Ziua Unirii Principatelor Romane la Sinaia; Localnic decedat pe Bucegi; Cercul de Istorie al Liceului din Predeal; Aniversare si concurs la Ioana Hotels

Maine la Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia se sarbatoreste „Mica Unire”. Se sarbatoreste pe 23.01. desi momentul istoric a avut loc pe 24.01… aceasta deoarece ziua de vineri 24.01. este libera.

Niciodata nu am sa inteleg astfel de lucruri. O zi se sarbatoreste exact in acel moment, nu mai tarziu, nu mai devreme. Este raspandita in toata tara aceasta treaba. Eu zic ca este bine sa vii la serviciu cateva ore in astfel de zile ca sa cinstesti istoria… Culmea este ca nimeni nu sarbatoreste Revelionul cu zi mai devreme :)) E ca si cum tu te decizi ca zilele de Sf. Ion sau de 8 Martie sa le sarbatoresti cu o zi mai devreme 🙂 Pai ori sarbatoresti 8 Martie ori 7 Martie? 🙂

Cat de bine ai organiza un eveniment, 23 ianuarie nu va inseamna niciodata 24 ianuarie. Ce daca 24 ianuarie este zi libera, cu atat mai bine poti sarbatori crearea statului roman modern; nu mai esti limitat de programul de serviciu; stai cat vrei si pleci cand vrei. Nu ma refer neaparat la Sinaia… dar s-a ivit ocazia de a deschide acest subiect.

Afisul evenimentului:

Astazi a fost scos de pe un versant al Bucegilor, din bazinul hidrografic al Vaii Babei, corpul unul localnic disparut de cateva zile pe munte. Nu se cunosc prea multe despre imprejurarile cum a ajuns acesta pe munte, se pare insa ca nu a furnizat informatii cat de cat precise salvamontistilor. Astfel, a fost localizat abia dupa 5 zile, fiind gasit decedat.

La Busteni, Gicuta Andronie era cunoscut de foarte multa lume. Nu era un om care sa urce periodic vai si munti, era insa un baiat de toata isprava, respectat de toata lumea. Adesea seara, drumul meu trecea prin fata casei lui si mai schimbam cateva vorbe. Nu inteleg de ce a plecat pe munte, nu inteleg cum desi nu era ceata, a ajuns in afara traseului marcat tocmai pe acea vale. Poate ca a alunecat… Poate ca in ciuda aparentelor niciodata nu vom sti cu adevarat ce este in sufletul sau mintea cuiva…

In zona accidentului… atat de aproape de traseul turistic ce coboara pe Piciorul Pietrei Arse. Foto: Nae Cojanu, sef Salvamont Sinaia

Mai departe voi posta anuntul celor de la Ioana Hotels, daca nu ma insel singura locatie de 5 stele din Valea Prahovei:

Pe pagina de Facebook este inca valabil concursul unitatii turistice, mai sunt niste zile de concurs 🙂

Am lasat la urma si o veste frumoasa… De azi, la Predeal, in localitatea de la fosta frontiera, exista un cerc de istorie alcatuit din mai multi elevi ai Liceului Teoretic „Mihail Saulescu”…

Cu pasi mici… generatia tanara abordeaza o istorie care le apartine…

Cand Busteniul a functionat ca un intreg

De cateva zile cei din Busteni impartasesc pe Facebook o bucurie. Este o bucurie comuna, a multora, atat a celor care au participat direct cat si a celor care au auzit de ea mai recent.

Mai concret, o doamna in varsta traia in conditii incompatibile cu anul in care traim. Multe familii sau firme, au contribuit in ultima vreme la ridicarea nivelului de trai al acestei persoane, impulsionate unele dintre acestea si de oamenii Bisericii Ortodoxe din localitate. Peste toate insa, a intervenit administratia locala implicata cu toate structurile sale.

Au luat-o pe acea doamna din magazia in care vietuia si au mutat-o intr-o garsoniera noua. Asa cum se stie, Busteniul nu a mai dat dovada de unitate de foarte multi ani. Iata ca, in fata unei situatii de exceptie, orgoliile nu-si mai au rostul, certurile par stupide. O astfel de situatie a facut ca oamenii sa conlucreze si, de ce nu, sa salveze o viata de om. Bunurile se mai strang, banii se mai fac dar viata cand se pierde, e pierduta pentru totdeauna.

Da, e liniste la Busteni, pentru ca tot ceea ce a fost diferend personal sau general, s-a uitat pentru un timp. Intr-un oras ca Busteni, o statiune, un oras nu tocmai sarac, evident ca e loc si de mai bine, anumite cazuri sociale socheaza.

In sfarsit, dupa cine stie cati ani petrecuti in semi-salbaticitie, o fiinta umana isi recapata demnitatea ajutata de comunitate.

Povestea a fost cel mai bine relatata de d-l Radu Stanciu, coordonatorul sectiei de ski-alpinism din Busteni, implicat direct. Capturile de text si pozele de mai jos sunt preluate de pe contul lui de Facebook. I-am acoperit figura doamnei in cauza deoarece scopul nu este expunerea acesteia ci a concluziilor ce se desprind din actiunile altor oameni.

„Locuinta”

Patronul firmei Angedil, d-l Gainar Remus.

D-l Stanciu Radu

Evident sunt in noua locuinta.

Si textul:

Si Busteniul a aratat ca poate…

A disparut si gardul vechi de la gara Azuga

De disparut… au disparut atatea si inca dispar.

D-l Emanuel Bali din Azuga a semnalat pe Facebook disparitia gardului original al garii Azuga. A fost furat, evident!

Gardul intr-o vedere veche

Gardul in 2017

Si alte poze pe care domnul respectiv le-a facut de-a lungul timpului:

In apropiere de gara locuiesc niste „prieteni” ai primarului din Targu-Mures, nu e nicio coincidenta 🙂

Din discutiile ocazionate de acest act primitiv, se presupune ca autorii sunt din „colonia” zonei…

Ce sa mai, au furat de foame si pentru ca nu a interesat pe cineva cu anumite atributii care e faza cu gardul acela…

Gata, s-a dus si acesta. Acum au ramas doar povestea si imaginile „cu a fost odata”!

Se intelege ca imaginile apartin d-lui Bali.

Soare la munte, ger in Bucuresti; Calendarul „Locuinte din tara mea”; Despre Eminescu; Un film prin Valea Prahovei

Da… se intampla atatea 🙂

Am mers zilele acestea si in Bucuresti si in Ploiesti. In ultimul mai des. Ce-am observat? De la Predeal si pana dincolo de Campina este senin, soare, placut. Ai trecut de Buda sau de Floresti la revedere: ceata, frig, chiciura… Daca ajungi la munte, chiar daca nu mai gasesti zapada cum trebuie, nu ma refer la Cota 2000, macar ai soare 🙂

Nu mai zic ce excursii de cateva ore poti face prin Bucegi, Baiului, Piatra Mare…

Pana aici era ceata azi… cum vii dinspre Ploiesti, adica undeva pe la Bobolia…

In Ploiesti, la monumentul lui Eminescu:

Se spune ca data reala de nastere a marelui poet ar fi 20 decembrie 1849. Aceasta data ar fi inscrisa intr-un registru al Junimii, data fiind confirmata de o sora a poetului. Bine, cand vorbim de Eminescu nici nu conteaza in ce zi s-a nascut. Dar, mai degraba Eminescu a fost un Sagetator rebel si neinteles decat un Capricorn serios si calculat 🙂 Dupa stil si dupa felul de a fi, pare nascut in decembrie :))

Anunt de recrutare, sa apari intr-un film:

Contul se creeaza pe site-ul: https://www.agentiadecasting.ro/casting-uri

Dinainte de Craciun, baiatul meu cel mic a tot insistat sa faca si el un calendar. Na, poti sa zici nu? Ok, si l-am lasat prin niste mii de poze sa caute… case. Sa faca un calendar cu case. Fiind multe case pozate de mine de-a lungul timpului a durat selectia 🙂 A mai durat sa le potriveasca la lunile anului. A durat sa gasim (aici am colaborat cat de cat) si text la fiecare din cele 24 de imagini, cate 2 aferente unei luni.

O parte din banii pentru calendar i-a pus el. Cealalta, tati care nu avea incotro. Daca baiatul voia proiect si avea si banii alocati pentru acesta… trebuie sprijinite astfel de initiative.

A urmat grafica, sa vedem cum ar iesi. El spunea: „Si cand ne trimit teaser-ul?” :)) Cand a sosit varianta de print adica „teaser-ul” 🙂 a fost absolut fascinat.

Intre timp, au mai aflat si altii, adulti evident, la ce tot lucra Rares de saptamani si l-au contactat pentru „comenzi” :)))) Asa ca am dat comanda serioasa la tipografie 🙂

Azi am cumparat eu primul calendar, ca sa-i iasa lui calculele 🙂 L-am luat cu dedicatie nu asa… :)))

Nu am avut un cuvant prea mare de spus in realizarea calendarului. A iesit cum a vrut el 🙂 Titlul si poza de coperta mi s-au parut absolut ideale 🙂 Faine alegeri!

Cartile din imagine sunt cam toate cumparate anul trecut de prin anticariate, olx…

La fiecare luna din calendar, Rares tine cu mainile cate un text 🙂 E primul lui proiect editorial… I-am propus sa lansam calendarul la o cofetarie dar nu a vrut pentru ca „trebuie sa vorbesti chestii si eu nu sunt pregatit” :))) Nici alt proiect asemanator nu mai are in plan, pentru ca nu a crezut ca poate fi asa de greu, poate mai la vara :)) Ce este drept, l-am lasat pe el sa descopere ca pozele cu zapada se pun in lunile de iarna, cele cu copaci fara frunze toamna…Sunt si poze pe care eu le-as fi inlocuit dar nu era decizia mea… Coperta pe verso cuprinde un colaj de poze cu el in diferite etape ale vietii, adresa lui personala de gmail :))

E posibil sa expuna un teanc de calendare la un eveniment, la care e propus tati pentru un mic premiu, daca-l conving sau daca mai raman calendare pana atunci. Un parinte paroh l-a asigurat ca un calendar il va pune in altar…. si din Bucuresti l-au cautat pentru calendar, apoi vecini, prieteni… treaba serioasa dom’ne. Pentru mine toata situatia are un haz ce nu poate fi exprimat 🙂

Expozitia „Karel Liman”, lansari de carte la Campina

Am vazut ca aseara au gasit-o pe Cristina Topescu moarta, in casa, cine stie de cand. Ce este si viata asta… Daca ar fi fost un om care a facut numai rau, cum sunt atatia, nu era cine stie ce.

Dumnezeu sa o odihneasca!

Spuneam recent ca sunt atatea stiri…

Uitasem sa anunt si deschiderea unei expozitii interesante la Sinaia, expozitie deschisa inca de prin decembrie 2019 si care poate fi vizitata pana in aprilie a.c. la Muzeul National Peles.

Karel Liman, arhitectul Casei Regale a Romaniei

Aparitii editoriale interesante la Campina:

Apropo de carti, am primit cu o anumita ocazie o carte superba 🙂 Are 216 ani si a facut parte din biblioteca „Nababului”. Mai are si o dedicatie frumoasa, personalizata dar nu o postez :))

Chiar nimerit cadoul 🙂

Intamplari prin Valea Prahovei

Timp sa ai… ca faci zilnic un buletin de stiri 🙂

Le mai iau si eu pe sarite…

Deci faza cu statul in coloana de la Nistoresti la Predeal e deja un mod de viata. Unii chiar stau sa ajunga la un petec de zapada, sa-si expuna visul pe retele de socializare. Ca el a ajuns, e acolo. Bietii oameni! Si chiar e mult mai liber Bucurestiul, am constatat si eu azi 🙂

Am mai zis, nu e nevoie de autostrada in Valea Prahovei. E nevoie sa creezi rute alternative, accesibile. Cine va veni la munte, nu o sa se bage pe autostrada, presupunand ca se va face asa ceva. Mie mi se pare irealizabil acest proiect din tot felul de motive. In principal, ca se vor subcontracta lucrari si fraierii care vor sapa la tunele nu vor mai iesi din pamant sau mai rau, ii gasim iesind prin curte pe la careva. Daca lucrezi cu mana autohtona la asemenea proiect te-ai ars 🙂 O sa arate Valea Prahovei ca naiba cu o autostrada prin ea…

Insa, din mai multe considerente cum ar fi: nr. urias de romani care au masini, care nu inteleg viata fara masina, stadiul infrastructurii nationale, indisciplina in trafic, de ce nu si educatia, plus altele… sa zicem si militare, cel mai bine ar fi sa se deschida noi legaturi cu Transilvania, ca sa poti veni spre Valea Prahovei de unde vrei si pleca pe unde vrei.

Am mai zis aici:

https://buceginatura2000.com/2019/08/01/autostrada-pe-valea-prahovei-sau-retea-de-drumuri-modernizate/

Pentru cititorii mai vechi sau aproape zilnici, am scris pe 02.01.2020 ca am fost la barajul Paltinu si de acolo am venit la Campina. Ei bine, toate acele masini de care va spuneam ca tot treceau spre baraj, in marea lor majoritate incercau sa ajunga la Comarnic pe ruta Valea Doftanei-Secaria. Nu va imaginati ce coloana era si pe strada Secariei in Comarnic. Exact in acea zi s-a inregistrat cea mai lunga coloana din Valea Prahovei – 43 km, de la Breaza la Predeal.

Daca ai deschide drumuri prin Pasul Predelus, Pasul Azuga si Saua Baiului nu ar mai fi asa….

Se pare ca:

Sportivul azugean Andrei Preda a depus azi juramantul ca vanator de munte 🙂 Mult succes in tot ce va face mai departe!

La Busteni, administratiei locale chiar i-a iesit perfect actiunea cu patinoarul. Cred ca este cea mai reusita chestie din ultimii ani:

Ma gandesc ca poate nu ar fi rau sa existe intr-un muzeu local si o sectie de istorie militara… sa vezi tuburi de cartuse, bucati de schije, casti, baionete etc cu referire la Primul Razboi Mondial, cea mai importanta lupta desfasurata in Valea Prahovei. Au mai fost si altele pe aici, dar aceasta a cuprins o zona mare si un timp indelungat… Cred ca in tunelul abandonat de la Busteni ar merge un muzeu…

Nu au legatura… dar ca exemplificare.

Foarte interesant, ma tot tin sa abordez acest subiect 🙂 Jandarmeria a dat o amenda mica atunci cand a descoperit ca se fura lemn si o amenda dubla cand a descoperit ca se fura cetina?!? Nici nu mai sti ce sa crezi dupa o chestia ca asta. Despre ei, evident! Oricum, marea majoritate a celor care stiu de intamplari respective… cred ca nu sunt obiectivi si ca nu vor probleme cu cei din domeniul forestier.

Deci, aceia prinsi cu masina cu lemne au primit cate 1000 lei fiecare. Cele 5 persoane prinse cu o masina de cetina au primit cate 2000 lei fiecare. Pentru ca sunt mai amarati, de aceea.

Cei cu lemne

Cei cu cetina

Si comentarii la actiune:

Vazusem si o poza de la granita cu Ucraina. Pe partea romaneasca era rasa padurea. Un comentariu genial mi-a atras atentia :)) Explicatia ar fi ca: „am taiat-o ca sa-i putem vedea cand vin” :))

Prezentarea cercetatorului Madalin Focsa la Centrul National de Informare si Promovare Turistica Campina

Aseara la orele 18 era anuntata in locatia din titlu… o actiune, o prezentare, o descoperire.

Oamenii veniti sa asiste, au umplut spatiul Centrului, scaunele apartineau unei librarii din apropiere 🙂 Atmosfera deosebita, colegiala…

Despre Madalin Focsa pot fi spuse foarte multe: ca este un cercetator al istoriei locale care se avanta bine de tot prin diverse arhive nationale sau straine, ca are un adevarat talent in contrazicere… chiar si cu sine, cu siguranta nu gasim un critic mai mare despre el decat chiar el 🙂 minutios si atent la detalii, serios, poate prea serios, un baiat mereu pe la biserica, isi face serviciul foarte bine…. modest dar si om care o stie pe a lui :))

Cat am putut sa rad pe la inceput de an cand am urmarit dialogul lui cu o doamna care-l considera „pierdut” :)) Partea faina este ca orice ar zice, nu ai cum sa te superi pe el, ca nu le zice niciodata din rautate, el fiind un om bun 🙂

In stil propriu, a facut o prezentare generala, pentru toata lumea, nu una strict stiintifica. A purtat auditoriul prin planuri mai noi sau mai vechi ale Campinei, a povestit despre prima monografie si a incheiat cu descoperirea ultimului plan despre Campina. Evident a facut si o paralela putin stiuta cu municipiul Braila. Ei bine, in arhivele rusesti s-au gasit peste 100 de planuri despre Braila, toate inedite si in baza carora se pot face tot felul de reconstituiri, ca exemplu.

Tot ca o paralela, va dati seama daca am trimite pentru un an de zile, cate 20 de cercetatori in arhive la rusi, unguri, austrieci, bulgari, turci… cu ce s-ar intoarce acestia? Sau, exista o multime de lucrari aparute in ultimii 10-15 ani, de masterat sau doctorat, cercetari pe bune nu plagiate si care nu sunt luate in seama in alcatuirea manualelor scolare… Ne trebuie la aprecierea mea, 3-5 ani de zile ca sa studiem ce au vecinii despre noi, ce avem real noi despre noi si sa alcatuim cate un manual corect si util pentru fiecare clasa. Sa ai si oamenii care sa faca asta… plus ca dupa Revolutie s-au facut mii de descoperiri din care prea putine au fost aduse in atentie… Fara baliverne cu tunelul pana in Egipt, tablite, ziua Sfinxului si cum dacii i-au civilizat pe romani…

Ca sa revin, actiunea de la Campina a inceput pe la 18:05, avandu-i in plan pe Madalin Focsa si pe d-l Codrut Constantinescu:

Pregatire…

Start… Madalin Focsa

In spate, pe un monitor se derulau planurile.

D-l Codrut Constantinescu avand in fata volumul 3 din „Marea Carte a Ploiestilor”

Prezentand si Anuarul Societatii de Stiinte Istorice, filiala Campina.

Pe la 18:50 s-a cam incheiat prezentarea…

O captura din planul realizat la 1775, scos din arhive de un tanar cercetator basarabean Anatolii Ciobanu prieten cu Madalin Focsa.

Cu aceasta ocazie m-am intalnit cu prieteni ca d-l George Grigorescu sau d-l Costin Micu dar si cu un domn… pe care-l stiam de mic. Am aflat ca este profesor in Campina. Il stiam pentru ca… unele chestii chiar le retin 🙂 Ieri am fost intrebat ce bicicleta am si nici pana azi nu stiu exact :)) Am cazut insa de acord cu persoana care m-a chestionat ca este marca aceea de care spunea 🙂 Ei bine, pe acest domn il stiam de cand eram in ciclul gimnazial, unde statea, nu stiam ca e profesor sau unde lucreaza. La final am facut cunostinta… dansul era familiarizat cu varianta Posada prahoveana, care are spun eu, cea mai logica argumentatie, cazand de acord ca orice ipoteza cat de solida ar parea, se sprijina pe dovezi materiale. Pana nu gasim obiecte din acea lupta ramane ipoteza. Si totusi, poate nu este nevoie de un arsenal de sabii si scuturi.

Bine, la prezentarea unui plan din 1830 m-am trezit intreband daca apare cumva si pozitia vamii dar… nu a fost sa fie. Nu apare! 🙂 Ramane enigma aceasta: unde a fost vama la Campina?! Ce s-a descoperit la Campina acum niste ani, acele beciuri, nu are treaba cu vama dar pana va fi gasita locatia, aceea e „vama” 🙂 La noi inca bantuie mentalitati comuniste si medievale cu ce punem in loc. Nu putem lua decizii pentru ca „oare ce punem in loc?” Pai, eu zic ca nu trebuie pus nimic in loc daca acel lucru e gresit, e rau. Nu ai cum sa tii ceva gresit pe post de adevar. Mai bine nimic decat un impostorat 🙂