Primaria din Predeal si C.N.I.T. Predeal si Casa de Cultura… au pus la cale un eveniment de anvergura.
La Hotelul Carmen**** din Predeal… cei cazati acolo vor primi la plecare o diploma originala de Centenar, cu un timbru auriu. O idee personala prin care vizitatorul ramane si cu o amintire palpabila din fosta localitate odinioara impartita pe teritoriul a 2 state. Fiecare turist primeste la sosire si doua stegulete: national si centenar.
Sunt de asemenea asteptati la o cafea Julius Meinl… aaa, nu e chiar scumpa, e insa cea mai buna cafea 🙂
Foto si aranjament tot eu, deja devine clasic :))) E ca in filmul cu Sergiu Nicolaescu, el era de toate :)))
Iar Comarnicul, cel care duce mai departe originalitatea arhitecturala a Vaii Prahovei, si el de cativa anisori iese puternic in fata:
Inainte, rar auzeai cate ceva despre Comarnic. Acum, cand pe acolo si-au dat mainile tot felul de oameni dedicati, parca alta e atmosfera 🙂
In acest articol am sa va prezint o experienta care poate fi de folos si altora. Si este bine sa ramana aici, pentru ca pe masura ce trece timpul se uita unele aspecte.
M-am ocupat de reprezentarea unui hotel la Targul de Turism al Romaniei de la jumatatea lunii noiembrie. E vorba de Hotelul Carmen**** din Predeal. Cum aici lucreaza si d-na Mariana Fratila, celalalt autor al cartilor aparute sub sigla Pasi in Timp, care ma si cunostea… am avut… sa zicem mana libera in organizarea prezentei, aranjare stand, editare si realizare materiale turistice….
Participarea la Targ nu mi se parea foarte importanta si, totusi, m-am inselat. Pentru ca, daca ai cu ce si cu cine, poti obtine cu un stand mic rezultate peste asteptari.
Pregatirea a fost foarte din scurt, am avut 3 saptamani sa organizez totul. In primul rand, era neaparat necesar sa avem standul nostru, identitate proprie. Cum un stand de 6 mp, mobilier, chirie, realizare etc, te costa pe la 900 de euro/4 zile, bugetul pentru alte chestii a devenit destul de restrans.
Timpul fiind scurt, cateva nopti am dormit doar cateva ore, pentru ca lucram la mesaje, materiale, imaginam aranjarea standului si evenimentele. Pentru ca a te duce la un astfel de Targ doar sa dai pliante cu tine, ca unitate, nu e nicio treaba. Nici nu voiam sa pierd increderea d-nei Mariana 🙂 Bine, dumneaei stia ca pot face orice 🙂 Si facute si nefacute :)) Asa ca, am gandit diferite chestii pentru diferiti vizitatori:
Calendare de buzunar personalizate, un flayer cu evenimente ce se pot derula la hotel, am venit cu brosura hotelului (creatie proprie), un pliant cu hotelul in care se regaseau niste detalii si reduceri, pixuri, baloane, ziarul hotelului (tot de mine facut), o tombola cu premii serioase.
Ca mesaje, am venit cu ceva specific unui hotel aflat la cativa pasi de fosta granita dintre Regatul Romaniei si Austro-Ungaria. Plus mesajele: „Valea Prahovei incepe de la Predeal” – pentru ca se cam uita ca Valea Superioara a Prahovei e de la Predeal la Comarnic, si cu „Scriem Amintiri”-pentru ca se incearca la acest hotel ca aceia care vin, sa plece cu niste amintiri memorabile. Plus ca la plecare, acestia primesc o Diploma de Centenar originala, cu timbru specific…
Singuri nu mi se parea in regula sa mergem. In turism cam toti pe aici sunt pe cont propriu insa, daca vrei, te poti ajuta unul cu altul in astfel de situatii. De la mine putere 🙂 am si initiat discutii cu niste parteneri seriosi: Centrul National de Informare si Promovare Turistica Predeal condus de d-l director Marius Campeanu care mereu a facut orice ca sa promoveze statiunea si cu Julius Meinl, celebra cafea, reprezentata in zona de d-l Tibor Szoke, un profesionist veritabil. Cu materialele turistice ale hotelului, cu cafeaua Julius Meinl si cu materiale despre Predeal, cu o echipa imbatabila de la hotel, am descins la Targul de Turism de la Romexpo.
Standul trebuia si el amenajat dupa cum prevazusem: steagurile cu Predealul si cel cu Centenarul, un perete tematic cu imagini reprezentative din hotel si altul cu istoricul Predealului. Am adus si o imagine unicat, celebrele topoare de bronz de la Sinaia, descoperite in 1890 si avand o vechime de 3600 de ani. Sunt cele mai vechi urme de locuire umana din Valea Superioara a Prahovei.
Nu m-am imaginat stand 4 zile prin Bucuresti dar cand am vazut ce se intampla… na, a trebuit sa raman.
Rezultatul?
Peste 1000 de vizitatori la standul nostru. Cateva sute de participanti la concursuri. Peste 60 de discutii/contracte/parteneriate concrete, ceea ce pentru un hotel cu 58 de camere este mai mult decat suficient pentru un an de zile. Si multi spuneau ca nu se face treaba la Targ! Nici eu nu eram prea convins 🙂 Oricum, eram convins in principal de faptul ca daca fac eu aranjamentele lucrurile vor iesi bine. Ca au iesit cu mult peste asteptari se datoreaza multor altor factori: echipei, partenerilor, vecinilor cu standurile lor.
In zilele de joi si vineri, am fost la stand cu colega mea Nicoleta, directorul de Vanzari al hotelului, pentru ca a treia zi, cand erau lucrurile mai importante, sa-si faca aparitia si directorul general, d-na Mariana Fratila.
Targul de Turism si-a deschis portile joi, 15.11.2018, dupa orele 10. Tot atunci a venit si Ministrul Turismului, d-l Bogdan Trif care a si facut deschiderea oficiala. Anterior, facusem invitatia d-lui ministru sa ne viziteze standul pentru ca il asteptam cu toate cartile realizate sub sigla Pasi in Timp, cu o Diploma de Centenar, calendar cu eroii locali ai Vaii Prahovei, multe povesti de la fosta granita.
D-l ministru mi-a ascultat expunerea, ne-a felicitat pentru prezenta si a facut poze cu vestita Diploma de Centenar, cea care a atras pana acum zeci de aprecieri. Pentru ca aflati la Hotelul Carmen din Predeal, noi, autorii proiectului Pasi in Timp, chiar am marcat Centenarul in diverse moduri.
Nu mai spun cate prietenii am legat la Targ si ce specialisti am intalnit. Plus ca am avut o colaborare excelenta cu reprezentantii Romexpo.
Deci, ca sa o parafrazez pe d-na Mariana care este de vreo 25 ani la Hotelul Carmen si a prins multe editii la un astfel de Targ de Turism, „a fost cea mai reusita participare la un eveniment turistic din istoria hotelului” 🙂 Asta pentru ca le-am schimbat perceptia :)) Nu are rost sa mergi acolo ca sa dai o mana de pliante. Mergi sa fii vizibil, sa atragi oamenii… pentru ca ai o poveste si niste servicii de calitate in spate, oameni dedicati la hotel.
La limita m-am incadrat cu bugetul pentru materialele turistice. M-am bagat in ce stiam ca pot face. Tot legat de aceasta prezenta la Targ, ma gandeam ce succes ar fi promovarea ca destinatie turistica a zonei Predeal-Comarnic, dar nu asa cum stim noi, cu aglomeratie… in fine, este o idee la care trebuie lucrat vreo jumatate de an cu diverse persoane din aceste statiuni.
Una peste alta, se pare ca iar am facut inca o chestie reusita cu celalalt autor de Pasi in Timp, numai ca de data aceasta sub sigla Hotelului Carmen**** din Predeal 🙂 Tot l-am pomenit noi in vreo 2 carti, na, ca acum destinul ne-a dus la el, in birouri apropiate :)) Niciodata sa nu spui niciodata!!! Candva, m-am regasit pe Bucegi si zic eu, am facut o treaba buna. Acum sunt in Turism si zic tot eu, fac tot o treaba buna. Probabil dupa niste ani, chiar daca poate fi mult mai repede, voi fi cercetator, istoric, arheolog, profesor, ceva de genul. Deocamdata, eu sunt acolo unde ma regasesc. Am facut si jurnalism, si gratare, ecologizari, am vopsit acoperisuri, am fost si ghid, am facut tot felul… Si mai e ceva, eu nu-mi tradez prietenii si angajatorii!
Mai jos, filmul evenimentelor. Nu inainte de a posta cea mai reusita interpretare a poeziei „Nu plange maica Romanie!”, stiti, poezia aceea despre care se zice ca a fost gasita pe muntele Sorica, la Azuga, in ranita unui soldat roman. O voce superba, Razvan Pop:
Si pozele…
Standul Hotelului Carmen din Predeal, conceptie personala
Scriem amintiri, cartile, Julius Meinl
Ziarul hotelului, harta cu Predealul, brosuri…
O cafea cu traditie, cine a baut stie ca gustul e unic. Bolul cu tichetele de concurs. Evident pe tichete era cocosul de munte 🙂 Mai vedeti si cosuletul cu bomboane, cosulet cumparat de mine de la copiii de la Centrul de Plasament din Brebu. Ce ies din mainile acestora… se poate vedea la Sinaia, o data pe luna, la un fel de targ din centrul statiunii…
Vama din Predeal, mesaj, tur istoric, lupta pentru apararea garii Predeal, topoarele din bronz.
Imagini cu Predealul, clubul hotelului, terasa, piscina… hotelul, camera.
D-l Ministru Bogdan Trif, d-na Nicoleta-director Vanzari la Hotel Carmen. Mai in spate, d-l profesor dr. Mihai Frumuselu de la USAMV Bucuresti. Asa arata o Diploma de Centenar originala, cu timbru auriu stantat.
Initial, acum luni de zile, ideea diplomei nu prea a fost inteleasa. Dar daca vrei sa scrii amintiri, atunci sa le scriem asa cum trebuie 😉
Un mesaj
Al doilea mesaj.
Pai nu? :)))
Am avut timp sambata sa si dau un tur mai serios de Targ:
De vorba cu cei de la Muzeul Judetean de Istorie din Constanta. Nu peste mult timp voi fi si eu specialist autorizat pe Patrimoniu, resurse culturale… Am avut multe de povestit si am gasit la ei o multime de materiale specifice, calitative. Pentru ca Dobrogea ma atrage de niste ani ca un magnet…
Tot cascand gura pe la Targ, am ajuns la standul Consiliului Judetean Valcea unde cei de la Centrul lor de Informare si Promovare Turistica o tineau cu fel si fel de evenimente. Asa mi s-a propus sa particip la o tombola, unde primeai o sculptura la care se lucra… Cum cutia era plina cu biletele de candidati si cum nu stiam ce sa fac cu o sculptura care cine stie cat de mare era, am refuzat. Pana la urma, cum tot insistau, hai sa particip. Asta era sambata. Duminica parca nu-mi dadea un pace un gand, poate ma suna astia sa vezi, ce o sa le zic? 🙂
Bai, si suna telefonul :)) Si ma cheama la standul lor, ca am castigat un dac sculptat 🙂
Alaturi de d-nele de la CNIT Valcea… si de dac 🙂 Si vorba lui George, da, dar nu te-ai uitat in spate :)) Mircea!! Cel cu documentul despre biserica de pe apa Prahovei…
M-am intors la stand cu dac si cu diverse… Ganditorul si perechea sa…
Ionel Bratianu pe calendarul nostru de colectie… statuetele….
In stanga, teancul de carti de vizita ale viitorilor colaboratori/parteneri.
Mai adaug o poza de echipa…. alaturi de care am reprezentat cu succes Hotelul Carmen si Predealul, la Targul de Turism. Cu aceasta serialul turistic se incheie. Colajul foto este realizat de d-l profesor dr. Florin Frone, tot de la USAMV Bucuresti.
La primavara „venim si mai in fata”, cum se spune la alergarile montane 🙂
Mai jos, va prezint o selectie de imagini cu ce a fost la Targul de Turism al Romaniei, desfasurat intre 15-18.11. la Romexpo… cine cu ce s-a prezentat si diverse:
Erai invitat intr-o autorulota ca sa vezi cum se poate trai in asa ceva…
Haff.ro…. cand vorbesti de autorulote.
Aici te informai despre joburi in turism
Maramuresul
De ColorEscu poate ati auzit 🙂
Calitate maramureseana
Prahova doar cu un mic stand, insa cu oameni inimosi. Nu aveau cine stie ce noutati… harta Brezei a lui Madalin Focsa, pliante, oferte, excursii pe trasee tematice: Drumul Vinului, al Fructelor… Ar trebui un stand urias doar cu ce are Ploiestiul… sunt vreo 20 muzee, ca exemplu si nu doar atat. Prahovei ii trebuie un stand cel putin ca al Brasovului.
Cei cu balneo au iesit bine si in acest an.
Si Lidl-ul cu ziarul lor a stat ok pe pozitie 🙂 Au avut un stand impresionant, prea mare insa pentru anvergura turistica, zic eu. Insa, e bine ca au avut cu ce 🙂
Cei de la Zig-Zag, niste tipi ok, au facut sute de poze gratuit, cu magnet, celor care se opreau la ei. Un astfel de aparat e bun la evenimente…
Nu suna rau deloc daca ai agentie.
Tot Maramu’. Mai cantau/jucau, se mai hodineau…
Daca e ceva cu Predealul… inseamna ca pe undeva, prin preajma, trebuie sa fie si Catalin Campeanu, directorul Centrului National de Informare Turistica Predeal.
Standul Consiliului Judetean Brasov
Se vad hartile cu Predealul, teancul cel mai gros 🙂
Cu albastru, Catalin de la CNIT Predeal. Tot a gasit o solutie sa promoveze orasul la Targ, asociindu-se cu CJ Brasov. Cu astfel de oameni, speranta nu moare niciodata.
Reusita si aparitia celor de la Descoperim Romania.
Bacolux – Busteni
Gorjul a avut unul dintre cele mai bune expuneri: stand mare, oameni profi, materiale de calitate, drum clar si strategii coerente.
La stand erau in principal cei din CNIT Targu Jiu, documentati si Brancusi la pachet…
ANAT-ul nu prea a aratat ceva… Adica toate lumea stie cine esti, nu ai cum sa vorbesti tot de tine. Vorbesti de parteneri, macar. Mi s-a parut cam neinspirat, ciudat…
Constanta este de asemenea, o prezenta puternica la Targul de Turism de ani de zile. Vin cei de la Muzeul de Istorie care sunt eficienti, foarte buni…
Tarom-ul
Inca o platforma, macar ei au venit la Targ… deci au ganduri serioase.
Costume de dinainte de 1900, cu o intreaga poveste… acestea sunt dintr-o comuna de pe langa Iasi.
Descoperind aventura
Inca o prezenta clasica: Banatul Montan
USAMV Bucuresti este o poveste frumoasa, cu profesori dedicati: d-l prof dr. Frone, d-l prof dr. Frumuselu… studenti eminenti si cu gandul la carte, viitor si societate.
Studenti si profesori
Fiecare grupa de studenti avea un proiect derulat in perioada de studiu, niste chestii de zici ca nu sunt in Romania. Pur si simplu, colectivul de profesori, condus de prof. dr. Frone Florin ii invata sa se descurce in viata reala. Cum sa faca o afacere, cum sa o promoveze, cum sa vina cu idei de succes. In imagine este o chestie nemaiauzita, cel putin de mine: miere de lavanda. Au cultivat 1 ha cu lavanda, au dus acolo un stup… au etichetat produsul, si-au facut tricouri cu viitorul brand 🙂 Si acesta este doar un proiect din alte zeci derulate…
Un partener de viitor le va fi cu siguranta hotelul Carmen din Predeal
Candva… era granita aici, in Valea Prahovei, la Predeal. De pe atunci, au mai ramas diferite urme…
Unele din acestea sunt sub forma unor vechi borne de frontiera. Bine, pe respectivele nu le vopseste nimeni in nicio culoare pentru ca astfel de timpuri, cu nationalisme ieftine, sa speram ca s-au dus. Vazusem si eu, ca toata lumea, borna de pe Susai. Numai ca, acum vreo 2 ani auzisem ca ar mai fi inca o borna in zona Predealului dar intreaga. Ca sunt mai multe asta vazusem, insa toate erau sparte.
Ei bine, intamplarea, (zic asa pentru ca nu mi-am propus sa merg ca sa caut o astfel de borna zilele trecute), a facut sa gasesc acea borna intreaga. De aceasta auzisem in 2016, de la un batranel ce-si mai petrecea timpul prin zona garii Predeal. O si cautasem la acel moment dar nu o gasisem.
Cum-necum, singur prin padurile Predealului, dau peste borna. Dupa poze, atingeri, priviri, zic: pe blog cu tine, sa te vada si altii 🙂
Neatinsa 🙂
Borna din imagini marca granita intre Regatul Romaniei si Austro-Ungaria. Nu e de distrus ci de pastrat… pentru ca asa a fost candva!
…nu doar la Predeal 🙂 depinde unde ne aflam in cea mai mare parte a timpului. Ca sunt vreo 3 saptamani de toamna frumoasa peste tot in tara noastra.
Mai jos, peisaje predelene surprinse la…o cafea. Ademenit de toamna aceasta, ce completeaza perfect vara care a fost, o mai iau la pas prin Predeal, cu aparatul foto intr-o mana si cafeaua in cealalta. Fiecare isi bea cafeaua sau ceaiul unde doreste 😉 ca e democratie. Chiar daca am observat ca la unele persoane comunismul a devenit o forma comportamentala inconstienta 🙂
Intai am inceput sa pozez fostul parc al Predealului. Bine, 90% din populatia locala nu mai stie ca acela a fost parcul. De altfel, acum vreo 3 ani, am plimbat prin statiune, o persoana stabilita in Predeal dinainte de Revolutie. Vreo 25 de ani se plimbase doar pe centru, nu stia mai nimic de alte cartiere. 25 de ani a mers doar la serviciu si la paine 🙂 Nu-i asta o problema si la Busteni sunt cu zecile care nu au ajuns niciodata la Cascada Urlatoarea.
Ruinele fostului chiosc de muzica din perioada interbelica. Redescoperite de mine pe 11.09.2015. Nu am intentionat dar m-am oprit pe acolo si am facut legatura cu niste imagini mai vechi. Nu exista niciun dubiu…
Fostul Cazinou din Parc
Cladirea impresionanta a BRD-ului
Spre centru, hotelul Carmen
Fosta Primarie, fosta vila Mociornita
Aici e cu „inainte-fuga-mars”
Si alt gen de peisaje:
Muchia Cheii – Postavarul
In urcus spre Predeal, pe curbele Timisului
Postavarul -Releul
Piatra Mare-Piatra Scrisa
Imaginea acestei toamne… il doare la palarie 🙂 Ce fain merge el asa, la peisaj, fara sa-l doara capul….
Si inapoi in centrul statiunii:
Centrul National de Informare si Promovare Turistica, elementul central al statiunii. Locul de unde afli tot ce te intereseaza despre Predeal. Multe felicitari d-lui Marius Catalin Campeanu, directorul Centrului, pentru tot ce a facut si face pentru turismul predelean.
Probabil unica sau printre putinele unitati turistice care au intampinat Centenarul… la Predeal!
La Hotelul Carmen: steagurile Romaniei, Uniunii Europene, Centenarului si Predealului.
Este stiut faptul ca in ideea de sarbatori 100 de ani de la Marea Unire, Azuga si Predealul s-au trezit infratiti, uniti in aceleasi intentii si simtiri. Aceasta este una dintre cele mai frumoase realizari de Centenar din Valea Prahovei. Administratiile locale din cele doua statiuni, institutii si localnici plus alti patrioti, si-au dat mana inca o data, de data aceasta data in Vf. Clabucetul Taurului.
Fauritorul acestei „mici uniri” a fost d-l Peticila, cabanierul de la Garbova. Dumnealui a avut ideea de a comemora eroii care au murit pe Clabucetul Taurului, idee nu de ieri de azi, ci de vreo 15-20 de ani. Imi plac oamenii care nu renunta la visele lor, care cred in ele si le duc pana la capat. Acestia sunt oameni adevarati 🙂 Cand ai asa o „nebunie” din aceasta. Uite ca a si implinit-o 🙂 Acesta isi poate trece la realizari inca un lucru frumos, iar cei din viitor isi vor aminti ca acela care a pus prima cruce pe varf a fost cabanierul de la Garbova. Eu ma refer la a fi visator cand vrei sa faci un lucru frumos, bun si pentru altii. Cand speri si faci tot ce poti sa-l realizezi.
Sambata, pe 13.10.2018, pe Vf. Clabucetul Taurului nu au venit doar cei mentionati mai sus, cabanier, institutii… ci si o multime de cercetasi si de turisti, de pasionati de istorie si de munte. Un total de peste 300 de persoane…
Un vagon CFR a fost ocupat in totalitate de Cercetasii Romaniei. Marea majoritate a participantilor s-a regrupat in parcul din Azuga si de acolo a pornit in traseu, spre varf.
Traseul tematic
Madalin de la CNIT Campina gasise prin arhive o alta frumoasa poveste.
Vanatorii de munte erau deja pe varf.
Sosirea Cercetasilor
Comandantul Batalionului 21 Vanatori de Munte „General Leonard Mociulschi”
Oficialitati locale
„Plantarea” bornei tricolore pe varf de catre un cercetas
Colonelul (r) Gheorghe Suman, autorul mai multor carti despre trecutul Predealului si vanatorilor de munte, desi bolnav, a reusit sa ajunga la aceasta ceremonie de cinstire a eroilor cazuti in urma cu 102 ani, aparand acel varf.
Peste toate, d-l Suman ramane un mare patriot.
Mai avea putin de vorbit dar… varsta, boala, anumite semne i-au pus in garda pe militari… Omul acesta ar fi murit acolo, pe loc, vorbind despre eroi si tara aceasta. Personal, am considerat mai multe aspecte din relatarile sale ca fiind exagerate, dar na, nimeni nu e perfect. Insa, am tot respectul pentru acest personaj militar din momentul in care am vazut cum abia se tinea pe picioare, cum abia soptea ce s-a intamplat in zona aceasta. Daca nu-l luau de brate d-l Oros, plutonierul adjutant si comandantul vanatorilor, d-l Cristescu si nu-l duceau la medicul SMURD, colonelul Suman ar fi cazut acolo. Incapatanarea cu care tot tinea microfonul si tot voia dumnealui sa spuna tot, se cuvine a fi admirata.
Noua, societatii, ne trebuie oameni incapatanati, care sa ramana pe loc cand altii fug la primul semn de pericol. Romania de azi se sprijina pe cei care nu au fugit in anumite vremuri. Existam pentru ca altii au ales sa moara, nu sa fuga. A sta in patratica ta, a-ti urmari propriul interes si atat, duce la ce vedem azi. O tara fara directie, fara lideri. Noi avem nevoie de oameni care nu renunta la ceea ce cred. La 85 de ani ai sai a fost mai curajos ca multi altii mai tineri, care daca se taie la un deget, fug repede la medic si nu mai ies din casa cate o saptamana.
Cine ar fi crezut vreodata… ca peste fix 102 de ani de la bombardarea pozitiilor romanesti aflate pe Clabucetul Taurului, intr-o palnie de obuz vor sta niste copii veniti sa-i comemoreze pe eroii acestor locuri? Nestiute sunt caile Domnului… Din acesti copii, unii vor purta mai departe stafeta zilei de sambata, 13 octombrie 2018.
In aceeasi palnie de obuz, cei de la CNIT Predeal si CNIT Campina
Nelipsitul profesor d-l Campan, un alt mare patriot. Ca lucrurile bune sa se intample, e nevoie de astfel de oameni. Apar astfel de evenimente pentru ca intr-un loc sunt mai multi pentru care istoria nu este doar o materie scolara oarecare.
Cabanierul de la Garbova
Un patruped 🙂
Citirea unor liste cu eroi
Oficierea slujbei religioase
Sfintirea crucii ce va sta pe acest varf.
Politia, Jandarmeria
Vesnica pomenire…
Depunerea coroanelor de flori: primarul din Azuga, d-l George Barbu
Primarul din Predeal, d-l Sebastian Flesieru
Comandantul vanatorilor de munte, d-l colonel Cristian Cristescu
Acestia si altii au inteles ca viitorul se sprijina mai ales pe trecut. Toti cei prezenti au scris o noua fila de istorie pentru cei din viitor. Tot ceea ce facem, trebuie sa raspunda la niste intrebari esentiale: pentru cine si pentru ce facem ceea ce facem?
Cercetasii condusi de Diana Joita, un alt om cu suflet mare, au depus si ei coroane. In varful acelui Clabucet s-a petrecut un episod istoric atat de frumos pe care sunt sigur ca nu-l va uita niciun participant…
Si alte poze…
In sfarsit, ne-am intalnit 🙂 Dupa ani de zile, la un traseu si turistic si istoric. Cu Alex din Ploiesti, unul dintre primii prieteni ai acestui blog.
Cu Ioana din Campina, Matrix, Alex, copiii si pentru mine… marele istoric Madalin Focsa. La fel, si el are „nebunia” lui dar e un om fain de tot. Si peste toate, patriot.
Catalin de la CNIT Predeal, d-l Campan un excelent observator al zilelor noastre, cu multe vorbe intelepte, Diana de la Cercetasi (ne-am intalnit tot dupa mult timp!) si Madalin.
Numai oameni superbi. Si cati mai stiu 🙂 Deci va dati seama cati oameni de calitate mai are tara aceasta… daca eu enumar lejer 100 🙂 A fi alaturi de astfel de persoane, este una dintre cele mai mari impliniri pentru mine. Mai lipseau George din Bucuresti si sotia, Razvan, George venit din America, Radu….multi altii, nu-i mai enumar ca sa nu uit pe vreunul si astfel sa jignesc fara intentie pe cineva.
Placa montata pe cruce
Crucea
Coborarea spre cabana Garbova
O privire spre Clabucetul Azugii, alt loc strategic pentru care s-au dat lupte acum 102 ani.
Cabana Garbova
Masa organizata de cabanier, tot felul de gustari, ciorbe…
Noi ne-am deplasat pe traseul turistic cu tinta… cofetaria hotelului Carmen din Predeal:
Undeva pe un mic panou scria „Potecuta Taurului” si… culmea! Langa potecuta pastea si un taur :))
O panorama cu Bucegii si nu numai:
Intr-o ora si ceva eram in Predeal:
Aproape de cel mai frumos si mai primitor hotel din Predeal.
Cofetaria de la Carmen… cea mai mare din Predeal, unde ne-am bagat la prajituri, fondante si sucuri. Pentru ca atmosfera si prietenii conteaza in astfel de momente. Un alt loc mai fain decat cofetaria de la Carmen unde sa servesti o prajitura, nu exista in Predeal. Parerea mea, care stiu toate cofetariile de la Comarnic la Predeal, este urmatoarea:
Cea mai tare cofetarie din aceasta zona este aceea din Comarnic. A doua e cea de la Carmen din Predeal. A treia cea de langa parcul din Sinaia. A patra cea din magazinul Costila din Busteni. Insa, ca spatiu confortabil, relaxant, atmosfera, cofetaria hotelului Carmen bate tot ce e in Valea Prahovei. Aici un articol mai detaliat despre aceasta cofetarie:
Cam asa a aratat filmul acestei zile de 13.10.2018. Mi-am luat copiii, prietenii si am plecat alaturi de alti oameni inimosi sa ne amintim si sa vorbim de faptele eroilor in si din Varful Clabucetul Taurului.
Toate textele şi imaginile aflate pe acest blog sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite integral sau parţial fără permisiunea acestuia în concordanţă cu Legea nr. 8/1996, privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Primaria din Predeal si C.N.I.T. Predeal si Casa de Cultura… au pus la cale un eveniment de anvergura.
La Hotelul Carmen**** din Predeal… cei cazati acolo vor primi la plecare o diploma originala de Centenar, cu un timbru auriu. O idee personala prin care vizitatorul ramane si cu o amintire palpabila din fosta localitate odinioara impartita pe teritoriul a 2 state. Fiecare turist primeste la sosire si doua stegulete: national si centenar.
Foto si aranjament tot eu, deja devine clasic :))) E ca in filmul cu Sergiu Nicolaescu, el era de toate :)))
Inainte, rar auzeai cate ceva despre Comarnic. Acum, cand pe acolo si-au dat mainile tot felul de oameni dedicati, parca alta e atmosfera 🙂
