumea trebuie sa asculte supusa 🙂 Intotdeauna cand vad astfel de figuranti imi dau seama ca adevaratii bolnavi umbla liberi, de colo-colo… cam asa, ca mistretii!

Gara de la Brazi si C.F.R-ul vs. Garda de Mediu Prahova si I.S.U. Prahova

Poate va era dor de o sesizare in domeniul protectiei mediului…

Intr-un timp, tot a trebuit sa fac manevre cu trenul, cand la Bucuresti, cand inapoi. Cum distanta Busteni-Bucuresti nu o parcurgi prea repede ci cam tot la fel ca acum 100 de ani, omul mai casca gura, ochii pe geam.

Imi place sa calatoresc cu trenul pentru ca nu ai nicio grija, este un mijloc sigur de transport. Despre lucrurile bune si mai putin bune observate in acest domeniu nu are rost sa vorbesc pentru ca toti le stim. Cel mai penibil este cand pleaca din Bucuresti ditamai trenul… compus din locomotiva si 2 vagoane. Prin multe gari mecanicul nici nu-si mai da seama ca aproape trece de gara cand opreste iar calatorii raman, hat, in urma.

Cum ma holbam eu pe geam ca oricare, m-a surprins mizeria incredibila din gara Brazi, acolo unde sunt sute de vagoane cu tot felul de produse petroliere. Pe sute de metri de-a lungul unei singure linii erau deseuri langa deseuri: hartii, plastic, aluminiu… chiar si animale moarte. O groapa de gunoi in toata regula.

Mai trec o data, de doua ori, incercand sa-mi explic cum naiba de sunt atatea gunoaie… De fiecare data, ma uitam daca sunt calatori care arunca din tren tot felul. Dar nu, pe liniile acelea nu circula trenuri de calatori. Intr-o dimineata surprind adevarul. Cei care lucreaza la aceasta gara de langa Ploiesti, incepand cu seful de gara si terminand cu ultimul muncitor, sunt niste nesimtiti de prima clasa. Bai, orice arunca pe jos. Vagoanele cu produse petroliere au fiecare cate o hartie sau un plastic pe care sunt trecute diferite chestii. Ei smulg acele hartii si le arunca pe jos. Si tot asa, manevra repetata de sute de ori zilnic. Si daca mananca, desfac un ambalaj, tot pe jos arunca. E ceva incredibil cu acesti needucati. Ei, sobolanii si ciorile ce circula pe acolo, pe jos.

Treaba care este… din unele vagoane se mai scurge pe pietre, pe langa linie, picaturi de combustibil, petrol… Azi aici, maine mai incolo, pana terenul devine impregnat. Si arunca vreunul din tren pe jos un rest de tigara si sar prostii in aer. Ca material care sa intretina arderea e cat vezi cu ochii si ca sa calci nu exista teren gol.

De fiecare data cand treceam faceam poze:

In imagini este doar un mizilic…

Dupa ce am strans cateva zeci de imagini din zile diferite, care prezentau corect realitatea, zic sa anunt pe cei de la I.S.U. Prahova, Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova. Pentru ca trebuiau luate niste masuri…

Cu C.F.R.-ul nu aveam ce discuta intrucat ma convinsesem de atitudinea lor. Le semnalasem ca exista toaleta nou-nouta la gara Comarnic dar este inchisa, la ea se duce seful garii. In timp ce calatorii merg la vechiul WC, care nu are usi si care arata exact ca acelea naziste din lagarele de concentrare. Ei nu au vazut nicio problema si mi-au zis ca oricine poate cere cheia de la toaleta si ca vechile toalete sunt perfecte, igienizate chiar de seful garii. Deci ei vorbeau de o realitate pe care si-o imaginau… Pai daca tu stii ca asa e si eu iti arat imagini ca nu e asa, atunci fiecare sa ramana cu realitatea si drumul lui!

I.S.U. Prahova niciodata nu a stralucit la capitolul interes asa ca raspunsul lor a fost ceva de genul: „cand ajungem pe acolo, o sa tinem cont de ce ai zis”. Pe pariu ca a doua zi, nu mai tinea nimeni minte ceva 🙂 Cred ca oricine isi da seama imediat cat se minte in anumite institutii ale statului…

Deci I.S.U. are treaba doar cand incepe incendiul. In loc sa ia masuri, sa recomande ceva, ei s-au uitat in lege si au vazut ca nu au atributii. Pai ba’… trebuie sa arda ca sa te misti un pic? Lenesi si dezinteresati.

Evident ca Garda de Mediu are alta experienta in domeniu, s-au dus sa se convinga si apoi… i-a pus pe nesimtitii de la gara sa curete. Si daca nu ar fi fost vreun pericol, ca angajat al C.F.R. iti puneai problema ca mii de calatori trec zilnic cu trenurile prin acea gara si vad acel peisaj inestetic, dezolant.

Dar nu, s-au obisnuit cu mizeria, ca asta e viata, nu ne intereseaza.

Comisarii de la G.N.M. Prahova le-au dat si un mic stimulent sub forma de amenda… deci, lucrurile pentru un timp vor lua o turnura pozitiva.  Felicitari Garzii de Mediu Prahova; mai face cineva ce trebuie si prin judetul acesta…

Tiberiu Useriu, Maratonul 6633 Arctic Ultra si Asociatia Tasuleasa Social

Stiti ce fac mii si mii de romani in ultimele zile? Urmaresc o cursa extrema prin zapezi denumita 6633 Arctic Ultra.

Toti sunt/suntem cu ochii pe romanul Tibi Useriu care conduce detasat respectiva cursa. Acesta se apropie de castigarea acestui maraton dificil, lung de 618 km, pentru a treia oara.

Din cauza ghinionului si a conditiilor meteo extreme, alti romani s-au retras sau au fost retrasi din cursa de catre organizatori.

Cursa se urmareste pe Facebook, pe contul oficial 6633 Arctic Ultra… unde romanii evident sunt majoritari 🙂 Limba romana a devenit limba oficiala a acestei competitii. Este comentata in speciala pe contul Tasuleasa Social.

Peste 6000 de aprecieri, peste 3000 de distribuiri. Desi parea epuizat, s-a ridicat si a plecat mai departe. De astfel de modele avem nevoie in societate!

Aici sunt ultimele noutati despre el:

Posted by Tasuleasa Social on Wednesday, March 14, 2018

Mai multe detalii despre ce se intampla pe acolo, le-a furnizat chiar Tibi Useriu. Acesta a vorbit mai mereu la telefon cu fratele sau, Alin Useriu, cel de la Asociatia Tasuleasa Social. Aceasta asociatie are o mare credibilitate in zona mediului. Ei nu stau la discutii, nu fac proteste si nu opresc masini, nu stau dupa nimeni, ei fac! 🙂 Adica impaduresc.

Peste 700 de oameni vor participa la actiunea de impadurire din localitatea Tritenii de Sus. In 24 ore s-au inscris sute de oameni.

Da, Romania e frumoasa, are atatia oameni de valoare! Oameni care fac ceva pentru tara lor…