Inca o zapada in Valea Prahovei

Peisaje de vis prin padurile Vaii Superioare a Prahovei si prin statiuni. Vad ca temperaturile nu scad ca sa se topeasca noul strat… deci va fi un week-end de iarna adevarata 🙂

Banca de piatra ce odinioara era amplasata pe marginea DN 1. Acum peste 100 de ani. In prezent, se afla la in curtea Bisericii Domnesti din Busteni. Pe Valea Superioara a Prahovei mai sunt doar 4 astfel de banci.Biserica Domneasca din Busteni… unde gasim unica marturie despre trecerea pe aici, a marelui istoric si ministru al Instructiunii, V.A. Urechia. Omul acesta, avea o vila la Sinaia, a dat dispozitii pentru construirea primei scoli la Sinaia, avea un bust la Predeal… era legat prin fapte bine de tot de aceasta zona. Astazi, doar o placa din interiorul bisericii, amplasata  de acesta in memoria eroilor cazuti in Razboiul de Independenta, a mai ramas sa aminteasca de acest patriot.

O incursiune prin biserica lui Petru Cercel de la Targoviste

Tot din ciclul „intamplate, petrecute”… aceasta a fost prin luna iulie. Mai sunt locuri de detaliat cu un specific anume: Basarabov la bulgari, Budapesta, Tara Fagarasului si raman planificate Transalpina, Adamclisi, turul cu bicicleta prin Dobrogea si niste asezari rupestre situate intr-un tinut al crucilor din piatra.

Cu aceasta postare se incheie si observatiile asupra picturii religioase, gasind surse clare si exemple asemenea.

Biserica Domneasca, realizata in timpul lui Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul.

Cum se intelege, scopul principal este adunarea urmelor despre Negru Voda, lupta de la Posada si istoria Vaii Prahovei. Cum intri in atmosfera actelor din arhivele straine si faci abstratie de aberatiile unor istorici romani publicate pe net, iti dai seama ca iluzionarea asta nu ne va face niciodata sa vedem si sa acceptam adevarul. Suferim groaznic de scenarii, conspirationism si de alte asemenea cultivate cu sarg in comunism.

Pe site-uri serioase, ca un exemplu, gasim in limbile engleza, turca, tatara, rusa, traduceri/relatari din documentele tataresti. Trecute cu vederea de istoricii nostri obisnuiti sa repete la nesfarsit aceleasi minciuni pentru a nu se face de rusine si de a nu iesi din rand, continuand razboiul lor inchipuit cu Biserica Ortodoxa, aflam niste lucruri interesante.

Comandantul Hoardei de Aur, hanul Oz Beg unul dintre cei mai longevivi hani, a dus in perioada 1320-1332, razboaie cu bulgarii si bizantinii. Cine oare domnea in Tara Romaneasca? Nu cumva Basarab I? Cum se face ca in perioada aceasta de 12 ani, tatarii nu faceau incursiuni in Tara Romaneasca?? Nu trebuie sa asteptam Judecata de Apoi ca sa ne spuna Basarab care era realitatea. Efectiv, Tara Romaneasca avea un raport de subordonare fata de Hoarda de Aur. Sau poate aveau o alianta de familie, nu stim. Ceea ce este foarte important de subliniat este ca la Velbujd si la Posada, romanii au luptat alaturi de tatari. Documentele sarbesti spun asta si regele maghiar o spune la fel de clar. Ai nostri, ca ba asa este, ba nu este. Neseriozitate balcanica, fuga de asumare prin amanare, sa mai vedem, sa mai cercetam 😉 Asadar, Tara Romaneasca si-a obtinut independenta la 1330 avand ajutorul tatarilor. Basarab a tot amanat lupta din 1330 pana i-au venit aliatii. El nu a miscat nimic impotriva tatarilor cat timp a domnit Oz Beg. A scos capul cand a murit hanul si cand a vazut ca urmasii acestuia nu se ridicau la inaltimea acestuia.

Dupa ce a murit hanul, l-a trimis pe Nicolae Alexandru, viitorul domn, sa medieze impacarea cu regele maghiar, cu care ulterior va participa la campanii contra tatarilor cucerind diverse teritorii, inclusiv in zona dintre Prut si Nistru… de aici vine si termenul de Basarabia, cum stim cu totii. De aceea, istoria e mai frumoasa decat matematica, pentru ca nu se invarte in jurul datelor fixe ci te poarta din context in context, prin tot felul de locuri, incercand sa intelegi cum gandeau personajele. Pe cand la matematica, unul plus unul fac mereu doi. Bine, viata demonstreaza periodic ca nici pe matematica nu te poti baza, unul cu unul mai dau adesea tot unul 🙂 E o gluma, evident.

Istoricul Bisericii Domnesti

Revenind la Targoviste, la Biserica Domneasca… e de ajuns sa renunti la postura de vizitator, la omul cu atatea griji, la telefon si sa intri in ceea ce nu este altceva decat un monument viu. Oriunde iti intorci privirea, multi altii, fara numar, au trecut pe acolo. Picturile au o anumita expresivitate, vezi liniile trase acum sute de ani, culorile si desenele creaza atat peisajul vechi din mintile primilor pictori cat si peisaje mai recente, vezi inscriptii mai vechi si mai noi, iti dai seama ca tot ce numim noi degradare/lipsa restaurarii, este de fapt cea mai frumoasa marturie a istoriei noastre. Acele scrijelituri in ziduri cu litere slavone, acele pietre sparte, parti din picturile aproape sterse te introduc cu putina atentie, in lumea medievala romaneasca. Motive florale, stilul, forma pisaniei, coroanele domnitorilor, sfintii luptatori… te imping la tot felul de comparatii, le-ai mai vazut si in alte locuri. Oare pe sabia lui Nestor mai scrie numele pictorului, cum zice Iorga? Si da, scrie…

Cred ca marea noastra sansa este aceea ca nu stim sa restauram anumite obiective. Cine stie ce prostii am face… asa, lasam si celor din viitor o sansa de a face lucrurile cum trebuie, de a vedea realitatile trecute.

Intrarea in biserica

Clopot

Clopotul realizat la anul 1669

Pisania… ca la multe altele, cu un search pe net, poate fi gasita traducerea.

Matei Basarab, in stanga, probabil cel mai mare restaurator si ctitor de biserici din Tara Romaneasca.

Nu uitam ca este ctitoria lui Petru Cercel si ca tatal acestuia era Patrascu cel Bun.

Resturi din piatra de mormant a lui Matei Basarab. Adesea, locurile de veci ale domnitorilor au fost profanate. Matei Basarab isi doarme insa somnul de veci la Manastirea Arnota, ctitoria sa. Initial, a fost ingropat in aceasta biserica din Targoviste, desi el ceruse sa fie inmormantat la Arnota. Ulterior, Radu Mihnea al III-lea i-a mutat osemintele la Arnota.

In colt se vede un rest de piatra de mormant.

Bucata de piatra a fost pe mormantul lui Mateias Basarab, fiul domnitorului.

In partea opusa, gasim o alta piatra de mormant, una dintre cele mai frumoase de la noi din tara, in opinia mea… a Doamnei Elina, sotia lui Matei Basarab:

Inscriptia aceasta a fost tradusa de Nicolae Iorga folosind Biblia de la Petersburg. Nu are rost sa o scriu aici, chiar daca o am la indemana, sa nu se inteleaga altceva 🙂 Pe mine ma cam deranjeaza autorii acestia de articole care scriu chestii ca si cum le cunosc de cand lumea. Evident ca nu o stiu pe de rost, dar se refera la cat de scurta este viata.

In multe locuri veti observa ca sfintii si tot felul de personaje biblice au ochii scosi. Aici, Mantuitorul este fara ochi. Este foarte interesant ce veti gasi, scotocind dupa explicatiile unor asemenea „gesturi”.

Pentru ca privitul se refera mai ales la ochi.

Sa aruncam cateva priviri si printre picturile existente in Biserica Domneasca:

Am vazut asadar cum arata sfintii luptatori. Nu cumva „cavalerul fara cap” din Biserica „Sf. Nicolae” Domnesc din Curtea de Arges, este tot un astfel de sfant? 🙂 Cred ca aceasta este cea mai logica varianta, depasind evident speculatiile ca este un Basarab pictat, un templier, ca dusmanii intentionat i-au sters capul ca sa nu ne stim istoria.

Anul 1844 printre nesfarsite scrijelituri, dupa cum au simtit oamenii sa-si imortalizeze trecerile lor prin timp.

Intersectie de lumi

Lucrari in altar

Mai vechi, mai noi

Mihai Viteazul

Reprezentarea „balaurului”

Biserica Domneasca face parte dintr-un intreg complex care mai cuprinde Turnul Chindiei, ruinele unui palat cu tot felul de urme evidentiate, muzeu… etc. Aceasta a fost prima parte… este evident ca ne-am plimbat pe acolo cu orele.

Dezbaterea no.20: Ladislau Kan al III-lea este inmormantat la Curtea de Arges?!

Ultima dezbatere a fost cu fixarea luptei de la Posada. Stiti ca invatam ca lupta s-a dat in perioada 9-12 noiembrie 1330. Istoricii nostri spun ca batalia a inceput intr-o vineri. Cronica pictata de la Viena spune ca macelul a tinut din ziua a sasea a saptamanii si pana in ziua a doua a saptamanii. In fine, demonstratia mea a fost bine primita de mai multe institutii, dar asta veti afla prin toamna.

In articolul precedent va spuneam ca am ajuns la Curtea de Arges, ca pana la acel moment eu credeam ca Biserica Domneasca este aceea cu turnuri spiralate din cadrul Manastirii Curtea de Arges. Nu credeam numai eu, ci si multi altii. Aceasta pentru ca, probabil, este mai bine promovata ultima. Oricum este bine ca am iesit din confuzie.

Cu ocazia deplasarii la Biserica Domneasca am vazut si ca aceia de acolo, promoveaza portretul lui Basarab I ca fiind al lui Nicolae Alexandru. Acesta din urma este pictat in biserica din Campulung, ctitorie a sa si loc de veci (din care se mai pastreaza placa de mormant).

DSCF1270Basarab I pictat in Biserica Domneasca de la Curtea de Arges si interpretat de cei de la Muzeul Municipal, drept Nicolae Alexandru.

nicolae_alexandruNicolae Alexandru, pictat la Campulung. De altfel, Biserica Ortodoxa l-a celebrat frumos acum doi ani:

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/cultura/16373-eveniment-de-exceptie-duminica-16-noiembrie-la-manastirea-negru-voda-sp-12234

Tot in Biserica Domneasca este si un mormant mai special. A fost descoperit in anul 1920 si a fost considerat pana de curand a fi al lui Vladislav Vlaicu. In urma cu cativa ani, renumitul cercetator Alexandru Simon a lansat Proiectul Genesis, una din initiativele reale de a clarifica diferite aspecte din istoria nationala. Pentru ca noi ne-am umplut istoria de tot felul de povesti, mintindu-ne ca am fost prin locurile acestea, un fel de buricii pamantului. Adevarul este ca nu am fost nici prea sus si nici prea jos, avem destule lucruri cu care sa ne mandrim, dar nu e cazul sa exageram. Nu avem nevoie de basme, deoarece cu ajutorul acestora doar schimbam adevarul istoric.

Pentru basme istorice, intotdeauna voi recomanda cartile domnului Neagu Djuvara. Mie imi place de dansul, este un batranel cult, simpatic, care a citit mult, a scris carti groase… dar cam atat. Cand si-a luat nasul la purtare datorita numarului mare de cititori si al unor sustinatori din sfera administratiei, si ei paraleli cu istoria, a fost pus la punct de breasla istoricilor, prin profesorul Matei Cazacu. Pentru ca poti presupune la infinit, dar cand in mod intentionat ignori documentele istorice, o dai in fictiune, in altceva…

DSCF1253Cand am fost pe 2 iulie la Curtea de Arges

La istorie nu e ca la matematica, unde unul cu unul iti dau mereu doi. In abordarea istorica trebuie sa ai un simt aparte, nu doar date… si o imaginatie care sa te poata duce pana in timpurile pe care le abordezi, insa fara a aluneca in teorii care iti convin. In acelasi timp, ipoteza de azi se vede maine altfel, daca apare un alt element ce largeste contextul. Toti marii istorici au renuntat la teoriile lor initiale, imediat ce au gasit si alte indicii care pozitionau mai bine subiectul… atunci cand concluzia era una mult mai apropiata de adevar.

Datarea osemintelor celui din mormantul de la Curtea de Arges arata ca a murit undeva pe la 1340-1350. Daca veti cauta pe net, veti gasi tot felul de surse, articole, speculatii, referitoare la cel inmormantat. Ca Nicolae Iorga s-a rugat la aceste oseminte, ca altul spunea ca a fost „un falnic roman”, ca „arata ca voievozii romani aveau o curte, un trai, aproape egal cu cel al altora din Europa…”. Asta nu este insa nimic, majoritatea prostiilor le gasim la cei scoliti pana in maduva oaselor de Partidul Comunist Roman, specializati in minciuna si fals istoric.

Treaba este ca nimeni nu stie cine este ingropat in acel mormant! Daca ne-am fi alcatuit o istorie pe bune, si sa lasam vrajeala ca nu vor dusmanii natiunii si de-astea, am fi stiut cine este ingropat. Dar nu stim! Si oamenii aceia din Proiectul Genesis se chinuie sa ia probe din mormantul lui Mircea cel Batran ca sa vada daca sunt rude cei doi. Probabil au luat, nu am de unde sa stiu, proiectul este un pic misterios, si cred ca… pentru a nu deranja cu adevarul pe unii mai sensibili.

Personal cred ca intre cele doua personaje nu exista niciun grad de rudenie. Cel de la Arges nu este un voievod roman cunoscut, de la Basarab I la Mircea cel Batran.

Ca sa imi dau cu parerea… ca acesta este si scopul dezbaterii. Eu primul, dumneavoastra apoi…

Initial am presupus ca este un fiu al Basarab I, aflat la curtea regatului maghiar, deprins cu obiceiurile catolice. De retinut ca decedatul este ingropat cu multe accesorii ce denota ca era mai apropiat de cultura vestica decat de a noastra.

personaj mormantEnigma din istoria nationala

Deci, Basarab I si Nicolae Alexandru sunt inmormantati la Campulung iar Vladislav Vlaicu si Radu I, urmatorii voievozi dupa primii… au murit dupa anul 1375. Deci nu sunt ei ingropati la Arges.

Cel ingropat are un inel si o pafta cum voievozii romani nu au purtat. Si coroana sa m-a facut sa inclin spre ipoteza ca nu este un fiu al lui Basarab. Oricat ne-ar placea sa credem, sa fie asa, acel personaj nu este roman. Stiu ca unii zic ca nasturii au stema Basarabilor, eu ma cam indoiesc, dar nici daca ar fi asa nu inseamna un indiciu clar.

Apoi, am zis ca este voievodul Toma al Ardealului, unul dintre cei care-l incitasera pe regele Carol Robert de Anjou sa treaca la actiune contra lui Basarab I. Unele surse il dau mort la Posada pe acest voievod, altele ca a scapat si a mai trait pana in anul 1342. Ma gandisem ca fie l-a ingropat cum se cuvine Basarab, fie l-a tinut ostatic pana la moarte. Dar cum pe Wikipedia si in alte surse se mentioneaza ca nu a murit la Posada inseamna ca defunctul de la Curtea de Arges nu este voievodul Toma. Cred ca domneste confuzia cu lupta din 1368, cand voievodul Nicolae al Ardealului este ucis in lupta initiata impotriva lui Vladislav-Vlaicu.

O eroare a unor istorici militari parca, doctori in istorie, care au scris o carte prin anii ’80 m-a pus pe alta pista. Una sustenabila, bazata pe documente si posibil si cea adevarata.

Acesti autori, imediat sa le caut numele… Nicolae Stoicescu si Florian Tuca, spun in cartea lor de un anume Ladislau Bors voievod transilvanean, aflat in dispute cu regele Carol Robert, care se refugiaza si la curtea lui Basarab I. Acest Ladislau Bors, cum l-au romanizat istoricii nostri era de fapt Lorand Borsa, de vreo trei ori voievod al Transilvaniei, ultima oara intre 1288-1294. El pierde voievodatul in urma unei lupte cu regele maghiar Andrei al III-lea in anul 1294. Va muri in anul 1301.

Totusi, imi zic ca istoricii acestia au citit pe undeva despre un voievod transilvanean aflat in dispute cu regele Carol Robert. Si intradevar a fost unul: Ladislau Kan al II-lea (1294-1315). Acest voievod era clar pus de regele Andrei al III-lea si in luptele pentru coroana maghiara va lupta impotriva lui Carol Robert, pretendent si viitor rege. Chiar daca in 1310 Carol Robert devine rege, acest voievod isi pastreaza scaunul pana in anul 1315 cand moare. Relatiile dintre cei doi au ramas incordate, evident.

Dupa ce moare Ladislau Kan al II-lea, este ales voievod, fiul sau… Ladislau Kan al III-lea. Era anul 1315. Regele Carol Robert refuza insa sa-l recunoasca si ulterior impune un alt voievod.

Si de aici incepe povestea, ipoteza mea…

Carol Robert il someaza sa predea coroana iar Ladislau Kan al III-lea refuza. Asta este documentata istoric. Mai mult de atat, el sau fii sai ani de zile organizeaza rascoale, prada tinuturi prin Transilvania… se dau lupte mari pana in 1321 cand Ladislau Kan si fii sai, invinsi in fata cetatii Devei… fug in Tara Romaneasca.

In anul 1329, la data de 10 aprilie, este emis un document de cancelaria maghiara in care este vorba de confiscarea unor sate ce au apartinut fiilor lui Ladislau. Istoricii romani il confunda mai departe cu acel Lorand (Roland) Borsa care insa murise din 1301. Acest Ladislau este cu siguranta Ladislau Kan al III-lea, indepartat din scaunul voievodal in anul 1315. Iata ce spune documentul:

“Din princina nefastei necredinţe cunoscute la care fusese convertit acel Ladislau voievod, care trăieşte şi acum, iar fiii săi, urmându-l în stricăciunea necredinţei, totdeauna s-au învrăjmăşit contra majestăţii noastre; şi acum, întovărăşiţi cu alţi necredincioşi şi rivali ai regelui, uneltesc  spre aceeaşi necredinţă a trădării şi, făcând incursiuni în posesiunile regale, nu se înfricoşează a provoca vaste incendii şi atâta distrugere şi depopulare încât abia se poate spune prin vorbe”.

Mai mult de atat, documentele vorbesc ca acest Ladislau si fii sai isi gasisera adapost la… curtea voievodului Basarab. Un an mai tarziu, in 1330 stim ca  regele maghiar a intrat in Tara Romaneasca si a fost zdrobit la Posada.

Prin urmare, voievodul indreptatit al Transilvaniei se afla la curtea lui Basarab, fiind in relatii foarte bune cu voievodul roman.

DSCF1195O cruce catolica…

El poate fi cel ingropat in mormantul de la Curtea de Arges. Se justifica astfel si vestimentatia. Curtea voievodala a Transilvaniei avea relatii bune cu toata lumea catolica. Paftaua si inelul ce au facut sa curga rauri de ipoteze capata astfel explicatii plauzibile. Coroana nu a predat-o si a fost ingropat cu ea.

Cei care au descoperit mormantul de la Arges in 1920, au tras concluzia ca aceia care l-au ingropat nu au dorit sa se stie cine este si, in acest sens, au pus multe straturi de pietris, mortar, cautand sa mascheze cat mai bine mormantul. Intrucat constructia Bisericii Domnesti a fost inceputa prin 1340 de catre Basarab I, cred ca este foarte posibil ca voievodul transilvanean sa fi murit inainte de 1340 si sa fi fost inmormantat in biserica veche, situata tot pe acel loc si atribuita voievodului Seneslau (cel din Diploma Ioanitilor, an 1247). Posibil ca Ladislau Kan al III-lea sa fi trecut la credinta ortodoxa sau nu. Faptul ca au ascuns mormantul atat de bine arata ca nu religia prima ci ideea de a nu fi gasit decedatul. Apoi, cea mai buna ascunzatoare pentru un defunct catolic cautat trebuie sa recunoastem ca este… o biserica ortodoxa 🙂 Nu l-ar fi cautat nimeni acolo…

Acum sa cautam argumente ca defunctul descoperit la Curtea de Arges… nu este Ladislau Kan al III-lea? 😉

Traseu cultural-istoric: Curtea de Arges

Curtea de Arges – una dintre fostele capitale ale Tarii Romanesti. Oras regal dupa cum il definesc Primaria… si locurile. Capitala voievodatului lui Seneslau dupa altii. Sursa unor confuzii majore si pentru cei care deschid ochii zi de zi in acel oras si pentru cei care nu au ajuns vreodata in respectiva localitate.

Ca sa ajungeti fara bataie de cap prea multa la Curtea de Arges, cel mai bine este sa luati un microbuz/autocar din Bucuresti (Autogara Militari). Costa 25 lei biletul. Noi am plecat cu o cursa de ora 9 si am ajuns la ora 11 in Curtea de Arges. Inapoi am folosit aceeasi firma CFL, si la ora 16 am plecat spre Bucuresti. In 5 ore prin fosta capitala ai ce vedea.

Stati linistiti, nu ma apuc sa citez de prin carti, pliante si sa par cum vor altii sa para si nu sunt. Adica intelectuali, cititi, care deja stiu orice detaliu cu mult dinainte de a ajunge la locul faptei. Scriu ce mi se pare interesant si postez istoricul pozat… pentru ca fiecare vede cum doreste 🙂

Intai, pentru ca autocarul ne-a lasat aproape de gara din Curtea de Arges, am admirat putin gara regala, odinioara plina de stralucire si aproape pustie si degradata in prezent. Doar 2 trenuri pleaca spre Bucuresti pe zi si tot la fel sosesc dinspre Bucuresti. Cladirea garii, monument istoric ce dateaza din anul 1880 are o arhitectura impresionanta. Dintre toate garile ridicate pe timpul regelui Carol I, aceasta mi se pare cea mai deosebita.

GARA REGALA DIN CURTEA DE ARGES:

DSCF1082

DSCF1089„Mersul Trenurilor” 😉

DSCF1093Paragina

Mai departe, la circa 15 minute, gasim Biserica Domneasca. Ei bine, nu semana cu ce stiam eu. De ce? Pentru ca toti (sau mare parte din noi!) cand spunem Biserica Domneasca ne gandim la Manastirea  Curtea de Arges, la biserica aceea cu turnuri spiralate. Vazand Biserica Domneasca mi-am dat seama ca sunt doua lucruri distincte.

BISERICA DOMNEASCA DIN CURTEA DE ARGES:

DSCF1110Biserica si intrarea in fosta curte domneasca. In stanga se vede turnul portii si la mijloc turnul clopotnitei.

Deci nu este biserica aceea ridicata de Neagoe Basarab, mesterul Manole…

Biserica din imagine a fost inceputa pe timpul lui Basarab I, intemeitorul primului stat romanesc.

DSCF1126O constructie langa turnul portii

DSCF1125Pe aceasta intrare, gasim 2 placi:

DSCF1128

DSCF1130

De aici, ne intoarcem la turnul clopotnitei si vedem ceva foarte ciudat:

DSCF1134Basarab I, asa cum il stiam din manualele de istorie nu mai era Basarab I 🙂 Brusc, in imaginea aceasta devenise Nicolae Alexandru, adica fiul lui Basarab I. Langa el este primul mitropolit al Tarii Romanesti, Iachint de la Vicina.

DSCF1136

DSCF1137Un istoric foarte bun

DSCF1154Turnul de poarta al Bisericii

DSCF1148

Trecem de turn asadar si intram in fosta curte domneasca:

DSCF1163Ruinele palatului ridicat in timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521)

DSCF1279Ruinele palatului ridicat de Basarab I

Ne apropiem si intram in Biserica Domneasca:

DSCF1318

DSCF1303

DSCF1176

DSCF1172

DSCF1178

O inscriptie deosebit de valoroasa a fost descoperita in biserica in 1920:

DSCF1187

DSCF1186Aceasta este astfel conservata

DSCF1211Cum era si un ghid care explica, trageam si noi cu urechile cand si cand. In opinia lui, acesta era acel renumit Print Negru. Bineinteles ca nu l-am luat in seama. Ca peste tot, unii oamenii ce stau prea mult intr-un loc, simt nevoia sa altereze unele episoade istorice si sa strecoare ei parerile lor. Cel mai probabil este un sfant din categoria celor razboinici/militari, cum erau si altii in apropierea picturii.

In brosura cumparata am intalnit si alte aberatii: exista o scena pictata in care un cavaler fara cap ia binecuvantare de la Iisus. Niciun crestin sanatos nu ar crede asa ceva si nu am gasit chestia asta pe undeva prin carti religioase, de orice fel.

DSCF1215

DSCF1236Moartea lui Petru

DSCF1263Straturi de pictura, mai vechi, mai noi

DSCF1267

DSCF1195Mormantul sau piatra de mormant a unui domnitor… Nu se stie cine ar fi. La inceput se credea ca este Vladislav Vlaicu. Cel decedat avea diferite bijuterii, un inel care semana cu al Printului Negru din Anglia. Vedem si o cruce malteza de unde presupunerea unora ca poate a fost catolic… Deci, nu se stie cui a apartinut mormantul.

DSCF1253As avea o presupunere evident… dar presupunerile raman presupuneri.

Acum, mai departe, sa vedem cum arata in opinia celor care promoveaza asezamantul, voievodul Vladislav Vlaicu:

DSCF1239Acesta, alaturi de sotia sa, tin in mana biserica…

DSCF1270Il gasim zugravit si pe… „voievodul Nicolae Alexandru”, fiul lui Basarab I Intemeietorul. Daca luam cel mai elementar manual de istorie, de clasa a IV-a sa zicem, vom gasi ca personajul este Basarab I. In materialele promovate de muzeul municipal acesta este altcineva.

Mai mult de atat, ghidul venea cu o alta poveste… ca acest Nicolae Alexandru este zugravit astfel pe cand era catolic sau renunta la credinta sa catolica pentru ortodoxism. El trasese concluzia asta dupa analizarea picturii. Adica fraierului i se paruse ca voievodul, oricine ar fi el, ingenunchea in fata lui Iisus. Daca ne uitam rational, ca in primul rand trebuie sa fim rationali si nu condusi de tot felul de ganduri, voievodul nu ingenuncheaza, el sta cu piciorul stang pe ceva, probabil o treapta. Nu este pozitia unui om care renunta la credinta sa, care evident nu era buna 🙂

Atat Basarab cat si fiul sau, erau considerati schismatici, adica ortodocsi de catre regalitatea maghiara. Basarab era numit „schimaticul voievod”, Nicolae Alexandru „pastrase obiceiurile rele ale parintelui sau”.

In imagini nu sunt nici Nicolae Alexandru si nici Vladislav Vlaicu!

Continuam povestea alta data si nu aici…

La plecare zarim dupa clopotnita si niste pietre de mormant pe care insa nu mai scria nimic…

DSCF1314

DSCF1323Peste drum de biserica, statuia lui Basarab I. Clar, sculptorul s-a inspirat din pictura din Biserica Domneasca.

DSCF1307

DSCF1340La cumparaturi…

DSCF1342Primaria

DSCF1343Asa ar trebui si la Sinaia

MANASTIREA CURTEA DE ARGES

Distanta dintre Biserica Domneasca si Manastirea Curtea de Arges, (in care se afla biserica ridicata de Neagoe Basarab, palatul episcopal, palatul regal) este de circa 1,5 km. Se merge doar pe Bulevardul Basarabilor:

DSCF1366Ridicata intre 1515-1517, dar lucrarile au fost continuate si de alti domnitori: Radu de la Afumati, Matei Basarab…

Trebuie sa va spun din start ca aceasta biserica, pe care o vedeti, este una veche de putin peste 100 de ani. Ei bine, intr-o zi a venit arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy si cumva i-a convins pe toti ca mai bine ridica o biserica noua, preluand toate detaliile celei vechi, decat sa restaureze biserica veche.

Nu gasiti aceeasi mentalitate si astazi? Cu siguranta este mai greu sa restaurezi ceva vechi si mai usor sa ridici ceva nou. Dar aici vorbim de istorie si identitate nu de magazinul de branzeturi sau de o unitate de cazare. Nu prea o sa gasiti mentiunea asta, ca noua nu ne place adevarul. Ne place minciuna istorica… am preluat-o din comunism si o ducem mai departe azi. O sa vedeti insa ca biserica nu are patina timpului…

DSCF1376Porumbei cu clopotei in ciocuri… la vant cica se misca… Nu batea vantul!

DSCF1383Cate o floare… reginelor si regilor Romaniei. Reginele cate un trandafir rosu, regii cate o garoafa rosie. Nu a fost ideea mea dar mi s-a parut un gest superb, plin de recunostinta si sensibilitate. Nu este un gest complicat dar nu oricine il poate face.

DSCF1406Evanghelia pictata de regina Elisabeta

DSCF1418

DSCF1424

DSCF1420

DSCF1431Regele Carol I

DSCF1437Regina Elisabeta sau Elisaveta cum este trecut pe mormant

DSCF1434Icoana Sf. Mc. Filofteia

DSCF1441

DSCF1446

DSCF1443In capela de mai sus se afla mormantul regelui Carol al II-lea

DSCF1451Apoi am mers la moastele sfintei mucenite Filofteia, aduse in tara in vremea lui Radu I. Initial au stat in Biserica Domneasca, apoi le-a adus Neagoe Basarab la manastire.

DSCF1473

DSCF1475

DSCF1453Prin curtea manastirii, intr-un spatiu special amenajat, cineva s-a gandit sa pastreze aceste urme. O initiativa de bun simt!

DSCF1463Manastirea este aranjata intr-un mod deosebit.

FANTANA MESTERULUI MANOLE

DSCF1494

DSCF1487

DSCF1490

VIITOAREA NECROPOLA REGALA:

DSCF1499

CRUCEA DE PIATRA CE AMINTESTE DE EPIDEMIA DE CIUMA:

DSCF1508

DSCF1505

DSCF1515Probabil a fost sosea pe aici

DSCF1516

RUINELE BISERICII SAN NICOARA:

DSCF1523

DSCF1536

Ar mai fi multe de spus, dar istoria se traieste la locul intamplarii ei. Acolo se simte cum trebuie. Imaginile sunt doar interfata, drumul catre urmele pastrate la Curtea de Arges.

Eroii Revolutiei de la Busteni

„Spuneti generatiilor viitoare ca noi ne-am facut datoria!”

Poate ca nu au fost uitati. Poate ca nu vor fi uitati. Si-au dat viata pentru libertatea noastra. Poate ca ar trebui sa ne amintim mai des de sacrificiul lor.

1Pilotul Chifor Ioan… al carui avion ce zbura sa aduca sange pentru ranitii Revolutiei, a fost doborat de o racheta… trasa tot de ai nostri. Vinovatii nu au fost stabiliti niciodata.

Boteanu 1Boteanu Bogdan Mihai, impuscat pe cand efectua serviciul de garda la Clubul A.S.A Brasov. Autorul a ramas necunoscut.

Boteanu 2

Boteanu 3

SAMSUNGNeagu Sebastian Catalin, militar in termen, impuscat in zona parcului 1 Mai din Brasov. Autorul a ramas necunoscut.

Neagu 2Nu sunt singurii eroi ai Revolutiei din Busteni. Insa, in cimitirul eroilor din curtea Bisericii Domnesti sunt doar ei… alaturi de militari cazuti in cele doua razboaie mondiale.

Martori, participanti si eroi ai Revolutiei mai sunt si urmatorii:

Aurel Tantu si Samoila Gheorghe din Sinaia, care, alaturi de alti cetateni, au blocat intrarile in Sinaia si au pazit castelul Peles.

Moroldi Gabriel din Poiana Tapului, plecat in Bucuresti, in acele zile, pentru a se alatura manifestantilor.

Actualul director al Telecabinei din Busteni, colonelul Panac, ranit la Brasov.

Acestia au multe de povestit…

Si altii…

Dumnezeu sa-i odihneasca pe aceia care nu mai sunt!

Evenimente si peisaje: Sinaia Forever, slujba la un viitor loc de cult pe Bucegi, 125 de ani la ridicarea Bisericii Domnesti… diverse…

Iar o serie aglomerata de subiecte…

Luni, 8 septembrie 2014, s-au implinit 125 de ani de la ridicarea Bisericii Domnesti din Busteni. Cu aceasta ocazie a fost resfintita pictura bisericii de catre mai multi preoti condusi de un reprezentant al Patriarhiei, Ieronim Sinaitul. Acest inalt prelat s-a nascut la Busteni. Mi-a facut o impresie frumoasa, adica nu orice slujitor al Bisericii are capacitatea de a si transmite.

La aceasta biserica din Busteni, ridicata de regele Carol I, ctitorul Romaniei moderne, slujesc azi doi preoti tineri: Daniel si Virgil. Ei au reusit sa restaureze pictura si sa scrie o carte documentata despre istoricul locasului de cult.

1De la stanga la dreapta: preotul co-slujitor Daniel, preotul paroh Virgil, primarul Savin, principele Nicolae si Ieronim Sinaitul. Pana la aceasta data nu m-a interesat niciodata cine este acest principe. Pare o persoana foarte serioasa, matura…

2Imagini luate de pe contul de Facebook al Primariei Busteni

Sa vezi si sa nu crezi… acum, in timp ce scriam, mi-a zis cineva, eu intreband ce functie are prelatul, ca s-o intreb pe nasa lui Rares ca este un unchiul acesteia. Deci are functia de unchi 🙂 o clipa sa ma ajute dl. Google… Ieronim Sinaitul este episcop vicar patriarhal.

Mai multe despre eveniment veti gasi mai jos, alaturi de multe poze:

http://www.romaniaregala.ro/jurnal/biserica-domneasca-din-busteni-125-de-ani-de-la-sfintire-8-septembrie-2014/

Am retinut ca preotii locali au primit titlul de iconomi-stavrofori, ceva de genul asta, ce o insemna nu are rost sa mai caut, as uita peste o ora. O distinctie, un grad ceva… iar „binefacatorii au primit diplome de vrednicie” 🙂 Se canta prin biserica la fiecare inmanare de diploma: „vrednic este, vrednic este”… nu prea mi-a placut mie acest tip de spectacol. Principelui i-au dat o carte, adica o greseala imensa in opinia mea. In primul rand, te gandeai la invitatul nr. 1, reprezentantul Casei Regale. Apoi, mie nu-mi place nici traditia de a intampina musafirii cu tuica si paine… Cu aceasta ocazie am aflat ca staretul David de la manastirea Caraiman, acel locas unde pestii dintr-un bazin au mai multi bani decat amaratii de pe la poarta manastirii, este un „exarh al zonei de munte”.  M-a dus asa gandul la titulatura lui Mircea cel Mare 🙂

Pe la Sinaia, zilele trecute a circulat o „Caravana a Sanatatii”, un autobuz echipat cu aparatura medicala. Acesta s-a plimbat prin cartiere si personalul medical a oferit consultatii gratis:

3Initiativa a fost sustinuta de Primaria Sinaia… poza fiind luata de pe contul acestora de Facebook

Maine, pe Bucegi, se sfinteste locul unde se va ridica un schit si vine un sobor de preoti. Acel schit, sau „Taborul Bucegilor” cum ii spunea un calugar, se va ridica fata in fata cu baza salvamont de la Baba Mare. Duminica la Manastirea Caraiman este zi de hram si va avea loc sfintirea bisericii mari, ocazie cu care femeile pot trece prin altar. Tot duminica pe la Monumentul Eroilor de pe Caraiman va fi un concert la nai:

4

Iata si afisul celui mai are eveniment din Valea Prahovei, Sinaia Forever:

5In curand va fi publicat si programul

Sa trec la peisaje:

SAMSUNGIeri la Azuga

SAMSUNG

SAMSUNG

Dar si la Busteni,

SAMSUNG

SAMSUNG

Am vazut in tren, la un domn o piesa muzicala, un duet foarte interesant. Acasa l-am cautat imediat. Smiley canta cu Catalin Crisan… foarte buna ideea de a-i pune unul langa altul, amandoi au o sensibilitate aparte si niste voci extraordinare:

Apropo de Marte 🙂 Poti sa vizitezi Bucegii si de sus… este si o harta in format 3D. Daca ai fost pe jos prin unele zone, s-ar putea ca o vedere din cer sa te ajute si mai mult.  Am vazut periodic diferite aspecte interesante si cand am avut ocazia am si trecut pe acolo…

SAMSUNG

SAMSUNGErau cateva gropi de acest gen, situate la diferite distante, unele mai vechi.

Cam atat! Un week-end placut!

Traseul turistic: Busteni – Babele – Sfinxul – Releul Costila – Vf. Caraiman – Monumentul Eroilor – fosta cabana Caraiman – Piatra Arsa – Vf. Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Stana Regala – fosta Vulparie – Castelul Peles – Sinaia

Din nou va prezint unul dintre acele trasee in urma carora…nu ai cum sa nu te indragostesti de munte, de Parcul Natural Bucegi…

Dupa vremea imposibila din timpul Marathonului 7500, ziua de duminica a fost atat de frumoasa, incat a sters amintirea celor precedente, cu vant-ploaie-frig.

SAMSUNGMai intai, cateva lumanari de aprins si rugaciuni de multumire pe la Biserica Domneasca din Busteni

Din oras am ajuns la Babele cu telecabina, mijlocul cel mai rapid si mai sigur de a ajunge pe Platoul Bucegilor.  Am observat ca nu mai era nimeni la tabara de corturi de la Pestera, intrucat totul se incheiase sambata, si maratonul mic, si festivitatea de premiere, nu mai era, deci, nimeni.

SAMSUNGBabele… imposibil sa fie creatii naturale, realizate de vant sau de inghet-dezghet… acum vreo 4 ani aveam in cap o idee pe aici, legata de sirul lui Fibonacci… poate ca intr-o zi, cand voi avea timp.

De la statia de telecabina, in cateva minute se ajunge la Babele si in alte 5 minute la Sfinx:

SAMSUNGEu cred ca anumite parti anatomice din acest chip au fost realizate in preajma anilor 1930… Daca Densusianu, autorul acelei carti gigantice denumita „Dacia Preistorica”, ar fi vazut acest chip, pentru el ar fi constituit dovada suprema. Nu l-au vazut nici asociatiile turistice care au scris primele ghiduri despre Bucegi si note de drumetie, asociatii care au ridicat cabane si marcat trasee turistice… nu l-a vazut nimeni pana prin anii 1930… Bine, fara el, Platoul Bucegilor ar fi fost astazi mult mai „sarac”… daca ma refer la obiective turistice.

Daca Babele existau in formatul actual si acum 100 de ani, si toti vorbeau despre ele, Sfinxul a fost realizat mult mai tarziu. De ce l-au realizat, inca nu stiu…

SAMSUNGCel mai probabil l-au realizat pentru ca, fara niciun dubiu, in aceste locuri exista un loc de cult stravechi

SAMSUNGMulta lume pe munte… de la Sfinx se coboara si se urmeaza un drum auto ce este intersectat de traseul ce urca la Vf. Omu (marcaj banda galbena). Daca se urmeaza drumul acesta, ajungem chiar la releul de pe muntele Costila

SAMSUNGBolovanul lui Radu… il salutam de la distanta, azi nu trecem pe langa el

SAMSUNGMuntele Obarsia

SAMSUNGReleul

SAMSUNGCrucea de pe Caraiman undeva spre sud-est

9bLa ora 11 eram pe la Babele. Pana la releu, cu trecere si pe la Sfinx, poze, etc, se fac maximum 2 ore

SAMSUNGVedem Predealul in departare si muntii Piatra Mare si Postavaru

SAMSUNGReleul situat pe varful muntelui Costila, varf cu o altitudine de 2498m… este de admirat acest simbol al Bucegilor, de privit in detaliu, daca ajungeti pe acolo, cat s-au chinuit unii sa-l ridice… si cum se prezinta astazi.

SAMSUNGGeneratii trec, generatii vin

SAMSUNGO turma de oi „cucerise” curtea si imprejurimile releului… mii si mii de flori erau prin aceste pajisti, o splendoare… sau „cate floricele frumoase si nu le vad decat oitele si ciobanii”

14In departare, Magura Codlei si orasul Rasnov undeva in dreapta

15De la releu am coborat intersectand traseul marcat cu cruce rosie Babele-Monumentul Eroilor-Cerdac. Din acest loc, priveam spre Sfinx, se vede stanca indicata de sageata. Noi eram pe traseul enuntat mai sus iar mai jos, era acelasi traseu, care trece si pe la Monumentul Eroilor. Insa cine nu vrea sa mai ajunga si la Cruce, o poate lua pe aici spre poteca de mai jos care il va scoate la Babele. Noi am continuat inspre stanga, spre Monument, exact cum am propus traseul.

16De pe varful Caraiman privim Monumentul ridicat in cinstea eroilor… pe varf, pentru ca se vedea splendid, am si facut popas sa mancam ceva…

SAMSUNGFloricele mici de colt

SAMSUNGCrucea vazuta mai de aproape, noi de aici facem dreapta pe marcaj punct albastru…asa numita Brana a Caraimanului, un traseu spectaculos
SAMSUNGBrana la inceputSAMSUNGContinuandSAMSUNGO inscriptie din anul 1953-21 iulie… noi eram aici pe 20 iulie 2014SAMSUNGIn clasa I am fost pe aceasta brana cu parintii si cu niste rude… am facut popas tot pe acel varf CaraimanSAMSUNGCu sageata rosie, Creasta cu Zambri, locul in care cineva a pus foc in 2012, ca si in cazul incendiului de pe Bucsoiul Mic din 2011, ca si in cazul incendiului din Piciorul Babelor… dandu-se vina pe fulger sau pe turisti care au aruncat o tigara aprinsa… au dat foc pentru ca asa au vrut, au avut un scop.24Privelisti spre Valea Jepilor25Altii urcau Brana Caraimanului deplasandu-se spre Crucea EroilorSAMSUNG27Iar unii o coborau cu atentie, tinandu-se de cabluri

28Poze pentru prietenii de pe Facebook 🙂 Multi fac poze in acel loc…

SAMSUNGFosta cabana Caraiman si traseul turistic pe care urma sa ajungem de la cabana… la Piatra Arsa

SAMSUNGDupa un urcus de 5-7 minute se ajunge pe pajisti si este foarte usor de mers, peisaje de admirat…

SAMSUNGTrecem prin jnepeni, de intersectiile cu Piatra Arsa si cu Jepii Mari, privim in urma si vedem drumul printre jnepeni, pe care venisem de la cabana Caraiman. Imediat ajungem la terenul sportiv si la un mic lac:30bPana aici am mers pe drum, insa, vedem stalpii cu marcaj banda albastra ce coboara spre Stana Regala prin Piciorul Pietrei Arse si mergem intr-acolo. La scurt timp, inainte de coborare, vedem un varf pe partea stanga. Iesim din traseu pentru a vedea Valea Prahovei de pe vf. Piatra Arsa:
SAMSUNGSub noi, al doilea si cel mai mare Sfinx al Pietrei Arse…

SAMSUNGCoborarea pe Piciorul Pietrei Arse, un traseu accesibil

SAMSUNGAm trecut pe langa acel bloc masiv stancos

SAMSUNGPoteca merge prin astfel de poieni, dupa care intra in padure

SAMSUNGFluturele Ochi de Paun de zi (Inachis Io)

SAMSUNGCe frumuseti 🙂 🙂

SAMSUNGLumanarica

SAMSUNGDin acest loc se intra in padure…

SAMSUNGPe un copac… cresteau ghebe. Da, ghebe in mijlocul verii…

SAMSUNGPatru frati

SAMSUNGIn Poiana Stanei Regale… a treia oara, ca sa ne mai intrebam daca vom fi aici peste cine stie cat timp 🙂

Poiana era plina de flori, este ceva de poveste…

44Tot in poiana, dar privind pe unde venisem…

Apoi, o trecere pe la Stana Regala inseamna si ca nu trebuie ratat unul dintre produsele consacrate: Bulzul!

SAMSUNGMa urmareste imaginea asta…desi am mai postat-o de cateva ori 🙂 Este foarte bun!

46Bun! Asta a fost, a apus soarele, s-a incheiat traseul 🙂 De la Stana Regala am coborat pe poteca regala marcata cu banda albastra, apoi pe langa Vulparie, tot inainte, pana am facut dreapta iesind in curtea Pelesului. Mai departe, pe aleea Carmen Sylva-Manastire-banca de pe aleea Nifon si la gara… trenul venea in 10 minute. Prea perfect totul ca sa dam „vina” doar pe oameni 😉