Din nou va prezint unul dintre acele trasee in urma carora…nu ai cum sa nu te indragostesti de munte, de Parcul Natural Bucegi…
Dupa vremea imposibila din timpul Marathonului 7500, ziua de duminica a fost atat de frumoasa, incat a sters amintirea celor precedente, cu vant-ploaie-frig.
Mai intai, cateva lumanari de aprins si rugaciuni de multumire pe la Biserica Domneasca din Busteni
Din oras am ajuns la Babele cu telecabina, mijlocul cel mai rapid si mai sigur de a ajunge pe Platoul Bucegilor. Am observat ca nu mai era nimeni la tabara de corturi de la Pestera, intrucat totul se incheiase sambata, si maratonul mic, si festivitatea de premiere, nu mai era, deci, nimeni.
Babele… imposibil sa fie creatii naturale, realizate de vant sau de inghet-dezghet… acum vreo 4 ani aveam in cap o idee pe aici, legata de sirul lui Fibonacci… poate ca intr-o zi, cand voi avea timp.
De la statia de telecabina, in cateva minute se ajunge la Babele si in alte 5 minute la Sfinx:
Eu cred ca anumite parti anatomice din acest chip au fost realizate in preajma anilor 1930… Daca Densusianu, autorul acelei carti gigantice denumita „Dacia Preistorica”, ar fi vazut acest chip, pentru el ar fi constituit dovada suprema. Nu l-au vazut nici asociatiile turistice care au scris primele ghiduri despre Bucegi si note de drumetie, asociatii care au ridicat cabane si marcat trasee turistice… nu l-a vazut nimeni pana prin anii 1930… Bine, fara el, Platoul Bucegilor ar fi fost astazi mult mai „sarac”… daca ma refer la obiective turistice.
Daca Babele existau in formatul actual si acum 100 de ani, si toti vorbeau despre ele, Sfinxul a fost realizat mult mai tarziu. De ce l-au realizat, inca nu stiu…
Cel mai probabil l-au realizat pentru ca, fara niciun dubiu, in aceste locuri exista un loc de cult stravechi
Multa lume pe munte… de la Sfinx se coboara si se urmeaza un drum auto ce este intersectat de traseul ce urca la Vf. Omu (marcaj banda galbena). Daca se urmeaza drumul acesta, ajungem chiar la releul de pe muntele Costila
Bolovanul lui Radu… il salutam de la distanta, azi nu trecem pe langa el
Crucea de pe Caraiman undeva spre sud-est
La ora 11 eram pe la Babele. Pana la releu, cu trecere si pe la Sfinx, poze, etc, se fac maximum 2 ore
Vedem Predealul in departare si muntii Piatra Mare si Postavaru
Releul situat pe varful muntelui Costila, varf cu o altitudine de 2498m… este de admirat acest simbol al Bucegilor, de privit in detaliu, daca ajungeti pe acolo, cat s-au chinuit unii sa-l ridice… si cum se prezinta astazi.
O turma de oi „cucerise” curtea si imprejurimile releului… mii si mii de flori erau prin aceste pajisti, o splendoare… sau „cate floricele frumoase si nu le vad decat oitele si ciobanii”
In departare, Magura Codlei si orasul Rasnov undeva in dreapta
De la releu am coborat intersectand traseul marcat cu cruce rosie Babele-Monumentul Eroilor-Cerdac. Din acest loc, priveam spre Sfinx, se vede stanca indicata de sageata. Noi eram pe traseul enuntat mai sus iar mai jos, era acelasi traseu, care trece si pe la Monumentul Eroilor. Insa cine nu vrea sa mai ajunga si la Cruce, o poate lua pe aici spre poteca de mai jos care il va scoate la Babele. Noi am continuat inspre stanga, spre Monument, exact cum am propus traseul.
De pe varful Caraiman privim Monumentul ridicat in cinstea eroilor… pe varf, pentru ca se vedea splendid, am si facut popas sa mancam ceva…
Crucea vazuta mai de aproape, noi de aici facem dreapta pe marcaj punct albastru…asa numita Brana a Caraimanului, un traseu spectaculos
Brana la inceput
Continuand
O inscriptie din anul 1953-21 iulie… noi eram aici pe 20 iulie 2014
In clasa I am fost pe aceasta brana cu parintii si cu niste rude… am facut popas tot pe acel varf Caraiman
Cu sageata rosie, Creasta cu Zambri, locul in care cineva a pus foc in 2012, ca si in cazul incendiului de pe Bucsoiul Mic din 2011, ca si in cazul incendiului din Piciorul Babelor… dandu-se vina pe fulger sau pe turisti care au aruncat o tigara aprinsa… au dat foc pentru ca asa au vrut, au avut un scop.
Privelisti spre Valea Jepilor
Altii urcau Brana Caraimanului deplasandu-se spre Crucea Eroilor
Iar unii o coborau cu atentie, tinandu-se de cabluri
Poze pentru prietenii de pe Facebook 🙂 Multi fac poze in acel loc…
Fosta cabana Caraiman si traseul turistic pe care urma sa ajungem de la cabana… la Piatra Arsa
Dupa un urcus de 5-7 minute se ajunge pe pajisti si este foarte usor de mers, peisaje de admirat…
Trecem prin jnepeni, de intersectiile cu Piatra Arsa si cu Jepii Mari, privim in urma si vedem drumul printre jnepeni, pe care venisem de la cabana Caraiman. Imediat ajungem la terenul sportiv si la un mic lac:
Pana aici am mers pe drum, insa, vedem stalpii cu marcaj banda albastra ce coboara spre Stana Regala prin Piciorul Pietrei Arse si mergem intr-acolo. La scurt timp, inainte de coborare, vedem un varf pe partea stanga. Iesim din traseu pentru a vedea Valea Prahovei de pe vf. Piatra Arsa:
Sub noi, al doilea si cel mai mare Sfinx al Pietrei Arse…
Coborarea pe Piciorul Pietrei Arse, un traseu accesibil
Am trecut pe langa acel bloc masiv stancos
Poteca merge prin astfel de poieni, dupa care intra in padure
Fluturele Ochi de Paun de zi (Inachis Io)
Din acest loc se intra in padure…
Pe un copac… cresteau ghebe. Da, ghebe in mijlocul verii…
In Poiana Stanei Regale… a treia oara, ca sa ne mai intrebam daca vom fi aici peste cine stie cat timp 🙂
Poiana era plina de flori, este ceva de poveste…
Tot in poiana, dar privind pe unde venisem…
Apoi, o trecere pe la Stana Regala inseamna si ca nu trebuie ratat unul dintre produsele consacrate: Bulzul!
Ma urmareste imaginea asta…desi am mai postat-o de cateva ori 🙂 Este foarte bun!
Bun! Asta a fost, a apus soarele, s-a incheiat traseul 🙂 De la Stana Regala am coborat pe poteca regala marcata cu banda albastra, apoi pe langa Vulparie, tot inainte, pana am facut dreapta iesind in curtea Pelesului. Mai departe, pe aleea Carmen Sylva-Manastire-banca de pe aleea Nifon si la gara… trenul venea in 10 minute. Prea perfect totul ca sa dam „vina” doar pe oameni 😉
Aștept să-ți faci timp pentru „șirul lui Fibonacci” 😀
Și da, peisajele sunt superbe! Nu ai cum să nu te îndrăgoștești de munte și să nu rămâi așa veșnic!
ApreciazăApreciază
Saru-mana! 🙂
Pai, poate imi dai o mana de ajutor 🙂 Stancile acelea prezinta acum destule neregularitati… din cauza vremii si mai ales a vremurilor. Intr-o zi voi gasi timp, totul este alcatuit dupa niste reguli, legi foarte clare… doar ca nu le stim inca.
Peisajele cu tot ce cuprind acestea te fac sa simti vesnicia, nu ai vrea sa se termine 🙂 Este ceva ce te tine prin acele locuri si iti da o stare neintalnita prin orase, ca exemplu.
Multumesc, cu talc, ultima parte a comentariului. M-a amuzat oarecum 🙂
ApreciazăApreciază
Păi pentru că mâncasem un „nu” de la „să nu rămâi” … 😀
Eu nu le-am văzut niciodată de aproape…Dar mereu m-am gândit că semnificația lor este doar rodul imaginației omului. Mai ales privite din unghiul potrivit! 🙂
ApreciazăApreciază
Buna explicatie 🙂 Peste 90% din ce vedem prin munti ca forme asemanatoare este doar fantezie, imaginatie, orice altceva decat adevarul. Insa in cazul Babelor nu cred ca este ceva doar natural. Bine, blocul stancos exista de cand lumea, insa el a fost modelat de oameni si se prezinta astfel in prezent, eu banuiesc ca a fost mai demult un loc de cult. Dar totul este extrem de exagerat, multe minciuni, fabulatii, nebunii…
Pe Platoul Bucegilor, in acea zona a fost cu totul altceva decat gandim/presupunem noi azi. Este insa mai la indemana sa acceptam ipotezele cu altarele, ca se intra in Sfinx, sau ca este o grota sub Babele, eroziune, atlanti si pelasgi…
Nu abordam lucrurile dintr-un punct de vedere sanatos, si cred ca nu se stie care este acel unghi. Cred ca aproape tot ce se spune in prezent despre Sfinx sau Babe este eronat.
ApreciazăApreciază
Eu nu am citit/învățat multe despre acest subiect, și nici nu mă pot pronunța. Era doar o observație personală a unei neinițiate. 🙂
De aceea și intru cu drag aici. Mai aflu lucruri „la fața locului” și mai văd prin ochii tăi de iubitor al muntelui. 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 Intr-o lume plina de tot felul de opinii care mai de care mai exagerata si cu pretentia ca este cea mai buna, incerc sa nu scap fraiele prea mult. Este o stupiditate sa credem ca se deschide Sfinxul si ca intram prin el si nu stiu ce gasim, sau ca sta nu stiu cine prin unele locuri si doar cand ii vedem lesinam de frica… Cred ca multi sunt initiati in prostie si nebunie, in loc sa se initieze in cultura, matematica, istorie sau munca, sau altceva. Ca sa cunosti, trebuie sa fi citit mult, nu aberatii de pe net, apoi sa te cunosti pe tine, sa pleci de la o baza… nu este deloc o prostie sa credem ca Dumnezeu a creat pamantul, lumina zilei, etc si apoi l-a asezat pe om in centrul acestei creatii. Noi suntem produsul cuiva, exista un Creator, nu exista intamplare… toate se desfasoara intr-o anumita ordine, cu un scop anume, insa omul are prea putin timp la dispozitie ca sa inteleaga 🙂
ApreciazăApreciază
Corect.
Suntem fie prea pe fugă mereu şi nu suntem atenți la ce e în jurul nostru, aşa că devenim superficiali, luăm informații fără să le filtrăm, fie cădem în misticisme, tot fără filtre…
ApreciazăApreciază
Pina la proba contrarie poti sa negi, dar unii au simtit pe pielea lor adevarul ,dar il simt si vad doar unii (e ceva tabu in secretele naturi ) stiinta si matematica e inventata de om,iar restul de natura si Divinitate !!! Sa nu uitam …nici un om nu gindeste la fel ,de aia suntem o specie cu trairi diferite si iubita de Divinitate !!
ApreciazăApreciază
Superb traseu. La fel si peisajele. Nu am coborat niciodata de la Piatra Arsa la Stana Regala. Mi-ai dat o idee buna. Multumesc. 🙂
ApreciazăApreciază
A fost o vreme incredibil de buna, raportat la ce vara avem 🙂 Traseul este destul de usor, mult mai usor decat pe Jepii Mari, Jepii Mici sau Valea Cerbului. Cred ca de cand am inceput sa coboram, nu ne-a luat mai mult de o ora si jumatate pana la Stana Regala. Poate ne si vedem cand ajungi prin Bucegi. Multumesc si eu 🙂
ApreciazăApreciază
Inseamna ca este un traseu accesibil din moment ce spui ca este mai usor ca Jepii si Valea Cerbului. Chiar sambata trecuta am urcat pe Jepii Mici. Am prins atunci o vreme asa cum imi place mie. Adica innorat, fara ploaie si evident racoare. 🙂 Probabil o sa mai ajung undeva pe la sfarsitul lui august in Busteni. Ar fi frumos sa facem un traseu, mai ales ca tu cunosti foarte bine locurile. Desigur daca o sa ai si tu chef si timp in acea perioada. Multumesc. Toate cele bune. 🙂
ApreciazăApreciază
Nu mai usor 🙂 ci mult mai usor, este o placere sa mergi pe acolo, portiunile accidentate sunt foarte putine. O sa vezi ce mare diferenta este intre Piciorul Pietrei Arse si Jepi. Cand stii ca vei veni lasa-mi un mesaj cu o zi sau doua inainte si ne vedem, nu este vorba de chef, ci de timp, altfel imi va face placere sa mergem. Oricum eu sunt pe munte din cauza serviciului mai mereu, deci a devenit o obisnuinta… cum merg la magazin, asa merg pe Jepi, prin padure, la Babele sau Cota 1400… 🙂 Numai bine si tie.
ApreciazăApreciază
Se poate observa din pozele de mai sus ca este superb acel traseu de la Piatra Arsa la Stana Regala. Inainte sa ajung in Busteni te anunt. Multumesc mult.
ApreciazăApreciază
Nu este foarte umblat… Bine, si eu astept. Toate cele bune! 🙂
ApreciazăApreciază
Ce traseu frumos, si ce descriere minunata i-ai facut! Am facut si eu de cateva ori acest traseu, mai putin coborarea spre Stana regala…Si apropos, sa stii ca si eu fac un bulz, mmm,nu se stie cand ajungi si la un pescuit! :)M-am plimbat cu drag pe traseul tau reconstituind amintiri si am reusit sa cad si in butoiul cu melancolii, gandindu-ma la anii cand plecam numai cu cortul in spate…Punem si acum in masina cortul, dar il desfacem din ce in ce mai rar, e mai comod la pensiune! 🙂
ApreciazăApreciază
Da, saru-mana. Un traseu frumos pe o vreme superba. Coborarea nu este cine stie ce, daca nu ne gandim la ea si incercam sa admiram peisajele chiar este o portiune interesanta. Ador preparatele cu mamaliga, smantana, sarmale, pastrama 🙂 ce sa zic, va multumesc dar nu stiu daca va fi vreodata sa pescuiesc. Sa va spun de ce:
Intai trebuie sa merg cu un localnic care cunoaste pestii, speciile. Ca sa nu prind pesti cu multe oase, de genul caras, crap… imi plac pestii fara oase multe 🙂 Cred ca am sanse de reusita foarte mici sa prind doar astfel de pesti, asa ca este bun un localnic ca sa-mi spuna ce pesti sunt si eu sa-i arunc inapoi pe cei cu oase multe.
Mai pun cortul si azi, dar nu ca altadata, cred ca unele chestii se fac la timpul lor si este bine sa le facem si ulterior, daca simtim.
Multumesc 🙂
ApreciazăApreciază
Albăstrimea cea tremurătoare e a macilor, sunt maci albaştri cei pe lângă care te-ai oprit din urcuş, din coborâş, de pe-acolo pe unde ai fost?
Cât despre bolovanul lui Radu, să tot stai lângă el, să simţi clipele cum trec prin tine până ajungi să te simţi aproape uitat departe.
ApreciazăApreciază
Sunt clopotei de stanca sau campanule. Foarte frumosi 🙂
Acela asa se va numi, bolovanul lui Radu, locul unde el se opreste si fumeaza o tigara 🙂 Da, este ceva deosebit, sa simti ca stai acolo ca si cum ai sta pentru totdeauna.
ApreciazăApreciază
Foarte frumos traseul! Cam ce grad de dificultate are pe ansamblu?
ApreciazăApreciază
Saru-mana. Este un traseu mediu pe care il poti parcurge fara probleme 🙂 Cand va hotarati sa-l faceti, da-mi un semn si-ti dau toate detaliile.
ApreciazăApreciază
Nu sint multi cei care includ Costila in traseele lor.
Pe vremuri, din cauza releului, nu prea era permis accesul.
Mergi mai mult prin zona si s-ar putea sa gasesti raspunsuri la unele din intrebarile tale.
In ce priveste eroziunea,ar trebui sa iei in calcul zeci de milioane de ani si-atunci …
ApreciazăApreciază
De aceea, s-a pierdut putin istoria acelui loc, din cauza a ce spui, Alexandru. Zona era interzisa, nu aveai voie sa treci pe acolo, decat de la distanta o puteai observa. Sunt cateva chestii ce mi-au retinut atentia pe acolo, dar va trebui sa ma uit mai atent. Multumesc pentru sugestii.
ApreciazăApreciază
Imi pare rau ptr ca dai vina pe turisti pentru foc. Dar chiar e vina trasnetului. Daca nu ai vazut cand a trasnit si a luat foc , stai deoparte. Eu am vazut cand a trasnit si a luat foc. Si nu un trasnet. 2 in acelasi loc au lovit.
ApreciazăApreciază
Te rog sa citesti exact ce am scris si apoi sa mai cauti pe aici pe blog, parerea mea despre incendiile acestea din Bucegi… nu am dat vina pe turisti, eu am crezut si cred in continuare ca focul a fost provocat cel mai probabil de un piroman sau de braconieri… acestia sau acesta sunt sigur ca locuiesc in Valea Prahovei. Variantele cu trasnetul si turistii care au aruncat o tigara aprinsa nu le-am crezut si nu le voi crede adevarate.
Nu, nu stiu sa stau deoparte si nici nu as vrea. Tin aproape de orice si de oricine 😉
Si daca tu ai vazut ca a luat foc, de ce nu ai anuntat imediat? Abia la cateva zile s-a auzit de acel foc, desi iesea fum, doar dupa ce a sunat cineva din telecabina. Interesant ca tu ai vazut focul imediat si altii s-au straduit 2-3 zile sa gaseasca locul de unde iese fum… Apoi, niciodata nu o sa vezi 2 trasnete cazand in acelasi loc.
Dubios comentariul tau.
ApreciazăApreciază
Bună dimineața Adrian ! 🙂
Superbe imaginile alese spre postare ! 🙂
Pentru frumusețea lor, am dat REPUBLICARE,
pe My Blog
http://amintiriamintiri.wordpress.com/
O lună august la fel de plăcută ca și pagina de față ! 🙂
Alioșa ! 🙂
ApreciazăApreciază
Buna seara, d-le Aliosa 🙂 Acela a fostt un traseu pitoresc, foarte frumos. Sper sa-l mai fac in aceasta luna. Multumesc si numai bine 🙂
ApreciazăApreciază