8 nopti si 9 zile prin Constanta

A fost ca intr-o poveste…

Fundatia Convergente Europene deruleaza la ora actuala un proiect de scolarizare ca sa zic asa, prin care unele persoane din Regiunea Centru merg la invatat in Regiunea Sud-Est si cei de acolo vin in Regiunea Centru. Urmand aceste cursuri, obtii o diploma de manager inovare sau resurse umane ori antreprenor.  Sunt obligatorii studiile superioare si sa lucrezi in turism la o firma din judetele acestor regiuni.

Foarte interesant este ca se gasesc destul de greu cursanti. Eu merg pe ideea ca angajatorii nu-si lasa angajatii sa se specializeze pentru ca devin mai buni si poate pleaca 🙂 Si apoi este mentalitatea aceea, de ce sa faci bine cuiva, cand il poti tine in nestiinta si folosi cat mai mult. O sa las aici nr. de telefon al doamnei care se ocupa de inscrieri in acest proiect: 0766.482.392, d-na Diana. Transportul dintr-o regiune in alta, cazarea si 3 mese pe zi sunt asigurate prin acest proiect cu fonduri europene.

Initial, nu prea am vrut sa merg, apoi am refuzat. De ce? Fiindca eram prins in mecanismul de serviciu. Si intr-o secunda mi-am schimbat atitudinea, adica stai un pic… pot merge sa invat cat mai multe. Imi va folosi in special la locul de munca. A doua zi eram in microbuz spre Constanta, sofer fiind un prieten bun din Busteni, Alin. Culmea, si vecin cu mine.

Am ajuns la hotelul Ramada aflat pe malul lacului Tabacariei, o locatie care mi-a placut foarte mult. Ca orice locatie au si mici minusuri, insa in general sunt foarte buni, seriosi, atenti. Pentru mine, etalonul in turism ca unitate unde totul este la superlativ, de 10 plus, este hotelul Ramada Nord din Bucuresti. Acel hotel este din alt film…

M-am trezit alaturi de tot felul de persoane din diferite orase, fiecare de la diferite unitati de turism, fiecare cu povestea proprie. Nu va zic cat de repede ne-am dat mainile si parca ne stiam de nu stiu cand. Brusc, ne-am trezit toti la un loc, ca si cum asa trebuia sa fie. Mai tineri sau mai in varsta, nici nu conta. Petreceam toti, invatam toti, coboram la masa toti, aveam toti grup pe Whatsapp. Si lectori numai doamne una si una, cu experiente vaste in diferite domenii.

Examenul si proiectul le-am sustinut in fata unei comisii pe care nu o cunostea nimeni, nici macar vreun lector, si care era alcatuira dintr-un consilier judetean d-na Nicoleta Bercaru, inca o doamna de la ceva cu Dialog Social; plus coordonatoarea proiectului, geniala doamna Mihaela Mostavi. Dar, pana la examen au fost niste zile absolut minunate. In pauze, mai renuntam la masa de pranz si plecam in excursii cum ar fi la bisericuta de la Techirghiol sau la bisericutele de la Murfatlar. Din prima zi inconjurasem lacul Tabacariei in vreo ora si jumatate, poze etc.

Toate se potriveau perfect, legam prietenii, construiam proiecte, povesteam experiente. Si nu doar atat. Soarta a facut ca joia trecuta sa fie si Targul de Turism „Vacanta” la Mamaia-Constanta, unde trebuia sa reprezint hotelul la care lucram. Cazarea o aveam culmea, tot la hotelul Ramada, rezervarea fiind facuta cu o luna inainte… iar Targul se desfasura la 300 metri distanta de hotel in Pavilionul expozitional… Practic, din curs am intrat direct in targ. Poate fi mai mare potriveala? 🙂 Intamplarea aceasta este, sa zicem… suma energiilor si actiunilor negative directionate catre mine de cateva persoane. Si cand doresti raul cuiva care nu-ti doreste raul, ci dimpotriva, atunci acesteia i se intampla bine si tie rau! E natural si firesc!

La Targ am fost plasati cu standul chiar intre standurile Hunedoarei si Constantei, prilej de a-i reintalni pe reprezentantii acestora cu care ne cunoasteam de la alte targuri sau intalniri specifice. Nici nu se putea mai bine 🙂

M-am intors de la Constanta super multumit pentru ca in mod sigur e Cineva acolo sus 🙂 Imagini:

La Constanta a venit primavara cu o luna mai devreme decat la munte. In Valea Prahovei inca nu a inflorit nimic, nu a inverzit ceva. Ieri, la Predeal, ningea cu niste fulgi mari… nu s-a depus ceva din fericire.

Tot pe langa lac

Hotelul Ramada in dreapta

Si din zona Targului:

Pavilionul era la 2 minute de mers pe jos.

Standul Consiliului Judetean Constanta. Sunt astfel de consilii care promoveaza destinatiile turistice din zona lor la un mod foarte profesionist, si as aminti aici si pe altii: CJ Hunedoara, CJ Gorj, CJ Maramures, CJ Brasov, CJ Arad, CJ Sibiu.

Din pacate, judetul Prahova cu suma sa de destinatii, cu resedinta sa de judet bogata in muzee, cu impresionantul Muzeu de Istorie si Arheologie Prahova, nu atinge nici macar mediocritatea. Este ca si cum nu ar fi. La orice Targ, eveniment, forum, Prahova ca reprezentare este 0,1. Exista o asociatie micuta care aduna de colo-colo cateva pliante si face un stand. Actiune microscopica pentru un judet cu un patrimoniu urias, cum este Prahova.

Uitati bisericuta din lemn de la Stana Regala din Sinaia, azi aflata la Techirghiol.

Si cate nu aveau la stand…

Hunedoara

Cea mai tare chestie la ei mi s-a parut realizarea unor kosoni, copii evident, pe care le ofereau vizitatorilor. Evident, tirajul era foarte mic si s-a epuizat in prima zi.

Carti de colorat din care am dus si eu 10 exemplare la hotel, pentru gradinita de acolo…

O aparitie editoriala de ultim moment. Aveau doar o carte si nu era de vanzare… Alin Bonta – Cu bicicleta prin Hunedoara. Am rasfoit-o cu interes si am si comandat-o.

Daca in spate ai cativa oameni dedicati faci treaba. Nu ai, nu faci treaba, risipesti bani…

Mai departe…

Un stand impresionant a fost cel al firmei Mobella. Aici discutii despre mobilier hotelier etc.

Straja, o alta prezenta constanta si serioasa la targuri.

Deja se stie: Vila Alpin si Cabana Edelweiss sunt in prima linie cand vorbim de Straja 🙂

Evident, mai erau si altii, cu tiparul lor.

Sunt directbooking 🙂

Basilica Travel cu pelerinajele de suflet, parca asa incep ei prezentarea.

Au cataloage cu excursii, totul foarte bine organizat. Mergi prin tara, pe afara… treaba e foarte serioasa.

Si te uiti asa, cum dintr-un fir de plastic, se naste ceva 🙂

Parca Ilumi din Constanta se numeau…

Acum si intrebarea: un 10-15D din acesta ce pret ar avea?

Raspuns: cel cu trandafirul, ca tine 10 ani, costa 70 lei. Iar cel mare de langa: 100 lei

In general, cei care comanda sunt persoane fizice care vor sa faca un cadou sau sa le aiba acasa…

Si uite asa, s-a terminat aventura mea prin Constanta 🙂

Lebede si oameni

Intr-o seara, pe langa lacul Tabacariei…

Pe langa o alee statea o lebada asa, pur si simplu 🙂

lebada 1 Dupa atitudine parea un mascul.

lebada 2 Se dadea el periculos 🙂

lebada 3 Cum a vazut ca niste oameni merg spre stufarisul acela s-a dus repede dupa ei.

lebada 4

Se grabea asa, pentru ca:

lebada 5 Acolo era casa si familia lui… Lebada statea pe oua iar oamenii creasera un fel de paravan din baloti de paie legati bine. Se pare ca toata lumea convietuieste perfect pe langa acest lac 🙂

Prima intalnire cu marea in 2019

Inevitabil am ajuns si pe plaja. Nu la soare, evident. Frig e si aici 🙂 mai ales din cauza vantului. Apa… rece ca gheata… Insa, nimeni nu vine in perioada aceasta la mare pentru baie si plaja ci… pentru a o vedea, a-i urmari valurile si a se plimba pe plaja printre scoici, cochilii, nisip si ganduri.

mare 2019 a

mare 2019 b

mare 2019 c

mare 2019 d Locul unde lacul Tabacariei se uneste cu marea.

mare 2019 e

mare 2019 f

mare 2019 g

mare 2019 h

mare 2019 i

Traseu cu bicicleta: Schitul Balteni – Manastirea Tiganesti – Manastirea Snagov – Manastirea Caldarusani

Am facut-o si pe asta! 🙂

Intr-o duminica am fost la schitul Balteni iar peste inca o duminica deja „navigam” pe bicicleta prin zona fostilor codri ai Vlasiei.

Fac planul de excursie noaptea, ca atunci e timp, masor si tai de cateva ori. Oricum, perfect nu voi fi niciodata asa ca acolo unde tai stramb, sper sa mai completeze Cineva :))

Cu o zi inainte, adica sambata pe 16.02. imi suna telefonul intruna vizavi de excursia asta. In acea zi, am reusit performanta sa circul cu trenul ca niciodata. La 8 am luat un regio din Busteni spre Sinaia, de acolo m-am intors cu un IR la Predeal. Din Predeal alt tren de 14:30 la Brasov. Din Brasov  la Poiana Tapului pe la 17 si ceva. Apoi iar cu trenul de 19 la Busteni. Pe sosea nu se putea circula. Costuri la tren: 2 lei+5,5 lei+5,5 lei. La unele trenuri nu au venit controlorii.

La telefon, un prieten imi spunea ceva de o halba care e grea cand e goala si cand e plina trebuie ridicata cu ambele maini 🙂 Mi-am dat seama ca era in alt film. A doua zi, in tren, cand ne-am intalnit era cu bocancii, bicicleta cu roti groase si o haina de iarna. Zic si eu: „Ba’ tu ai crezut ca Snagovul este colea, dupa munte, in Valea Ialomitei?” ….Pentru ca o fi iarna aici dar dincolo de Comarnic vine primavara… In fine… plecam si ne intalnim toti in halta Scrovistea de unde o luam spre schitul Balteni:

Schitul Balteni, frumos loc

De aici, 4 km spre localitatea Peris, din care vreo 2km numai prin padure. Urmeaza inca vreo 4 km pana la Tancabesti unde lasam drumul judetean pentru DN 1. Aici poza la celebra troita:

Continuam si intram in Ciolpani si facem stanga pe drumul spre Manastirea Tiganesti:

Monumentul Eroilor din Ciolpani

Complexul manastiresc

Cateva pedale si am ajuns…

Ceasul nu mai functiona.

Heruvima Timaru

Mormantul acesteia

Monument funerar in spatele bisericii

Prin cimitir unde este si o biserica veche

Monument superb fara nume dar cu poza…

Cel ingropat

Picturi la biserica din cimitir

Monumentul care mi-a placut 🙂

Plecam spre DN1 directia localitatea Luparia… pe drum ne oprim la o biserica ridicata in jurul anului 1800:

Urmatoarea manastire era Snagov… din Luparia mai erau vreo 5 km:

Manastirea cum bine se stie, este pe o insula iar un pod leaga un mal de celalalt.

Palatul de la Snagov

Tot podul 🙂

In interior:

Cum arata biserica in urma cu 100 de ani.

Unde trebuia sa fie inmormantat Vlad Tepes.

Prin curte din nou

Parea taiat cu un instrument 🙂 Un os, pe acolo printre trandafiri.

Am plecat dupa o vreme si de la Snagov…

Prin Silistea:

Apoi comunele Gruiu-Lipia si la Manastirea Caldarusani:

La Manastirea Caldarusani

Aici sunt inmormantati 2 mitropoliti

Manastirea are si un muzeu impresionant:

Manastirea vazuta de departe 🙂

La intoarcere am ales ruta: Moara Vlasiei – Balotesti – Corbeanca – Buftea.

Am mai facut si cate o poza-doua pe traseu…

La pescuit

Asteptand trenul… dupa ce ne-am odihnit vreo ora la un restaurant in Buftea.

Traseul pe bicicleta a durat 8 ore. Probabil au fost circa 60-70 km.

Nuferi in flora Vaii Superioare a Prahovei

Cum se incheie ultimul articol? Cu „renascut” 🙂 Azi, noroc cu CFR-ul ca am intalnit planta considerata…. a „renasterii” 🙂

Nuferi la munte, ok, uite ca sunt si pe aici… Ma astept sa se zica, aaa, pai e plin :)) Eu insa nu am vazut vreun nufar vreodata de la Comarnic la Predeal.

Acum, am vazut unul pentru ca toate trenurile aveau intarzieri mari. Si intarzierile acestea te obliga la tot felul de mijloace si rute alternative.

Asa ca…

Lacul din padure

Tot pe langa lac, vad niste frunze ce pareau nespecifice locului.

Din ce in ce mai aproape…

Nufarul :))

Si cand se va deschide 🙂

Barajul de la Sacele de pe raul Tarlung

Un baraj impozant, un lac foarte frumos, o utilitate uriasa… apa de aici ajunge in municipiile Brasov si Sacele.

Acest baraj a fost construit intre anii 1971-1975. Este inalt de 45 m, are un volum de apa de 18,3 mil.m.c.

Lacul ocupa o suprafata de 148 de hectare.

Nu am ajuns la el dar de la distanta l-am pozat suficient cat sa-mi placa 🙂

Cu aceasta ocazie, vazand barajul orientat spre Sacele, ne-am lamurit noi si de sensul de curgere al raului Tarlung :)) Nu curge spre Cheia ci dinspre Cheia 🙂

Lume la gratar si plaja

Fiind o acumulare de apa destinata consumului populatiei… orice activitate de impurificare a apei este total interzisa.

Traseul turistic: Cabana Diana – Manastirea Pestera Ialomitei – Cascada Doamnei – Muntele Batrana – Valea Horoabei – Refugiul Om pe Munte – Saua Strungulita – Muntele Tataru – Valea Tatarului – Cabana Diana

O bucla, un cerc prin zone pitoresti. Mereu „scot” cate un traseu din acesta 🙂

Intai am purces spre munte. Ne-am trezit taman in buricul intravilanului din Parcul Natural Bucegi, adica in Valea Ialomitei, zona Padina-Pestera. Unde sa parcam? Ca umblau aia de la Media Pro sau Castel Film ceva de genul, peste tot prin zona aia. Turnau un film, ca erau cu rulote, cu cafele in mana, aparatura. Vreun film sau vreo reclama fara succes 🙂 Glumesc.

Lasam masina pe langa cabana Diana si o luam la picior. Exprimarea cu luarea la picior mi-a ramas in minte dupa ce am citit relatarea luptei de la Posada. Cum a vazut-o regele maghiar. El a scris ca a luat-o la picior si toti istoricii nostri, astia marii, au inteles ca a fugit calare de a deselat bietul cal. Fara sa gandeasca o chestiune… rapele erau prea inclinate sa o ia la galop ala cu calul. A luat-o la picior inseamna ca a luat-o la sanatoasa, pe jos 🙂

Luand-o si noi la sanatoasa, tot pe jos, trecem pe langa un spatiu amenajat ca un cort cu tot felul de produse. Scria mare Magazin Alimentar. Noi am crezut ca este tot parte din scenariul de film, ne-am uitat si am plecat mai departe. Orice e posibil prin acest munte. Numai daca ma gandesc asa la mine, ca fapt divers 🙂

dscf5421

dscf5422Pe acolo, pe sus sunt izvoarele Ialomitei, se vede o parte din Mecetul Turcesc (in dreapta). Imagini luate imediat dupa ce am pornit in excursie.

Ajungem si prin zona manastirii, unde niste neni mestereau ceva pe la o instalatie:

dscf5427Intra apa prin canalul verde si invarte chestia aceea… ce or face cu energia electrica produsa nu stiu. Poate o folosesc la iluminarea pesterii Ialomitei…

dscf5428Mutand apa sa treaca printr-un canal, iata ca prin albie un firicel anemic se mai strecoara. Dar cred ca pentru 50 de metri nu e cine stie ce. Apa revine in albia un pic mai jos.

dscf5429Trei cu mapa, nimeni cu sapa. Sau tot dumnealor erau si cu una si cu alta. O fi eficienta chestia asta sau s-o fi inscriind pe aceeasi linie cu ce stim prin Bucegi?

Continuam pe langa manastire…

dscf5432

dscf5438Ce sa scriu? Transhumanta, frumusete, povestea mioritei? Nu! Un cioban cu o caruta cu coviltir, un card de caini, se duceau si ei asa… unde? La vale…

dscf5441Zona telecabinei Pestera-Babele. In cheile din spate este Pestera Ialomitei. Platforma alba poarta titlul de heliport si umbla vorba ca a costat o caruta de bani. Cred ca tot una cu coviltir ca sa nu se stie ce este inauntru.

dscf5444Pe acolo am mai stat eu mai de mult la un pranz. Frumos tare.

dscf5445

dscf5448Stana de sub Piciorul Doamnelor… acolo erau caini si ciori care mancau nu stiu ce printre acestia din urma…

dscf5449Remarcati peisajul de vis si ziua splendida ce am prins-o. De cand nu am mai fost intr-o astfel de excursie…

dscf5453Lac langa Cheile Ursilor, de fapt mai sunt si altele.

dscf5458

dscf5460

dscf5462

dscf5469

dscf5470Cascada Doamnei, destul de anemica in perioada aceasta. Primavara este splendida… E singura cascada din Bucegi pe sub care poti trece, fiind un spatiu intre caderea apei si stanca.

dscf5471Grota Cameliei

dscf5476Imagineaza-ti cum este sa stai jos, cateva clipe, langa apa…

dscf5477

dscf5481

dscf5485Drumul de pe muntele Batrana. Mereu mi-a placut acest drum, cine stie cand o fi si asta „dezvoltat durabil”. Durabil in Bucegi inseamna doua lucruri: bani multi in conturile unora, bani furati evident, dar sunt acolo unde trebuie… deci asta inseamna dezvoltarea durabila a propriilor interese si asternerea unui covor de asfalt, adica drum durabil si la propriu. Ca acum nu rezista asfaltul, e altceva, drumul e deja dezvoltat durabil se pot directiona bani pentru a fi si mai durabil. E simplu… iei notiuni de mediu si le distorsionezi sensurile in favoarea ta.

dscf5495

dscf5498Salba de lacuri mici din preajma Cheilor Ursilor. Nu sunt aceleasi cu cele postate mai sus.

dscf5499Acesta e acelasi cu unul din imaginea precedenta 🙂

dscf5510Sfinxul

dscf5516

dscf5518Cabana Diana, mai e masina noastra acolo 🙂 si constructiile aparute, ca doar ai voie sa construiesti… e intravilan, faci pensiune turistica, hotel ceva. Ca nu le mai clasifici si nu vor functiona niciodata, nu-i bai, nu intreaba nimeni… tu ti-ai atins scopul.

dscf5519O alta cruce, pe partea cealalta a Bucegilor. Fain! Are si o masuta cu banca langa ea.

dscf5524Valea Horoabei la baza stancii… si o luam pe acolo, facem stanga, si nu mai stiu ce…

dscf5534Acum pe partea cealalta

dscf5535Peisaj din Valea Horoabei

dscf5541Ce poezie, ce poveste. Iti dai seama cum e sa stai acolo? 😉

dscf5537Tura urmatoare mergem acolo, cu ceaunul.

dscf5545

dscf5546

dscf5549Locurile acestea asa trebuie sa ramana, nu dezvoltate in vreun fel.

dscf5551

dscf5553

dscf5558Varful Bucura are mantie alba… bine ca nu am fost pe acolo. Stiam eu ce stiam.

dscf5562Zbura dincolo de Saua Strunga

dscf5565

dscf5577De langa Saua Strunga spre Cheile Gradistei

dscf5580

dscf5585Popas pentru mancare. La refugiu inca se lucra. Noi cu gura mare pe acolo, sigur l-am deranjat pe baiatul care lucra la refugiu.

dscf5587

dscf5589Refugiul se numeste Om pe Munte. Sa speram ca nu mai tin ciobanii oile in el si ca unii turisti vor fi civilizati. Din toata excursia, acesta este singurul lucru durabil, in adevaratul sens al povestii. Unii au reparat un refugiu din banii lor, cu puterilor lor, pentru altii. Si nu lucreaza la vreo institutie cu atributii in Parcul Natural Bucegi. Durabil e ce ramane si pentru altii, marea majoritate. Dar bine, nu ai cum sa faci hotii sa inteleaga ca daca ne tot furam caciulile, nu doar ca ne suim unii mai sus ca altii si le facem rau celor de acelasi neam… insa in timp, se pune in pericol insasi existenta statului national. Un stat corupt este usor de ocupat.

dscf5596Din Saua Strungulita, pe unde se strecoara mereu un vant grozav dinspre Leaota, am coborat spre muntele Tataru, la acest lac.

dscf5607De aici traseul era marcat cu punct galben, apoi am lasat punctul pentru triunghi galben. Bine, teoretic, ca din creasta pana la vreun kilometru si jumatate in firul vaii, nu e neam de marcaj.

dscf5615Cartite puternice au scos pamantul asta 🙂

dscf5617Valea Tatarului cu stana… mirific peisaj.

dscf5618

dscf5622

dscf5628Vechea stana din Valea Tatarului

dscf5629Timpuri trecute…

dscf5632Si pe la marginea padurii ne astepta un drum din bolovani

dscf5635Pe care l-am coborat in 20 minute

dscf5636Iesind aici, la vreun kilometru de masina

dscf5637

dscf5638

dscf5639

dscf5646Dezvoltare durabila 🙂

dscf5647

dscf5649Aici s-a incheiat excursia. Nu stiu cat am facut… ca timp.

Ne-am intalnit la ceai pe la 8. Cum unii beau ceai fara zahar ca asa e mai bine, m-am dat si eu dupa ei. Ce sa fac 🙂 Apoi ei cu apa plata eu cu Pepsi. Dependenta, clar!

Pe la 9 ne-am urnit, pe la 10 am ajuns in Valea Ialomitei, dupa ora 18 eram acasa. Am plecat fara notiunea timpului, asa e bine…

Trebuia sa postez si o piesa muzicala, dar nu o mai gasesc… sa o mai caut un pic… trebuie sa mai caut si excursia cand am fost la acel pranz in Valea Ialomitei, cred ca prin 2013 sau 2014…

Parca asta era: