Prin padure…

Inca o zi prin padure. Plecare din Busteni spre Azuga si intoarcere la Busteni…

Incepem cu un urcus 🙂

Iasca

Cum urcam, calc pe ceva ce suna a tabla. Dau frunzele si ridic o usa 🙂

Ce sa caute o usa metalica pe la jumatatea unei pante, stiind ca „de sus” nu are cum sa ajunga… In fine, cumva a ajuns dar probabil folosea la ceva. Ma uit prin preajma si vad mai sus un adapost prabusit:

Din fata asa arata fostul adapost…

O mai fi fost acum cativa ani cineva pe aici… Oricum, din cat este padurea de mare si panta de abrupta, tocmai aici am nimerit. Evident nu sunt poteci, undeva mai jos era una de mistreti. Este in Muchia Lunga, jumatatea pantei spre Azuga.

In locuri mai umblate

Podbal, un vestitor al primaverii dezorientat

In padurea Clabucetului

Cuptorul

Iesirea din Busteni spre Azuga

Busteni, cartierul Cezar Petrescu

Vedere spre fostul tunel

Adunate de prin munti si nu numai, stiri diverse…

Revenire de prin alte locuri, cu clasica concluzie ca tot mai frumos e la tine 🙂 Dar nu ar fi deloc rau sa locuiesti un timp si colo, si dincolo 🙂

Ma uitam la „meteo” de cateva zile, stiam ca duminica va fi senin si ar fi mers perfect un traseu prin vaile Malaiesti, Gaura sau un Drum al Granicerilor… nici o coborare pe Clincea nu ar fi fost de ignorat. Insa, astfel de planificari spre deosebire de alti ani, sunt mai greu de dus pana la capat. Conteaza mult „atmosfera”, oamenii cu care mergi, programul…

Fiind duminica, fiind revenire la Busteni, sa vedem ce s-a mai intamplat…

…Accident pe Valea Alba, o piatra desprinsa din versant l-a lovit in cap pe un turist. A intervenit Salvamontul prompt si cel accidentat a ajuns pe mainile medicilor. Problema aparuta in discutie suna cam asa: „daca ar fi purtat casca nu era asa grav, mai ales ca era pe un traseu nemarcat”…

Acum, tine si de noroc. Poti fi lovit de o piatra si pe traseu marcat. De exemplu, saptamana trecuta pe Jepii Mici, imediat ce cobori scara din lemn si ajungi la 2 izvoare ce ies din stanca, de sus, din firul vaii s-a pornit o cadere de pietre de diferite dimensiuni. A fost un noroc ca nu a fost nimeni lovit. Cel mai probabil, un animal mare adica urs, traversase mai sus valea. Daca mergi pe ideea ca o casca iti poate salva viata, ca este o dovada de prudenta sa o porti atunci da, porti casca peste tot pe unde este zona de abrupt. Tine de fiecare… Ca tot veni vorba de Jepii Mici, intotdeauna trebuie atentie mare cand urci zona de la baza hornului spre cabana. Acolo, mai mereu cineva calca neatent si poate da la vale un bolovan. Cum poteca este in serpentine, nu se stie.

Despre proiectul cu vilele pe Bucegi se anunta mare mobilizare:

Treaba cu actiunea parlamentarilor sta asa… e bine ca USR a ajuns in Parlament fiindca sunt vocile unor deputati si senatori care striga pentru Parcul Natural Bucegi. Numai ca nu e vorba de niciun abuz, oamenii acestia cu vilele sunt cu acte in regula proprietari. Problema e mai indepartata: cum de au fost pusi in posesie cate unii pe terenuri situate intr-o arie protejata, e legala introducerea in intravilanul unei localitati a jumatate din Bucegi… Referitor la actele de mediu, de ce nu apar in timp util pe site-urile institutiilor de mediu astfel de cereri de autorizare? E clar de ce…

Fara concursul tacit al celor in drept, nimeni nu face nimic ilegal pe Bucegi. In loc sa se concentreze pe dezvoltarea statiunii Padina-Pestera, sa identifice solutii si proiecte, unii vor sa-si faca vile pe Platoul Bucegilor. Iata insa si punctul de vedere al celor cu vilele:

https://romania.europalibera.org/a/cine-este-micul-investitor-devenit-oaia-neagra-a-platoului-bucegi-/30173653.html

Foarte interesanta este si stirea de mai jos, cu monitorizarea unui urs:

Asa ne dam seama ce face un urs in 24 ore, intr-o saptamana etc.

Un alt accident care mi-a atras atentia si despre care mi-am propus sa scriu, s-a intamplat la Sinaia, in zona Cotei 1400, acum 2-3 saptamani. Un turist a cazut intr-o rapa circa 60 m. Foarte multi nu stiau unde poate fi o astfel de zona, de unde sa cazi atat de mult…

La intersectia drumului de Cota 1400 cu cel care coboara spre Schitul Sf. Ana (Drumul Vechi), sunt undeva pe partea dreapta niste panouri cu reguli de vizitare a ariei protejate. In apropiere de acestea, de cativa ani, s-a facut o poteca pana pe marginea unui perete stancos urias. Cine cade de acolo, nu are nicio sansa. Pana la acea stanca, mai sunt in vecinatati si alte pericole cum ar fi mici rupturi de panta, locuri de scurgere a apelor pluviale… daca te apropii prea mult de margine te trezesti alunecand printre copaci si pietre mult si bine.

In opinia mea, ar trebui ca zona in cauza sa fie inchisa si semnalizata. Ori o amenajezi si sa se bucure oricine, ori o inchizi. Acum a fost un caz care nu s-a sfarsit tragic…

Am mai gasit si stirea cu padurarul ucis:

De asemenea, duminica viitoare la Campina, va avea loc un tur deosebit, ghid fiind d-l Madalin Focsa de la Centrul National de Informare si Promovare Turistica din Campina:

Si… s-a facut predarea Casutei Poarta, constructia aceea de la Peles aflata pe stanga aleii, putin mai sus de ultimele chioscuri, nefolosita, catre Casa Regala:

Mai aflam un lucru interesant de la Azuga… despre Observatorul European Austral:

Felicitari traducatorului 🙂

Campania „Bun-Simt Turistic”; Concert la Peles; Geo Badea de la Targoviste la Vf. Omu; Pe la Pivnitele Rhein

Tot felul de actiuni, evenimente…

In urma apelului d-nei Cristiana Predoiu (Romania Turistica), la Sfinxul din Bucegi s-au adunat in week-end mai multi reprezentanti ai institutiilor cu atributii in Parcul Natural. Ideea a fost de a se transmite un mesaj ferm, acela de a se respecta patrimoniul natural, Sfinxul fiind dat ca exemplu.

Solutii de protejare a Sfinxului sunt… dar nu exista interes si mentalitate pentru acest lucru. E mai usor asa. Cand nu te complici nici nu-ti asumi! Am mai vorbit pe acest subiect acum 5-7 ani. Iti trebuie un proiect de reconstructie ecologica a intregului perimetru din jurul monumentului natural. Trebuie innierbate imprejurimile monumentului, realizat un traseu de tip circuit cu locuri amenajate de unde sa faci poze la Sfinx sau tu cu acesta, locuri de odihna (banci) amplasate in jurul monumentului etc… Cel mai greu este insa sa faci institutiile sa iasa din zona de confort. Fiindca tot ce dureaza mai mult de o ora, devine dificil 🙂

Oricum, initiativa Bun-Simt Turistic trebuie sa fie un succes, suntem obligati in acest sens!

Pentru joi, 05.09.2019, se anunta un nou concert la Castelul Peles:

De la ora 16.

Din nou, unul dintre cei mai cunoscuti salvamontisti din Bucegi si nu doar, au surprins cu un nou proiect. Geo Badea alaturi de Leonard Mitrica si-au propus si au si reusit, sa parcurga un traseu lung, pe jos, de langa Targoviste si pana la Vf. Omu.

Cei doi prieteni

Sosirea la Vf. Omu a fost surprinsa de catre un alt vestit bucegist, d-l Gabi Prundaru:

Frumos acest proiect 🙂

Cum nu am ajuns la zi cu unele stiri, poze etc, mai raman multe altele, momente pe biciclete, de la mare… zic sa mai recuperez postand niste poze… din Azuga 🙂 Sunt vreo 2-3 ani de cand nu am mai ajuns la Cramele Halewood-Pivnitele Rhein. Am descoperit, fugind de arsita verii un restaurant dragut, un cadru primitor…

Au inclusiv locuri de cazare plus diverse atractii 🙂

Biserica de lemn a Azugii

Azuga are doua biserici ortodoxe si una catolica.

Cea mai noua, este aceea din parcul „Ecaterina Teodoroiu”, de langa monumentul eroilor din Primul Razboi Mondial. Aceasta este din lemn, are hramul „Adormirea Maicii Domnului si apartine parohiei ortodoxe II Azuga (infiintata in anul 2011). Biserica se afla in cartierul Satul Nou al statiunii Azuga.

Piatra de temelie a fost pusa in anul 2004, demisolul a fost sfintit in anul 2010 si acolo s-au tinut de atunci slujbele. Incet-incet, biserica prinde contur:

Mai e de munca…

Biserica a aparut ca o necesitate, multi oameni mergeau vreo 2-3 kilometri pana in centrul statiunii, la vechea si impunatoarea biserica „Sf. Treime”. Asa, au biserica aproape.

Biserica vazuta de pe muntele Sorica

Momente din timpul cursei spre Ploiesti

Asa cum s-a putut intelege din articolul anterior, alergatorul nostru din Busteni si-a indeplinit si acest proiect de suflet: sa alerge din Azuga pana la Ploiesti.

Cum spunea un prieten: „Spune tu, cine a mai facut asta in ultimii 50 de ani? Sa alerge din Azuga la Ploiesti?”

Principalul sprijin in acest proiect initiat de Dani H. Alexandru, a venit din partea profesorului de sport din Busteni, d-l Liviu Cioroiu, care l-a insotit pe bicicleta pana la Ploiesti. Tot acesta, i-a transportat haine de schimb si produsele necesare revitalizarii.

Este evident ca alergatorul nu a fugit non-stop pe tot acest traseu, el oprindu-se in anumite puncte, sa mai bea apa etc.

Ceea ce se stie mai putin este faptul ca Dani, vicecampion national la alergare montana, noi speram ca luna viitoare sa fie chiar campion national, a avut in acest an 4 participari la concursuri specifice: prin Retezat, prin Bucegi la Marathon 7500, Transilvania30k, Atinge Omu. Ei bine, la acest concursuri nu doar ca a ocupat locul I ci… a stabilit noi recorduri la fiecare cursa in parte 🙂

Mai jos, filmuletul realizat de d-l profesor, surprinzand diferite aspecte ale cursei spre Ploiesti:

De asemenea, si cateva imagini:

La Start printre oficialitati azugene

Primarul din Busteni l-a asteptat in fata Primariei.

Sosirea in Ploiesti, la AFI

Sa oprim ceasul 🙂

„Am facut-o si pe asta!” :))

Profesorul 🙂

O echipa fericita

„Martie din post?!” :))

Evident, si pe aceasta cale, Dani transmite tuturor celor care au fost aproape de el, oricum ar insemna acest lucru, un mare MULTUMESC!

Start in cursa spre Ploiesti – Dani H. Alexandru

UPDATE. Cursa s-a incheiat cu succes 🙂

Ora 8:00 a.m. alergatorul din Busteni a luat startul din Azuga, in drumul sau spre Ploiesti.

Mai jos, cateva poze din Azuga…

La ora startului, in Azuga ploua bine de tot. Dani a plecat din zona domeniului schiabil si drumul i-a fost deschis de masina Politiei Locale. In fata acestei masini se afla un profesor de sport din Busteni, pe bicicleta, care-l va seconda pana la Ploiesti. In Azuga, pe traseu, au iesit sa-l vada mai multi localnici cat si functionari ai primariei.

Profesorul de sport, d-l Liviu Cioroiu

Partea buna este ca de la Poiana Tapului in jos, inca nu ploua.

Este interesant de vazut cine va fi mai obosit la final: alergatorul sau biciclistul?! 🙂

Aceasta ca o gluma 🙂 Ei insa vor fi amandoi niste invingatori!

15 iulie 2019 – Evenimentul „Prahova de la Nord la Sud in alergare”

Maine la ora 8:00 a.m. cunoscutul alergator montan Dani H. Alexandru, cetatean al or. Busteni, va lua startul din Azuga si se va opri tocmai in resedinta de judet, in municipiul Ploiesti, zona AFI.

Dani H. Alexandru este un baiat serios, cu mult bun simt, determinat in tot ce face. Ieri, 13.07.2019 a castigat cursa 1600 din cadrul Marathonului 7500:

Alaturi de Stefan Plesa cu care a facut echipa, antrenati de un alt mare sportiv, Radu Milea, cei doi au reusit sa impresioneze la aceasta cursa mai ales prin faptul ca… l-au depasit pe Ionut Zinca, acesta fiind probabil cel mai bun alergator montan din tara. Desi, eu parca as inclina spre Robert Hajnal sau Andrei Preda. Este insa evident, ca la un moment dat, Ionut Zinca a fost cel mai bun din tara si ca acesta va ramane mult timp un reper national.

Insa, timpul trece si din spate vin alti sportivi, avand in special atu-ul varstei.

Este si cazul lui Hriscu Dan Alexandru, un sportiv care are deja un palmares bogat de locuri pe podium. Cred ca in acest an, la orice concurs, a iesit pe primul loc 🙂

Acum si-a propus sa alerge prin judetul sau, pe axa Azuga-Ploiesti, circa 80 km, in incercarea de a transmite un mesaj tinerilor, ca „in viata e posibil orice, totul este sa vrei!” Altfel spus, exista viata pentru tineri si dincolo de telefon, retele de socializare, o viata in care tu esti si personajul real 🙂

Asa cum se vede din afisul de mai sus, in proiectul sau este sustinut de Primariile din Azuga si Busteni, de Domeniul Schiabil Kalinderu, de Restaurantul „La Etaj”, si de foarte multi tineri din Azuga si Busteni.

Maine, il vor astepta pe traseu diferite oficialitati dar si admiratori/ fani/prieteni ai tinerei sperante de la poalele Bucegilor, de la care se poate lua un exemplu frumos de viata!

Succes, Dani!