La cules de…vai mama ei de catina :)

Cum toti prietenii spuneau ca s-a trecut catina si ca doar de la tigani din piata mai poti cumpara, m-am gandit eu ca si oamenii astia o culeg si ei de undeva…apoi era culmea sa cumpar fructe de padure, ciuperci, din piata. Nu-mi amintesc sa o fi facut vreodata.

Si am plecat cu un prieten spre un loc cu catina, de unde culeg an de an, sa vedem daca mai este, nu mai este, chiar nu mai este, dar chiar era 🙂

Este destul de greu de urcat acolo, motiv pentru care o sa postez imagini chiar din acel loc. In afara de oameni de munte, nu o sa urce niciodata alti culegatori.

Era imposibil sa nu culeg macar un kg de catina, stiind bine ca nici bruma nu a cazut.

Si aveam trei ore la dispozitie, apoi trebuia sa ma intorc la alte treburi.

Am ajuns in Cariera Piatra Arsa. Ma uit in sus si observ tufisurile de catina, pline. In imagine le-am inconjurat cu rosu.

Pare usor de ajuns, dar este o iluzie optica. Panta nu este atat de accesibila si de putin inclinata cum pare…

Se vad tufisurile, dar urcusul de-a dreptul este periculos, motiv pentru care am facut stanga pentru o „invaluire”

Aproape de peretele carierei

La aceeasi altitudine cu tufele de catina

Se vedea si  o parte din orasul Busteni, cartierele Zamora si Piatra Arsa

Jos, drumul de acces spre cariera

Perete greu accesibil, din el cad periodic stanci

Si catina asta creste prin orice colt, dar nu avea rost sa ne cataram pe acolo cand ceva mai jos strangeai fara probleme

Am ajuns destul de repede, cam in 15 minute. Era si mai este in cantitati mari…

Ramuri pline…si de fructe si de tepi

Cartierul Piatra Arsa, acolo gasiti toti smecherii de prin Bucuresti care ne reprezinta…adevarul este ca nu stiu pe cine reprezinta in afara de ei

Nu am cules prea mult, ca m-am intepat intruna, cel putin de 10 ori, dar suficient pentru a o combina cu miere…si am plecat. Mai trebuie si rabdare, timp, pe sambata sa mai merg

La coborare

Si o privire inapoi…ramane pe data viitoare 🙂

Cine se intreaba cum le-am cules, e bine sa nu se intrebe…am taiat cu un cutit cate o crenguta din fiecare arbust intalnit, astfel incat sa nu-l pagubesc prea tare. Tufisurile existente langa drum au fost rupte in proportie de 90% anul trecut, si nu mai rodesc…nu se taie varfurile, ci de acolo de unde sunt foarte dese…le-am cules de pe ramuri seara acasa.