Specii de flora ocrotite in Parcul Natural Bucegi

Un articol de constientizare, un post despre nestematele floristice existente in cel mai vizitat munte al tarii, mici povesti despre aceste specii care, parca simtind, se retrag din calea oamenilor pentru a creste in locuri mai ferite…

Sunt atat de frumoase aceste flori, fiecare in parte constituie un unicat, incat nu poti spune decat ca este una mai deosebita ca alta.

Elementele de flora prezentate in acest post sunt puse sub protectia legii, in special datorita faptului ca sunt pe cale de disparitie.

I. Prima floare pe care doresc sa o prezint este Macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani)

O floare destul de rara in cuprinsul Bucegilor, intalnita pe grohotisuri calcaroase, fiind un relict glaciar ce a rezistat glaciatiunilor pentru a fi pus in pericol de om. Exista in Bucegi, pe un olistolit din calcare ce reprezinta o adevarata cronica geologica, exista cateva sute de exemplare de maci galbeni care cresc agatati de colturi stancoase, alcatuind o veritabila gradina suspendata. Cine vede un astfel de peisaj, turnulete calcaroase albe presarate cu manunchiuri galbene, ramane pentru mult timp cu o astfel de imagine…o imagine a perfectiunii naturii. In alte locuri din Bucegi se intalneste sporadic, dar nu mai jos de 1200 m altitudine.

II. Iedera Alba (Daphne blagayana)

Este o specie declarata monument al naturii, cu un miros inconfundabil, foarte placut. Se prezinta ca un mic arbust tarator, cu radacini intinse pe mai multi metri. Popular mai este denumita si Ciurul Zanelor. In Bucegi exista pana in anul 2009 un singur loc atestat oficial, de altfel si cel mai numeros din punct de vedere al numarului de exemplare. Potrivit oamenilor de munte cu studii in domeniu, si aici citez pe cineva, neoficial este cel mai bun biolog al Parcului, real este un as in domeniu, Iedera Alba, desi este atestata pe un versant al Caraimanului, nu exista in acel loc. Probabil a disparut. In anul 2009, am descoperit personal exemplare de iedera alba intr-o zona salbatica din Bucsoiul Mare, fiind adusa in atentia Academiei Romane acea mica statiune floristica. Asadar, in Bucegi, iedera alba se gaseste numai in doua locuri.

III. Bulbucii de munte (Trollius europaeus)

Bulbucul de munte este denumit de cei mai putini cunoscatori bujor galben. Este destul de raspandit in Bucegi, in cuprinsul caruia se regasesc cateva mii de exemplare. O planta subalpina ce creste in asociatie cu alte flori, este declarata monument al naturii, culegerea ei fiind interzisa. Cu toate acestea, florile sunt culese de turisti indeosebi din rezervatia de la Poiana Stanii. Majoritatea oamenilor legii din Parcul Natural Bucegi nu cunosc aceasta floare, motiv pentru care nu au cum sa dea amenzi, nu au cum sa previna culegerea acestei specii. Florile nu au un miros pregnant, felul in care petalele se acopera una pe alta, si unicitatea acestora in raport cu cele care cresc in vecinatate, atrag pseudo-iubitorii muntelui.

IV. Floarea de colt (Leontopodiun alpinum)

Poate cea mai cunoscuta floare din zona montana, denumita si „regina florilor” sau albumita, aceasta floare dispare cu o repeziciune uluitoare din Bucegi. Fara doar si poate, in ultimii 5 ani nimeni nu a fost sanctionat pentru culegerea acestui monument al naturii, un relict glaciar cu petale catifelate. In zona Crucii Eroilor de pe muntele Caraiman, aceasta floare este culeasa an de an, cu toate acestea lupta pentru supravietuire, iesind ici-colo cate o floare. Insa aceasta nu are cum sa atinga maturitatea deplina fiind culeasa de montaniarzii cu experienta, care o gasesc repede prin iarba. Sunt locuri in Bucegi unde floarea de colt a disparut, sunt insa si locuri unde se gasesc sute de exemplare. Astfel de locuri sunt mai greu accesibile, florile cresc in buchet si inalte aproximativ cat o garofita. Un astfel de loc ma atrage in fiecare an, prilej cu care fotografiez cele mai mari flori. Desi nu sunt un impatimit al alpinsmului, pentru ca nu am motivatia necesara, personal nu inteleg rostul catararii pe peretii alcatuiti din stanca goala, nu ezit a cobori prin locuri abrupte daca acolo sunt specii ocrotite…

V. Bujorii de munte (Rhododendron Kotschyi)

Pe florile de rododendron un fluture interesant, foarte rapid,  Vanessa cardui.
Florile acestui arbust cunoscut popular si ca smirdar, sunt foarte cautate de oamenii de munte pentru ceaiuri, dulceturi, bauturi alcoolice. Amenda pentru culegerea florilor acestui monument al naturii este uriasa, circa 50 milioane lei vechi. Aici, sunt de parere ca s-a gresit cumva legea, aceasta amenda ar fi trebuit aplicata pentru toate speciile de flora ocrotite. Ar fi trebuit sa existe o distinctie, de mii de ani oamenii au folosit florile pentru ceai, iar astazi nimeni nu-l mai poate culege, indiferent cat este de raspandit. In Bucegi, acest monument al naturii nu este amenintat decat in acele locuri unde se aplica proiecte de genul instalatiilor de transport pe cablu. In cursul anului 2010, un membru din Consiliul Stiintific al Parcului Natural Bucegi, ce lucreaza in cadrul unei societati care realizeaza studii pe biodiversitate, a omis in mod intentionat intr-un astfel de studiu sa scrie despre existenta a multor mii de metri patrati de rododendron in zona Valea Soarelui.

Urmare a acestui fapt, constructorii telescaunului au distrus/afectat cu buldozerele acele mii de metri patrati, lucru consemnat ulterior si de o comisie a Ministerului Mediului. Cu toate acestea, ca dovada a coruptiei din acest Parc Natural, academicianul autor al acelor studii masluite este in continuare evaluator atestat, desfasurand in continuare studii pe mediul inconjurator.

Bujorii de munte alcatuiesc pajisti intinse pe multe hectare din Parcul Natural Bucegi, nu se aclimatizeaza in curtile oamenilor sau in ghivece, inregistrand un regres vizibil atunci cand este afectat de actiunile umane.

VI. Ghintura galbena (Gentiana lutea)

O specie de gentiana declarata monument al naturii, care infloreste dupa aproape 10 ani, unii specialisti vorbind chiar si de 20 de ani. In momentul cand infloreste se considera ca a atins maturitatea si atunci dusmanii naturii sapa si ii scot radacina. Ulterior o folosesc la prepararea unei tincturi. In Bucegi a ajuns sa fie foarte greu de observat, ma refer la plante inflorite, tocmai din cauza culegerii ilegale. Tinctura din Gentiana lutea se comercializeaza de ani buni si in locuri publice din Sinaia, tocmai din cauza necunoasterii legislatiei de mediu.

VII. Sangele voinicului (Nigritella rubra)

Exista si o varietate mai rara, denumita Nigritella nigra. Ambele sunt insa ocrotite de lege fiind declarate monumente ale naturii. In Parcul Natural Bucegi cel mai mare dusman al acestei specii o constituie turmele de ovine/bovine. Aceste flori fie ca sunt N. rubra sau nigra, nu sunt foarte raspandite, intalnindu-se in diverse locuri, cate 5-20 exemplare pe cateva sute de metri patrati, sau in zonele de pasunat, o floare la circa 500 mp.

Specia din fotografie este mai raspandita in Bucegi decat N. nigra, are un miros placut, si nu este culeasa de turisti pentru ca se distinge mai greu printre ierburi, si nu este nici prea inalta. Pana la acest moment in lunile iunie-iulie am numarat 287 de exemplare atat Nigritella rubra cat si Nigritella nigra.

Ramane pe altadata o prezentare si despre alte specii de flora din perimetrul Parcului Natural Bucegi: tisa, stanjenelul, crucea voinicului, zambrul, salix myrtilloides, crinul de padure, garofita alba, strugurii ursului, si multe altele, despre unele mai aducand vorba si in alte postari pe aici…

In timp, am realizat o mica harta a raspandirii speciilor de flora ocrotita din Bucegi, am o evidenta a numarului de arbori de tisa sau zambru, un numar aproximativ la anumite flori, zonele din Bucegi cele mai bogate in flora…acest lucru este posibil si datorita faptului ca in acest Parc Natural sunt singura persoana ce detine o autorizatie pentru diferite cercetari, etc. O autorizatie care nu poate fi obtinuta depunand o cerere, ea se castiga prin eforturi si rezultate.

Ar mai fi multe de spus despre florile prezentate mai sus. Daca aveti cumva ocazia sa le intalniti, ganditi-va ca o fotografie este mult mai utila decat culegerea unei flori. Poate veti observa mai multe flori din aceeasi specie si veti gandi ca ruperea unei flori nu inseamna nimic. Asa este…dar in Bucegi vin peste un milion de turisti, din acestia mai bine de jumatate se intorc cu amintiri palpabile, chiar daca acestea se ofilesc si sfarsesc la gunoi. Pentru ca nu stiu unii de altii, de aceea se considera ca ruperea unei flori este un gest nesemnificativ. Nicio institutie cu atributii in Bucegi nu a demonstrat ca poate proteja flora, este foarte greu acest lucru…si daca noi nu ne dam interesul, vom ramane doar cu amintirea.

Si uitasem ceva despre floarea de colt…de peste 10 ani disparuse de pe muntele Furnica. In anul 2010 am observat pe acolo 2-3 exemplare, in acest an numarul lor ajunsese la 9.