Deschidere de an scolar: Cu manualul de Istorie la „vechea frontiera”…

Daca Nestor Urechia a iubit aceste locuri, a scris despre ele in”Vraja Bucegilor”, in „Drumul Brasovului” etc…

Daca Iordan Tacu venea ca elev la Sanatoriul din Predeal; sanatoriu ce va fi distrus in anul 1916 de bombardamente chiar sub ochii soldatului Iordan Tacu, angajat in lupta de aparare a Vaii Prahovei. Acelasi Iordan Tacu, revenea dupa razboi la vechea frontiera ca director la Orfelinatul C.F.R… El avea sa scrie in 1927, cea mai complexa carte despre localitatea aflata la fosta frontiera cu Austro-Ungaria.

Daca am fost primul -dintre cei de azi- care a insistat sa vada si sa pozeze topoarele de bronz de la Sinaia, descoperite la 1890 si vechi de peste 3000 de ani… daca tot merg pe atatea urme istorice, culturale si religioase…

Daca sunt convins, si nu dintr-un patriotism local, ci pentru ca toate indiciile arata acest lucru, ca lupta de la Posada a avut loc in Valea Prahovei (defileul Posada-Valea Larga)…

Daca am tot scris carti si articole despre istorie si daca tot am un blog al zonei care va implini 10 ani luna viitoare; eroi, WW1…

Daca sunt atatea pagini de istorie scrise de-a lungul secolelor in Valea Prahovei…

Nu-i asa?.. cum oare m-ar fi putut lasa Dumnezeu in afara acestor lucruri?? 🙂

Fiindca nu se intampla mereu cum ai vrea tu… ci cum trebuie sa fie 🙂 Iata ca… repartizarea Inspectoratului Scolar ma trimite sa predau Istoria exact la „vechea frontiera”, la Predeal, in Liceul ‘Mihail Saulescu”!!! Ce face si soarta asta…

Sala de festivitati a liceului

Anul trecut, urmand un vis din vremea liceului pe care nu l-am putut realiza pana atunci fiindca viata m-a trimis de colo-colo, am reusit sa ajung unde voiam. Am intrat cu 10, la buget, la un master la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, fiind intampinat de d-na Decan cu celebra: „Bine ai venit in Istorie!”

La 100 de ani de la disparitia granitei de la Predeal, calcand peste timp pe drumul asternut de alti inaintasi, viata ma trimite sa predau Istoria nu oriunde ci… la „vechea frontiera”. Aici, oriunde intorci privirea, e istorie…

Da, cand nu te gandesti la tine prea mult si pui totul in slujba a ceea ce crezi, nu ai cum sa nu obtii mai devreme sau mai tarziu ceea ce vrei! Ideea este sa nu renunti niciodata si sa crezi zi de zi… Deci, in mod sigur pentru un an de zile, ca dupa aceea e posibil sa am alt plan… sunt la Predeal, sa predau Istoria si, totodata, sa trezesc in tanara generatie constiinte dar si mentalitati de invingatori!

Adrian Ciorba – profesor de istorie la „vechea frontiera” 😉

Au trecut 6 ani de la sfintirea icoanei de la Stancile Sf. Ana

7 septembrie 2013. Reprezentanti ai Administratiei Parcului Natural Bucegi, Jandarmeriei, localnici, initiatorul actiunii d-l Radu Lipsa si parintele Tanase Benone au participat la actiunea de sfintire a unei icoane restaurate, la Stancile Sf. Ana. Vechea icoana, aflata in perete stancos, devenise cu trecerea timpului atat de stearsa incat necesita restaurarea acesteia. A fost chemat un pictor profesionist, s-a lucrat zile in sir si in septembrie 2013 a avut loc sfintirea. Ieri, 07.09.2019, am fost si la aceste Stanci dar si la Poiana Stanei Regale…

Din Sinaia pe alei regale spre Poiana Stanei

Vorbisem intr-un articol anterior de actiunile acestei asociatii. Au ajuns si la Poiana Stanei.

Scorus in Poiana Stanei

De aici, coborare la Stancile Sf. Ana…

Icoana mai noua, pictata si aceasta in urma cu cativa ani.

Icoana din stanca, restaurata in 2013

Valoarea de patrimoniu a acestui perete cu icoane si inscriptii este una ridicata. Cu toate acestea, desi in anul 2014 am propus autoritatilor locale si judetene protejarea acestui perete, ca acesta sa fie pus sub protectia legii, demersul a fost salutat si atat 🙂 Din acest motiv, a mai trecut pe acolo cineva si o parte din inscriptiile de dinainte de 1890 le-a acoperit cu vopsea alba. Le-a considerat mazgalituri, nestiind ceva despre contextul de atunci si istoria celui mai vechi loc monahal din Valea Superioara a Prahovei.

Coborand prin zona Corpului de Garda am observat ca la Peles se poate vizita o expozitie interesanta:

„Regele Carol I – Ctitorul Romaniei Moderne”

Pe la Manastirea Pissiota si la Monumentul funerar al familiei Angelescu

Imi spunea un mare istoric al judetului Prahova care mai vine prin tara din cand in cand, asa:

„Am fost in orice colt al lumii si pot sa spun ca Romania este imensa, are o multime de locuri de vazut. Nu ai cum sa te saturi!”

Discutam periodic, schimbam carti, vederi, mesaje, impresii…

Imi cunoaste preocuparile si considera ca: „orice monument, crucile de piatra, orice ruina, biserica spun despre noi, cine suntem. Altii nu au ce sa arate iar noi avem atatea si pretuim foarte putine.”

Si, apropo de cat interes dovedim fata de trecut… am trecut de curand pe langa un monument din comuna Poienarii Burchii, aflat nu departe de cunoscuta Manastire Pissiota.

Dovada de o inalta tinuta morala si de mult bun simt. Foarte frumos!

Biserica Manastirii. Aici este o icoana deosebita.

Mai departe, am ajuns si la cel mai renumit monument al comunei. Un monument care este acoperit de vegetatie, cu statuete prabusite, multe altele ce arata nepasarea, in primul rand.

Nici gardul nu se mai vede.

Orice monument cade in paragina exclusiv din vina autoritatilor; iar acest lucru reflecta nivelul educational al acestora. Daca ai trecut pe la scoala si in alte scopuri, nu doar pentru recreatia mare, alocatie si chiul, nu are cum sa existe „in curtea ta” asa ceva…

M-am adresat Consiliului Judetean si Primariei comunei cu rugamintea de a nu ne lasa coplesiti de indiferenta vremurilor pe care le traim. Si, daca ma vor chema la curatenie, bine, daca nu, eu oricum mai trec pe acolo.

(Continuare) Traseu cu bicicleta: Breaza – Adunati – Bezdead – Pucioasa – Doicesti – Manastirea Viforata – Manastirea Dealu – Razvad – Moreni – Filipestii de Padure – Floresti Prahova (Partea a II-a)

De la Manastirea Viforata am plecat pe la ora 12 spre Manastirea Dealu unde am ajuns cam in 30 minute.

Inainte spre Manastirea Dealu, principalul obiectiv al zilei. Dreapta, spre Ploiesti.

Urcusul spre locasul de cult are o lungime de 1,5 km 🙂 Dar nu este cine stie ce inclinatie…

Monumentul ofiterilor, profesorilor si elevilor din cadrul fostului colegiu militar „Nicolae Filipescu”, colegiu ce a fost stramutat dupa cutremurul din 1940, la Predeal.

Se spune ca traditia colegiului ar fi continuata de actualul colegiu militar din Breaza.

Biserica manastirii

Mici detalii

Aici se gaseste capul lui Mihai Viteazul.

In partea opusa se afla un sarcofag similar cu osemintele lui Radu cel Mare:

Mitropolitul Macarie, o figura legendara a Bisericii Ortodoxe Romane

Ne-am tot plimbat pe acolo, am vizitat si intrebat tot ce ni se parea interesant. Am intalnit si aici niste maici politicoase.

Acesta era un mare patriot, visa la tot felul, la inscaunare chiar s-a imbracat intr-un costum ca al lui Mihai Viteazul. Apoi s-a preocupat de refacerea Manastirii Dealu.

A donat chiar o icoana din marmura. La o privire mai atenta am observat ca s-a pus si pe el in icoana:

Din istoric…

Cruce daruita de Matei Basarab

Brusc, dupa atata pedalat prin istorie, orase si manastiri, o intoarcem ca la Ploiesti. Mergem sa mancam ceva. Si pe traseu ne mai oprisem noi dar nu cine stie ce. In timp ce urcam spre Manastirea Dealu, vazusem o unitate turistica interesanta. Stateai undeva la etaj si admirai Targovistea in zare. „Casa Noastra” parca se numea 🙂 Cat am umblam prin manastire, gandul deja prinsese radacini…

Unii parcheaza masinile, altii bicicletele 🙂 Urcam la etaj si dupa ora 14 ne-am gandit sa mai si plecam…

Partea cea mai demna de retinut este un enorm papanas:

Smantana si dulceata de calitate. Ca te mai duci pe ici, pe colo, parca la Buftea, si parca e mult diferit…

In sfarsit, o apucam spre casa, numai ca pana acasa, mai era…

Intai, oprire in Razvad, unde vad o cruce imensa:

Mai departe spre Gura Ocnitei:

Scurta oprire la intrare in Moreni:

Este municipiu…

Aduce putin cu „Soldatul” din Campina.

Prin dreptul Primariei, tragem la o terasa pentru racoritoare… Stam si pe acolo vreo 30 de minute.

Intram in judetul Prahova, pe care-l parasisem cu niste ore bune inainte. Acum era aproape ora 16.

Prahova la Floresti

Ora 17 ne gaseste la niste magazine situate pana in gara Floresti. Venisem mai devreme cu 2 ore 🙂 De la un supermarket facem cumparaturi pentru acasa, ca sa nu le mai facem la Busteni. Tot mai ramasese timp. Asa ca, sa mai mancam ceva :))) Am trecut de gara si ne-am dus la complexul acela din DN1, Paralela 45.

Vad ca au si pe Valea Doftanei, in zona Traisteni, o pensiune… Este in plan si ceva pe acolo.

Pana a venit trenul Regio Calatori ne-am odihnit si am ajuns acasa chiar bine. Cu amintiri, informatii noi, poze dar si arsi de soare 🙂

Ma mai gandisem la un traseu pentru candva, in viitor: sa atingem linia Dunarii intr-o zi, cu bicicletele, plecand din Busteni, fara tren evident. Si cu obiectivele de rigoare pe traseu, ca sa nu o dam in competitie, viteza sau sa fie drumul cu participanti la trafic…

Bisericutele rupestre de la Basarabi – Murfatlar

Sapate in creta acestea ar fi printre primele sau chiar primele… marturii crestine de pe la noi. Sunt tot asa, vreo cativa ani de cand mi-am propus ca atunci cand mai ajung in Constanta, sa merg si pana la ele.

Evident ca stiam ca locul e inchis, ca pe acolo nu se intampla nimic, ca multi altii se intreaba de ce nu se face ceva astfel incat aceste bisericute (ar fi vreo 6 din diferite perioade) sa fie accesibile publicului interesat.

In tarile civilizate, pe primul plan sta accesul publicului la bunul cultural. La noi, autoritatile tin prin atitudine si mostenire comunista, diferite bunuri departe de ochiul, interesul, stiinta oamenilor. Ca nu e voie, ca nu e bine, ca e monument sau sit si stim noi mai bine… adica atitudini care nu au legatura cu progresul societatii.

Cum ajunsesem la Constanta, am zis sa repet figura anterioara cu Techirghiolul si sa merg si in locul acesta.

Iau un autobuz de pe linia 100 si ajung la gara Constanta. Cu fata spre gara, nu mai fac stanga spre microbuzele ce merg spre Eforie, Mangalia etc ci dreapta. Merg asa vreo 200-300 m pana in spatele unui bloc, unde este o autogara. Ma uit pe acolo si vad cum pleaca un autobuz pe care scria Medgidia-Cernavoda. Soferul opreste, ii dau 5 lei si ma lasa la 20 km de Constanta, in Murfatlar. Pana la bisericute si o manastire la care inca se construieste, sunt cam 1,5 km, o nimica toata de mers pe jos.

murfatlar 1 Ma opresc pentru niste poze pe podul de peste canalul Dunare-Marea Neagra, moment in care trece si un grup de 5 biciclisti.

murfatlar 2Acela este podul din imaginea de mai sus. Mai departe se vad manastirea noua si in dreapta o parte din constructia ce acopera dealul cu bisericutele.

murfatlar 3

murfatlar 4 Asa ceva :)) …un tren cu un singur vagon

murfatlar 5 Biserica manastirii Sf. Teotim

murfatlar 6

murfatlar 7 Pe o alee ajung intai la manastire.

murfatlar 8

murfatlar 9

murfatlar 10

murfatlar 11

murfatlar 12

murfatlar 12b Umblu pe aici o perioada, apoi ma intorc la aleea pe care urcasem si pe o poteca sosesc la locul bisericutelor…

murfatlar 14 Dupa gard, clasicele panouri cu clasicele povesti care nu pot schimba realitatea care se vede. Nu poti translata nimic din ce citesti in realitatea din fata ochilor.

murfatlar 15 Deci este si un mister. Unul, doar?! Pe aici timpul s-a oprit la 2012.

murfatlar 16

murfatlar 17

murfatlar 18 Aceste betoane, constructii acopera bisericutele sapate, sa nu se degradeze. De la distanta si daca nu ai stii despre ce e vorba, ai crede ca este vreo fosta ferma de porci sau vreo chestie unde se spargea creta…

murfatlar 19 De sus aceiasi imagine dezolanta.

Dar se poate merge pana mai aproape…

murfatlar 20

murfatlar 21 Se lucreaza 🙂

murfatlar 22

murfatlar 23

murfatlar 24

murfatlar 25 Suntem total neputinciosi in a ne pastra istoria si in a pune in valoare niste locuri de referinta pentru… sa zicem doar pentru crestinism. Un astfel de loc ar fi neincapator in sezonul estival. Sa bagi fonduri europene, cateva milioane de euro in imprejurimi, stabilizare deal, amenajare drum si locuri panoramice, parcari, demolata toata constructia din beton si construita alta transparenta… un alt tip de turism in care nu mai calci si nu mai atingi creta…

murfatlar 26 Constructia aceasta nu are nicio treaba cu punerea in valoare a unui bun de patrimoniu de asemenea anvergura.

murfatlar 27 Cariera si un mic lac

murfatlar 28Inapoi spre Murfatlar

murfatlar 29 Cand au sapat la canal, au trecut prin dealul de creta.

murfatlar 30 O geamie si un steag national la poarta… unii nu au o problema cu asta. De altfel, Dobrogea este un amalgam de comunitati care traiesc in armonie.

murfatlar 31 Dupa felul constructiei, imediat o plasezi in perioada lui Carol I

murfatlar 33

murfatlar 34 Ridicata in 1906. Dintr-o curte de vizavi ies doi preoti, unul dintre ei fiind parohul cel mai probabil, imi striga „nu e voie sa faci poze” :)) Bietii oameni, cum sa te certi cu ei si ce sa le mai zici? Daca ei asta gandesc si dupa 30 de ani de la caderea comunismului, e timp pierdut orice cuvant. Eu totusi am facut pozele.

Merg in statie, in 15 minute vine un autobuz si ma lasa la gara Constanta. Intru putin pe la un supermarket, iau bilet si ma intorc la hotel…

murfatlar 35 Pe langa lacul Tabacariei

murfatlar 36 Imagini de miercuri

murfatlar 37

Azi este si mai frumos afara, nu e niciun nor, numai ca serviciul e pe primul plan 🙂

1 Decembrie… la Comarnic

Pana la urma am fost cu baietii la Comarnic. Pentru ca fiecare oras din Valea Prahovei isi are propria identitate, un specific… Mai mergeam si pentru istorie, oamenii de acolo dar si pentru prajituri la o cofetarie…

Monumentul Eroilor din Vatra Satului, biserica Sf. Nicolae

4 jandarmi la monument

Sosirea primarului, d-l Sorin Popa

Un cuvant frumos despre Unire, cum secole si milenii undeva in fiecare a pulsat gandul de a fi impreuna.

Aceasta ma duce cu gandul la o descriere medievala, post-Posada 1330, in care un strain spunea despre Tara Romaneasca ceva interesant. Ca este o tara care nu poate fi locuita decat de care s-au deprins cu ea 🙂

Depunere coroane

Primarul in dreapta si viceprimarul in stanga.

O interpretare de exceptie a imnului national

Romania ei o vor duce mai departe…

Lectia de istorie

Copiii au depasit gerul cu tot felul de poezii si cantece.

Drapelul de pe Plesuva

Comarnic – peste Prahova, cartierul Ghiosesti.

Serial turistic: 4 zile in Bucuresti

Vor fi 3-4 episoade despre: evenimente, targ de turism, hoteluri, solutii in turism, prezenta judetelor Prahova si Brasov la Romexpo, noutati, istorie, cultura si Centenar…

Azi, cateva imagini ca introducere, de la Targul de Turism al Romaniei, desfasurat la Romexpo intre 15-18 noiembrie 2018: