Contraste prin Parcul Natural Bucegi

Daca te-ai tine de postari despre ce vezi prin Bucegi, iti este de ajuns o tura de o zi si ai material pentru 2-3 saptamani…

Trebuie doar sa stai si sa privesti miile de oameni care urca de la intersectia de la Piatra Arsa spre Babele. Nu mai zic ca daca te mai duci si spre Sfinx-Cruce-Omu-Valea Ialomitei, ai peste 200 poze unice de postat. Si nu ma refer doar la peisaje naturale.

Aparatul de incasat taxa de vizitare aflat in holul statiei de telecabina Babele nu e functional. Nici telecabina Babele – Pestera nu functioneaza. Banca din hol dateaza din anii ’70.

Cabana Babele

Oi, „babe” si releu

Berbec visator

Intre Babele si fosta cabana Caraiman. Biciclisti urcand versantul spre traseul care ajunge la Monumentul Eroilor.

Parca sunt eu acum multi ani cand am urcat din Cheile Rasnoavei peste Dealul cu Mesteacan la Trei Brazi. Push-bike pe paine.

Iti poti face chiar cabana ta 🙂

Cabana Padina

Ciuperci-babe

Chiar la punct fix

Cateva luni

Ok, amandoi pentru poza. O capra neagra si un ied simpatic…

Plus ca intr-o zi de week-end jucau unii mingea prin Valea Jepilor, printre stancarii…

Traseul turistic: Sinaia – Cota 2000 – Complex Piatra Arsa – Babele din Plaiul lui Pacala – Babele – Cascada Doamnei – Manastirea si Pestera Ialomitei – Hotel Pestera – Padurea Cocora – Complex Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Stana Regala – Castelul Peles – Sinaia

Duminica pe Bucegi. O zi de munte fara ploaie. O zi in care multi au facut insolatie iar noi ne-am intors cu fetele rosii… dar si multumiti de un traseu atat de frumos.

Am plecat ca niste turisti obisnuiti dar cu solutii pentru diferite situatii, de la pelerine de ploaie la variante de traseu, de intoarcere. Ca de obicei, adica. Cum cred ca se merge pe munte.

Am plecat in adidasi si blugi ca la o plimbare prin oras, traseul nefiind problematic ci doar lung.

Din Sinaia am luat prima telecabina spre Cota 1400 si de acolo la Cota 2000. O revedere cu angajatii de la Teleferic si… aproape de ora 9:00 ieseam din statie, pe Bucegi. Incepea ziua 🙂

Refugiul Salvamont de la Cota 2000

Ne-am indreptat spre Vf. Furnica pentru a vedea Platoul si nu numai…

In prim plan, Podul cu Florile, azi doar un peisaj selenar, florile disparand prin anii ’80. Cand s-au apucat de exploatare.

Mai e ceva zapada pe Platoul Bucegilor.

Zona Babele, departe Vf. Omu…

Coboram de la Vf. Furnica, ocolind portiunile mari de zapada.

Spre Piatra Arsa

Continuam spre intersectia DJ 713 cu drumul de pamant ce urca la Babele:

Cateva masini, era cam 09:40.

Primii spre Babele

Branduse la apa

Iesim din drum si urcam spre Babele din Plaiul lui Pacala:

Iar de aici niste imagini spre Valea Ialomitei:

Mergem mai departe spre telecabina Babele, care nu functioneaza in aceasta perioada.

Podet

Inscriptii „turistice”

Cladirea de la intrarea in Pestera Ialomitei. Imagine din Piciorul Babelor.

Zona telecabinei Pestera. Nici pe aceasta nu am vazut-o miscandu-se…

Si gata, in Valea Ialomitei…

Cascada Doamnei

Aruncam o privire si spre Obarsia Ialomitei:

Cascada Obarsiei

Langa raul Ialomita

Spre Cascada Doamnei:

O brandusa alba

Covoras de viorele

Peisaj in muntele Doamnele

La Cascada Doamnei:

In spatele cascadei

O privire spre Grota Cameliei. Apropo de aceasta denumire, parca nu-mi vine sa cred ca a murit acea mare maestra a cuvintelor… Intr-o zi de iarna, acum vreo 4-5 ani, ne-am intalnit mai multi, ea, Radu-Un Bolovan si celalalt autor de carti „Pasi in Timp” la cofetaria de la Silva-Busteni. Am stiu de atunci, pentru ca unele lucruri cat de neverosimil pare, se simt… si le-am si zis atunci, ca noi intr-o astfel de formula nu ne vom mai intalni niciodata.

Un podet realizat foarte bine peste raul Ialomita, de catre Salvamontul dambovitean. Exista si un avertisment, sa nu fie pe pod 5 persoane in acelasi timp.

Brebenei

Statia de telecabina de la Pestera

Mergand spre Pestera Ialomitei am surprins actiunea de ecologizare a celor de la Hotelul Pestera:

Mai departe pe langa cladirile Manastirii:

Cea mai veche constructie a zonei.

Din nou langa raul Ialomita, admirand aceasta forta a naturii.

Dupa circa 5 ore de mers, am ajuns in fata Pesterii Ialomitei.

Nu am intrat in pestera deoarece o mai vizitasem de mai multe ori. Am luat niste biscuiti de casa, mici suveniruri, am mai stat de vorba pe acolo, am intrat in biserica, apoi pe marginea raului…

Da, aici eram, o statiune turistica la inceputuri.

Despre ursi

Statie de incarcare masini electrice in parcarea hotelului Pestera

Hotelul Pestera

Coboram pe niste scari, trecem apa Cocorei si intram in padure pe traseul turistic marcat cu banda albastra. Acesta ne va duce peste Platoul Bucegi in Sinaia.

Din padurea Cocora poza spre Cascada Doamnei.

Pe un stalp altii au „inaltat” numele.

Caldura era atenuata de padurea de molid.

Adaptare la conditiile montane

Aproape de DJ 713, drumul asfaltat de pe Platoul Bucegilor.

Inca putin pana la Piatra Arsa

La bariera de la capatul DJ 713

Avertisment sa nu mergi mai departe cu masina.

Vreo 80 de masini parcate iar oamenii mergeau pe jos spre Babele si Sfinx. Evident doar sa vada aceste formatiuni, ca nu e nimic deschis pe acolo.

La Piatra Arsa facem stanga pe unde venisem, pentru circa 200-300 m.

Si urmam traseul cu banda albastra, stabilind ca durata traseului arata cam ciudat. Trei ore pana la Sinaia este un timp real. Daca de la Piatra Arsa la Sinaia, unde traseul inseamna in proportie de 90% coborare, faci 5 ore, cat faci din Sinaia la Piatra Arsa? 🙂 Eu cred ca timpii de pe panou sunt de fapt timpii de urcare… chiar si la urcare mi se pare mult de tot sa faci 5 ore si jumatate.

Pentru mine 5 ore inseamna sa ajungi din Valea Prahovei in Valea Ialomitei peste Platoul Bucegilor. Adica Sinaia-Padina, Sinaia-Pestera, Busteni-Piatra Arsa-Pestera, Busteni-Babele-Pestera. Traseele acestea sunt de parere ca pot fi parcurse de oricine merge pe munte de ceva timp, in circa 5 ore.

Sfinxul din Piatra Arsa

Sinaia vazuta din Piciorul Pietrei Arse… unde am facut penultimul popas.

Softrans-ul intre Casa Memoriala „George Enescu” si bisericuta de pe Cumpatu – Sinaia.

Oameni la Stana Regala

Loc de popas pe Piciorul Pietrei Arse la intrarea in padure, cum cobori.

In Poiana Stanei era prea frumos ca sa nu ramanem o jumatate de ora. Dupa care, pe vechile alei regale am iesit la Castelul Peles. Deci Sinaia… dupa un traseu de circa 8-9 ore.

Prin Bucegi, de la Sinaia la Busteni

Pe la inceput de august:

Poiana Stanei Regale

Jnepeni aproape uscati

Complexul de la Piatra Arsa

Spre Crucea Eroilor

Berbecul tot berbec

Fosta cabana Caraiman

Iesire in Busteni prin Valea Jepilor

Bucegii, dupa ninsoarea de Paste

A treia zi de Paste, ora 8:30 a.m.

S-a intors iarna pe Bucegi 🙂

Vf. Jepii Mari si Cantonul Schiel

Muntii Jepii Mari si Piatra Arsa

Monumentul Eroilor

Partea superioara a Vaii Comorilor

Muntele Furnica

Un colt al Carierei Piatra Arsa si telecabina ce coboara de la Cota 2000

Peisaj din muntele Caraiman

Asa ca, pe munte, se circula in conditiile care se vad. Dar cum si iarna este un anotimp, le luam cum sosesc 🙂

Peisaje din anotimpul toamna-iarna

Nu de putine ori pe Platoul Bucegilor vremea este mai buna decat in Valea Prahovei. Sub plafonul ce acopera Valea Prahovei se poate desfasura in voie o ploaie zdravana, in timp ce pe Platou e liniste, soare, calm…

Intr-una din zilele trecute urcand pe Jepii Mari, (nu am gasit nicio portiune problematica, nu era nicaieri gheata), am constatat din nou acest lucru. In oras picura, sus era bine. Mai iesea soarele, vantul era slab…

dscf6219Prima raza prin padure dupa multe zile, ca apoi, dupa cateva ore, sa vina ploaia. Asta a fost joi.

dscf6222Cascada Urlatoarea, partea superioara

dscf6224

dscf6228Apoi prin ceata

dscf6231Acrobat fara voie

dscf6237De „La Scari” in sus am facut cunostinta cu „praful” de zapada…

dscf6238

dscf6240Ienupar

dscf6243Jneapan

dscf6244Canton Schiel, deci zapada nu e de luat in seama 🙂 Pe partea nordica a Bucegilor este mai multa si prin vai, pe unde nu ajunge soarele.

dscf6246

dscf6252Panou nou… acum, din ce stiu eu, timpii aceia se fac la urcare. Daca mergi asa, fara sa ai cine stie ce experienta. Posibil sa fi incurcat panourile cineva. Cred ca acesta trebuia pus la Silva, pe sensul de urcare.

dscf6254Pe la Babele era chiar bine. Aici, la Piatra Arsa, era limita plafonului.

dscf6256Am zis eu ca oamenii astia au 10 constructii de 10 feluri 🙂 Si daca vor mai face inca 5, fiecare va fi construita in alt mod 🙂

dscf6265

dscf6271

dscf6286De sub Furnica am intrat iar in ceata

dscf6290Poate sa zica oricine orice 🙂 Dar da-o naibii cu timpii astia. Cum mai, sa vii pe sub Coltii lui Barbes, sa faci lacurile si sa ajungi intr-o ora si jumatate in Valea Soarelui. Bai si daca fug tot nu cred ca ajung in 1 1/2 ore in Valea Soarelui 🙂

Chiar am cautat acest traseu, sa vad cat am facut pe el:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2011/11/07/pe-langa-coltii-lui-barbes-o-bucla-larga-in-jurul-varfului-cu-dor/

Pe 6.11.2011, la ora 9: 48 am ajuns la indicatorul care arata cat de cat un timp mai apropiat de realitate, adica 2 1/2 ore. O ora mai tarziu eram tot sub Coltii lui Barbes 🙂 Dupa o ora si 20 de minute am iesit de sub Colti. Acesta este timpul real de parcurgere a potecii pe sub Coltii lui Barbes, intre o ora si o ora jumatate. Asta daca mergi bine, fara opriri si cascat gura. Doua ore mai tarziu ne apropiam de lacuri. Si pe la un 12:40 eram in Valea Soarelui. Deci cam in vreo 3 ore parcurgi traseul acesta. Si asta sa mai si mergi ca altfel dureaza si mai mult. Niciodata nu il vei face in 1 1/2 ore, poate daca alergi ca nu ai ce face. Deci, retineti, traseul acesta se parcurge in minim 3 ore, daca vrei sa faci o drumetie. Mai adaugi ca marja de siguranta o ora pentru panorama, poze, si inca una pentru masa si in 5 ore il faci fara probleme.

Insa din Valea Soarelui, trebuie sa ai variante. Poti urca in Saua Vf. cu Dor in 20-25 de minute si de acolo fie urci in 15 minute la Cota 2000, fie cobori in 40 minute la Cota 1400. De retinut ca zona Cota 2000 nu ofera nimic primitor, restaurantul este inchis, cabana Miorita la fel, deci e mai sigura coborarea la Cota 1400. Sau, din Valea Soarelui se urmeaza drumul spre stanga, dincolo de apa, e si un marcaj, cruce galbena si se iese la DJ 713 in vreo 20 minute. Acolo poate sa va astepte un prieten, eu stiu… cineva.

dscf6291Fosile… Da, un posibil loc fosilifer pe muntele Furnica.

dscf6293Prin padure, am gasit si resturile mesei unui uliu

dscf6295

dscf6296Si o mica creasta cocosului de culoare galbena. Unii zic ca nu e comestibila, eu am pus-o mereu la tocanita, deci e poveste… se vede, nu? 🙂

dscf6308

dscf6311Peisaj necomestibil

dscf6314Bureti negri de pamant

dscf6316Creasta cocosului, alba, creste pe brad. Este una dintre cele mai sigure si mai curate ciuperci.

Nu prea am strans multe ciuperci… ca nu ma pasioneaza. Si azi trebuia sa merg cu niste prieteni la cules, dar nu am avut cum, fiind altele de facut. Dar oricum, as fi mers sa adun pentru un prieten, care mi-a zis de anul trecut si sa fac poze. Si de cate ori am mers, am venit cu cele mai putine, ca le aleg la locul faptei, le tai, daca e vreun izvor le si spal 🙂 Intotdeauna iau cate imi trebuie, adica pentru o tocanita de pofta, o data, de doua ori pe an.

Dar pentru acel prieten din Bucuresti, am un loc de unde culeg cate ii trebuie. Daca apar! Joi nu erau 🙂 Din ce vad, din cauza frigului, au aparut cu o luna mai tarziu.

93Cam asa am strans, atunci, de acolo… numai bureti negri. Anul trecut erau la fel de multi, dar nu eram cu toti boii acasa si nu am strans nici macar unul.

Dar am una tare de tot 🙂

Acum cativa ani, gasisem un ulm pe care cresteau bureti negri in spirala. Cred ca adunai un sac atat de multi erau. Si eu am cules unul, pe cel mai mare, sa-l fac tocanita. Iar la restul… ma mai uitam eu din cand in cand, ca erau superbi 🙂 Bun… si ma gandeam eu ca vin in fiecare an si pozez. Ironia era ca in timp ce unii scotocesc padurea eu ma holbam ca berbecul la copac 🙂 🙂 🙂 Ironia si mai mare a fost ca… dupa vreo 2 ani a cazut copacul :)) Am ras cu lacrimi ca a cazut copacul… Nu am fost in stare sa scriu, era mult prea tare… I-a cazut copacul nebunului! :))

Traseul turistic: Platoul Bucegi (intersectia auto Piatra Arsa-Babele) – Babele – Sfinxul – Cerdac – Vf. Omu – Vf. Bucura – Vf. Gavanu – Valea Ialomitei – Cascada Obarsiei – Padurea Cocora – DJ 713

Sa vedem cat mai multe, sa nu fie nici prea mult de mers, sa fie si vremea buna, sa mergem si cu masina… un traseu de genu’. Cam cum gandesc unele doamne 🙂

Pana la urma a ramas sa ne auzim dimineata devreme, sa ne uitam la vreme. Acum, sa ma bag un pic in seama… pai daca te iei mereu dupa vreme nu mai faci nimic. Citeam ca si Radu-UnBolovan a fost cu altii ca el, pasionati de foto, si au prins o vreme capricioasa, postase poze faine. La un moment dat intervenise unul care merge si el pe munte si-i trasese un pic de maneca, adica ei cand pleaca pe munte nu se uita si la meteo? Cam cum vine asta? 🙂 Ce oameni de munte sunt? :))

Eu zic ca daca stai mereu stresat de vreme faci un traseu propus din alte 5. La vreme te uiti cand ai de gand sa strabati trasee de creasta, sa ramai pe undeva cateva zile, nu cand te duci cateva ore si mai ai si masina prin apropiere. Iar vara pe munte, in afara de trasnet pe creasta nu prea vad alte pericole 🙂 In rest, daca ai tot ce-ti trebuie la tine, cunosti zona, aia este, pleci la drum. Acestea sunt reguli cand pleci cu alti oameni care au experienta montana, gen cei care participa la Marathon 7500, stiu sa se orienteze… cand pleci cu familie, copii, persoane mai putin experimentate te uiti si la vreme si la traseu, iei in calcul mai multe.

Plecam si noi, luni, pe la 8 dimineata, urcam pe Dichiu, trecem de cabana, ziua se anunta foarte buna… ajungem in spatele a doua masini, una de IF alta de OT. Primul il sicana pe cel de-al doilea, nu-l lasa sa-l depaseasca, si mergea fix pe mijlocul drumului. Noi la fel stateam dupa ei, asistand la spectacol. Niste claxoane dar degeaba, ca boul din fata era absent. Nu voia sa stea pe banda lui ci pe mijlocul drumului. Probabil mai studia si peisajul, il enerva si pe ala din spatele lui… Prindem insa un culoar si viteza pe langa ei, cu claxoane si cuvinte frumoase. Eu propusesem sa le dam niste suturi la Piatra Arsa acestor „tarani”. Bine, ramasesem asa, intr-o aripa, dupa duminica Rusaliilor.

La Piatra Arsa, din masina de IF coboara un nene la vreo 50 de ani, niste copii, o femeie, inca o baba, din masina de Olt niste pustani, fete si baieti, cam de liceu. Oricum astia ultimii, daca ascultau manele nu puteau fi la facultate. De cand e drumul asfaltat, oricine poate ajunge pe munte, adica e si rau si bine.

Ne luam rucsacii si pornim de la intersectia drumului auto spre Piatra Arsa cu cel de pamant spre Babele… spre inaltimile Bucegilor, spre Omu 🙂

DSCF0392Spre Babele, privind la stalpul de telecabina si la Cruce

DSCF0395Cu acoperis verde cabana Babele, mai la dreapta statia de telecabina, telecabina oprita in dreptul… releului Costila 🙂 Zic sa fac o poza cand „se ciocnesc”. Este o iluzie evident.

DSCF0400La Babele

DSCF0404George pe un petec de zapada, mai incolo era si mai multa…

DSCF0409Gentiene… superb amestecul de alb si albastru

DSCF0418Aproape de varful Omu

DSCF0421

DSCF0430Varful Bucura

DSCF0435Stanca de la Omu, statia meteo, cabana la adapostul stancii…

Am stat vreo ora la Omu, pe un vant cum rar am intalnit 🙂 Sufla vantul din toate directiile.

DSCF0444Predealul… hmmm!

DSCF0452Gandacel in catarare pe stanca de la Omu… voia sa ajunga in varf, mda 🙂

DSCF0459Pe varful Bucura… si aici un vant din povesti

DSCF0460

DSCF0462Echilibristica… din cauza vantului. Insa era foarte frumos varful inconjurat de flori. Bine, in folclorul unora vf. Bucura sau vf. Ocolit cum se mai numeste, mai inseamna ca orice vietate il ocoleste din cauza energiilor, ca nu creste nimic, basme din acestea. Se numeste varful Ocolit ca e mai simplu sa urmaresti curba de nivel decat sa urci pe el, de-a dreptul. Deci poteca ocoleste varful… si din acest motiv varful se numeste si Ocolit.

DSCF0466La varful Gavanu situat la o aruncatura de bat distanta de vf. Bucura

DSCF0473

DSCF0477„Chipul din Mecetul Turcesc”… poza pe cand coboram in Valea Ialomitei

DSCF0479

DSCF0480

DSCF0485Versant din muntele Doamnele

DSCF0486Pe aici se duce apa Ialomitei pentru a se pravali in renumita sa cascada… eu si Hogas ce ne mai tragem de sireturi cu astfel de exprimari 🙂

DSCF0487Pare un volum mic de apa, dar nu e chiar asa… e destul de adanca

DSCF0489

DSCF0490Inceputul caderii…

DSCF0494

DSCF0500

DSCF0501

DSCF0503

DSCF0505

Acum si cateva din pozele prietenilor… am stat vreo ora si jumatate pe la cascada. Nu mai era vant, era perfect… turisti urcau si coborau.

SONY DSCCu LucicaKONICA MINOLTA DIGITAL CAMERACu Cezar… impotriva vantului 🙂

SONY DSCDupa aproape 19 ani… din nou cu George la cascada Obarsiei Ialomitei. Ultima oara am fost amandoi cand eram la liceu… pe 21 iulie 1997. De regula, retin destule, unele zile se tin minte. Atunci urcasem pe valea Cerbului la Omu, coborasem pe valea Ialomitei, urcasem spre Piatra Arsa prin padurea Cocora, ne prinsese o ploaie zdravana, ne-am intalnit cu ursul mai sus de cascada Urlatoare…

Unii uita si cand este ziua de nastere a apropiatilor, nu tin minte nicio excursie, uita orice moment frumos… pentru ca sunt prinsi prea mult in realitate, inainte de orice le este foame, daca nu le da nimeni nimic, nu stiu cu cine sa voteze. Cu cine naiba sa votez daca nu mi-a dat nimeni nimic??? Cand auzi asa ceva, mai le dai dreptate si celor care spun ca ne meritam soarta. Mi se pare important sa marchezi, sa tii minte anumite zile, momente, sa ai un portofoliu sufletesc, adica o anumita sensibilitate, sa-ti pese un pic… Bine, nu ai ce sa ceri de la multi. Chiar ieri ii spuneam cuiva, ce avea liceul si i se parea ca are un handicap ca nu a urmat o facultate, ca bunul simt face cat zece facultati. Si, apoi, chiar era excelent vazuta la locul de munca si fara nu stiu ce facultate, din cauza acestui bun simt.

Stiu persoane sclipitoare, cu multa scoala, perfecte in domeniile care lucreaza… dar ca oameni sunt praf, sunt de o golanie, si de o nesimtire aidoma alora din cartiere rau-famate. Deci incap in anumiti oameni si multa scoala si multa nesimtire. Asta pentru ca invatand mecanic nu inteleg trairile din spate, exemplele, si raman niste roboti idioti, in stare doar de operatii matematice. Totul se invarte in jurul cifrelor, al sabloanelor, daca apare unul la tv care vorbeste mult si spune ceva care ei nu ar putea gandi, memoreaza repede ce spun aia si citeaza si ei, cand si cand, sa dea impresia ca sunt oameni cititi. Fac doar ce fac si altii, nu au identitate, originalitate, iar cand ajung in fata unor situatii de genul… a fi in sala unui concert simfonic, nu stiu cum sa se poarte, se apuca sa manance, fac ce nu trebuie. Pentru ca mai poti copia comportamente, gesturi, dar pana la urma cade cortina si se vede ca nu faci casa buna cu  bunul simt.

De aceea, merg doar cu persoane cu o anumita educatie, oameni dincolo de invelis, nu neaparat cu studii la Oxford 🙂 La Buzau am fost cu niste oameni minunati, pe traseul acesta la fel. Este important sa mergi cu oameni ca si tine, care nu iti vaneaza greselile, vorbele, pentru a le folosi apoi impotriva ta. Care ce spun, aia si gandesc! Oamenii educati au o anumita toleranta la ceilalti, vad altfel viata. Chiar se arata surprins un prieten, ca mai ramasesem cu niste accese de furie si el nu ma stia asa… am sucit-o un pic, ca nu avea rost sa-i zic ca am cunoscut pe cineva de cea mai ordinara nesimtire, fiindca m-as fi incurcat in injuraturi, ca nu e posibil asa ceva… sa constati ca ditamai geniul, ca stiu un astfel de om perfect din multe puncte de vedere, este ca om, ceva de cea mai joasa speta.

SONY DSCCascada Obarsiei

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERAPrin padurea Cocora, acolo unde mai multi molizi blocheaza poteca turistica. Ia sa dau un mesaj la Salvamont Dambovita, ca ar trebui eliberata poteca…

Prin padure… o caldura… iar cand am iesit in poteca de la golul alpin, din Plaiul lui Pacala era si mai si… Am ajuns la drumul asfaltat, in masina si asa s-a terminat excursia. Treaba este ca nu am vazut rododendron inflorit, pe Vanturis si Varful cu Dor, ca in alti ani. Ori l-au terminat ploile, ori nu a inflorit. Pe la cascada Obarsiei era inflorit.

Traseul turistic: Busteni – Sfinx – Pestera Ialomitei – Babele din Plaiul lui Pacala – Piatra Arsa – Cota 1400 – Drumul Vechi al Cotei – Sinaia

Motto: „Tot verdele și sălbăticia naturii te învață mai mult decât toate sistemele umane. Evident, când ai ochi, minte și suflet pentru Natură” – Cezar Partheniu

Asadar un nou traseu de week-end prin Parcul Natural Bucegi.

Mai intai am urcat cu telecabina din Busteni la Babele si ne-am indreptat spre Sfinx:

1

Pe marcaj cruce albastra am coborat spre Pestera Ialomitei, recent modernizata si deschisa turistilor:

2Turisti cu un copil mic ce urcau spre Babele

3Valea Sugarilor pe dreapta cum se coboara de la Babele

4Scorusi plini de fructe

5

6Privire inapoi spre Babele si Sfinx

7Statia de telecabina de la Pestera… langa ea un punct de informare, pensiunea Piciorul Babelor si refugiul Salvamont Dambovita

8

9Sediul Salvamont

10In spatele acelei cladiri este pestera Ialomitei

11Bisericuta din pestera

12Aici este punctul unde se plateste biletul de intrare: 10 lei/adult si 5 lei/copil. Excelent comportamentul doamnelor de la casierie.

13Privire inapoi, pe unde intrasem

Mai departe spre interiorul pesterii:

14

15Aici este zona „La lacuri”

16

17

18

19Grota Ursilor

20

21

22Formatiune „Piele de leopard”…am observat decat intr-un singur loc

23In capatul vizitabil al pesterii, punctul „La Altar”

24Pe acolo se continua pestera…

Acum inapoi 🙂

25

26O replica ce infatiseaza un craniu de urs al cavernelor

Din pestera ne-am intors spre curtile calugarilor si ne-am oprit la troita recent restaurata:

27

28

29Foarte frumos pictata si restaurata. In interior nu era insa nicio cruce la data la care am fost noi. Cel mai probabil, a fost amplasata una chiar de Ziua Crucii.

30Deisis

Am ajuns la telecabina de la Pestera si am urcat la Babele. Pret cartele: 20 lei/adult, 10 lei/copil. Apoi am mers pe drumul de pamant spre intersectia cu DJ 713. La un moment dat am facut dreapta pe o poteca, pentru a ajunge la Babele din Plaiul lui Pacala.

31

32

33Mi-a placut mai mult aceasta poza neclara decat aceea clara. Pe fundal, complexul de la Piatra Arsa.

34Babele nu se ating, de fapt 🙂

35De la acele Babe si pana la Piatra Arsa sunt circa 30 de minute de mers pe jos

36Complexul cuprinde circa 10 constructii… fiecare cu alta forma. Bine, serviciile am observat ca sunt bune, dar acest amalgam nu pare deloc estetic.

37Sfinxul Pietrei Arse

Excursia a continuat pe sub varful Furnica pe Drumul de Vara, Cota 1400, Drumul Vechi al Cotei, Sinaia… si s-a derulat in intervalul orar 10-19. S-a mers usor, cu popasuri, cu copii, traseul nu are vreun grad de dificultate…