Peste cateva zile, mai exact pe 7 iulie va incepe cea mai dura competitie montana din tara, si anume maratonul de 90 km din Parcul Natural Bucegi.
Numit de altii si ultramaraton intrucat intrecerea depaseste cu mult standardele unui maraton normal, intrecerea aceasta aduce in Bucegi pe asii maratoanelor din tara.
Spre deosebire de alergarea pe asfalt de la un maraton clasic de 40 km, la maratonul Bucegilor urci si cobori vai alpine, abrupturi, pe care le strabati si noaptea, nu lupti doar cu concurenta ci si cu vicisitudinile naturii.
Pentru mine, in definitia frumosului as include si Marathonul 7500 al Bucegilor. Este ceva atat de superb incat nu poti sta deoparte, este ca o sarbatoare inchinata muntelui si celor care il iubesc. Mi-as dori sa pot sa particip pana la batranete la aceasta cursa alpina desfasurata pe majoritatea traseelor turistice din Bucegi. Locul obtinut este mai putin important, asa cum spunea unul dintre cei mai buni instructori pe care i-a avut Jandarmeria Montana, „important este sa termini maratonul”.
Ideea aceasta sublima, cea mai buna initiativa pe care a avut-o cineva in Bucegi in ultimii ani, nu putea sa vina decat de la niste tineri entuziasti, impatimiti ai muntelui, reuniti in Clubul pentru Protectia Naturii si Turism din Brasov.
Cea mai problematica competitie de anduranta montana din tara a triat in anul 2010 concurentii, unii dupa altii. Linia de sosire a fost trecuta de putine echipe, au fost premiate doar 8, printre care si noi, chiar daca partenerul de maraton a trecut linia de finish accidentat.
Maratonul cu o denivelare de 7500 metri, nu este o simpla alergatura pe munte, semnezi o declaratie pe proprie raspundere, poti intampina multe probleme, nu e ceva simplu…pentru mine daca nu ar fi atat de greu nu ar fi interesant. In acest an am reusit sa gasesc un prieten cu care sa abordam aceasta competitie altfel, cei care l-au vazut alergand pe munte l-au poreclit Carbid :))
Prima pregatire la maratonul Bucegilor este una psihica, mai intai cedezi psihic apoi fizic, de aceea cautam pe cineva care sa stie sa abordeze maratonul…
Nu as vrea sa fac speculatii dar mi-as dori ca vremea in ziua de concurs sa fie inchisa, cu ceata, ploaie, vant, atunci sigur am prinde podiumul. Ador astfel de situatii limita in care vezi adevarata valoare umana a semenilor.
Ne-am antrenat in aceasta perioada, mai fatis mai pe ascuns, de exemplu pe mine ma interesa sa scot un timp bun pe Jepii Mici si pe Abruptul Bucsoiului si intr-o saptamana am urcat de cateva ori pe ambele trasee. Ideea este sa nu te prinda noaptea pe Bucsoiu si sa ratacesti prin jungla de buruieni si jnepenisuri de pe acolo…
Am avut si sansa de a avea niste sponsori, ca nu poti sa faci performanta din salarii de bugetari :)) , sponsori care au preferat sa nu iasa in evidenta, oameni care stiu ca unele lucruri au devenit normale in Bucegi si datorita unor eforturi personale…si ne-au pus la dispozitie in principal echipament, stiut fiind ca nu exista adidas sau bocanc care sa-mi reziste mai mult de 3-4 luni cel mult 🙂
Descrierea traseului de concurs
Concurentii vor lua startul de la langa statia de la telecabina de la Pestera, la ora 6 dimineata, vineri 08.07.2011. Se alearga pe drum spre Padina si dupa circa 15 minute se face stanga in Padurea Laptici pe traseul turistic marcat cu banda rosie. Urmeaza un urcus sustinut pana la golul alpin. Se traverseaza Platoul Bucegilor spre Valea Dorului iar la cabana cu acelasi nume se afla primul post de control. Se vizeaza foaia de parcurs si se urca spre Curmatura Vf. cu Dor de unde urmeaza o coborare pe Drumul de Vara spre Cota 1400 si mai departe pe langa schitul Sf. Ana spre Poiana Stanii Regala unde se afla al doilea post de control.
De aici se urca Piciorul Pietrei Arse pe traseul turistic, un traseu nu foarte usor si se ajunge iar pe Platoul Bucegilor. Se continua pe langa stadionul de la Piatra Arsa spre complexul omonim unde se afla al treilea post de control. Apoi se face dreapta, se trece de Cantonul Jepi si se coboara Jepii Mari pana in or.Busteni, la al patrulea post de control. Mai departe incepe urcusul abrupt pe Jepii Mici, prin Valea Caraimanului si se urca pana la Cabana Babele, la al cincilea post. Se coboara apoi la Pestera, la locul de unde s-a dat startul si unde se afla al saselea post de control.
Din acest loc se urca pe Valea Ialomitei de la 1610 m altitudine pana la Vf. Omu 2505 m alt unde se afla al 7-lea post, apoi coborare abrupta pe Valea Cerbului pana la cabana Gura Diham, aflata la aprozimativ 1000 m alt, unde este al 8-lea post de control. Se urca spre Poiana Izvoarelor pana in punctul La Prepeleag la al 9-lea post, urcus pe Abruptul Bucsoiului si din nou se ajunge la Vf. Omu la al 10-lea post.
Apoi coborare pana in zona localitatii Bran, la refugiul salvamont prin Valea Ciubotea, unde se gaseste al 11-lea post de control. Continuand prin padurea deasa de pe muntele Gogu Noaghiei se ajunge in poienile invecinate Stanei din Gaura, nu departe de aceasta este al 12-lea post de control. Se urca toata Valea Gaura pana la Vf. Omu, la al 13-lea post, de unde se pleaca pe culmea vestica a Bucegilor pana in Saua Batrana, de unde se coboara la al 14-lea post existent in Poiana Gutanului.
Iar mai departe pana in Saua Strunga la al 15-lea post si ultimul, apoi de aici se continua spre cabana Padina si mai departe spre locul de sosire de la Pestera.
Organizarea acestui ultramaraton impune eforturi mari, in fiecare post vor sta 3 arbitri, necesita logistica si resurse financiare importante.
Fiecare participant este obligat sa poarte un echipament obligatoriu alcatuit din mai multe articole, lipsa unuia dintre acestea duce la descalificarea echipei participante.
Echipele sunt mixte fata si baiat, sau masculin si feminin. O problema mare va fi traversarea pe timpul noptii a traseului turistic dintre Poiana Gutanului si Saua Strunga cat si mai jos de Saua Strunga, fiind locuri pe unde se trece pe langa tarcuri cu oi. Si vor fi meciuri mari cu cainii ciobanesti…pastorii au amplasat tarcurile chiar langa poteca turistica chiar daca este ilegal acest lucru…dar sunt solutii potrivite 😉
Asta imi aminteste de un film vechi de prin 1979 „Running”cu Michael Douglas care a reusit sa termine cursa … multe aventuri…alergatorul nu mai era asa tanar dar nu a abandonat cursa…Mult succes!!
ApreciazăApreciază
Numai ca eu sunt tanar, motivat si foarte incapatanat 🙂 Pe burta si tot trec linia de sosire :))) Multumesc! Va fi cum o vrea D-zeu sa fie!
ApreciazăApreciază
Bafta tata!…important este sa participi cum zicea Pierre de Cubertin la Olimpiada. Si peste ani sa zici: Am fost acolo…Salurari lui Mihai zis Carbid sau Speedy Gonzales.
ApreciazăApreciază
Multumim…da este importanta si participarea, dar crezi tu ca eu ma amagesc cu gandul participarii, sau ca merg acolo doar ca participant? :)))) Stii si tu cat de greu este sa ma convinga cineva de contrariul unui lucru 🙂 Ce participare….Eu nu spun ca ma duc acolo sa particip, sa fac poze, sa vad cine sunt „greii” maratoanelor din tara…merg la competitia asta pentru ca mi se pare un lucru foarte frumos, superba initiativa, si evident sa fiu printre primii. Nu voi fi printre primii, asta e, mai alerg un an de zile si incerc la anul, nu este nici la anul, urmeaza alt an…cand imi pun ceva in minte prinde radacini acolo si nu stiu daca mai poate fi scos. Nu imi amintesc sa nu fi reusit un lucru mai devreme sau mai tarziu.
Am urcat Caraimanul si Bucsoiul si am scos niste timpi foarte buni, si pe alte trasee la fel…intelegi ca nu am cum sa obosesc? :))) Nu imi accepta mintea chestia asta, mi se pare imposibil ca eu sa nu particip la maraton, sa nu-l termin…ca si cu Bucegii, un subiect de care niciodata nu ma plictisesc, traiesc pentru astfel de lucruri…
ApreciazăApreciază
Anul acesta nu pot sa ajung acolo, succes, atat tie cat si tuturor concurentilor, si bine ai zis mai devreme, important este sa termini cursa sanatos si dupa aceea vezi ce loc a-ti ocupat(ma refer la echipa). Stii ca eu am militat intodeauna pentru orice fel de miscare in aer liber care nu trebuie neaparat sa aiba caracter de competitie.Te rog sa le trasmiti salutari organizatorilor din partea mea. Cat despre cainii din Strunga daca te gasesti cu Alex si Victor Porancia sa-ti povesteasca ei ce au patit la maratonul trecut.
ApreciazăApreciază
Imi pare rau ca nu aveti cum sa ajungeti, multumesc in numele tuturor si am sa le transmit si organizatorilor. Intotdeauna ati fost unul dintre adevaratii oameni de munte din Bucegi, si orice montaniard de pe acest munte a auzit de dv, nu de putine ori am auzit numele dv pe la diferite locatii turistice, Malaiesti, Diham, Padina, Zanoaga…ma indoiesc ca fara dv maratonul va avea aceasi atmosfera. Cat despre caini, organizatorii le-au atras atentia sa-i tina legati in acea zi sau sa-i supravegheze indeaproape, contati pe mine ca de nu va fi asa, va dura toata noaptea sa adune animalele in tarcuri, trag doua rachete de semnalizare si fug care incotro…
ApreciazăApreciază
Salut!
Zi-mi si mie ce solutie ai gasit pentru cainii de la stana dintre Poiana Gutanu si Saua Strunga ca erau sa ne sfasie ieri vreo 10 dulai extraordinar de agresivi. Cu greu le-am facut fata. Banuiesc ca noaptea e si mai rau iar noi nu avem rachete de semnalizare :).
Stana de sub Saua Strunga se poate ocoli usor si repede prin dreapta.
ApreciazăApreciază
Da-le petarde, nu am vazut caine sa nu fuga de ele…dar vor fi probleme cu ciobanii. Apoi, daca participi la maraton acest lucru o sa-ti dea aripi 🙂 Iti dai seama ca de la zgomot se sperie si oile nu numai cainii, iar ciobanii se vor enerva. Totusi, decat sa dai lupte cu cainii si ciobanii sa fluiere in dorul lelii la ei, mai bine faci putina atmosfera…scapa cine poate :))) Serios vorbind, nu vad alta solutie decat o petarda, o racheta…
ApreciazăApreciază