Au plantat molizi in Parcul Natural Bucegi, mai ales pe Platoul Bucegilor!?

Tot incerc sa scriu despre acest lucru de pe la inceputul lunii si neavand timp nu am reusit sa scriu.

Stirea este pentru mine ceva incredibil. Adica la cate probleme sunt in aria aceasta protejata sa plantezi niste molizi exact acolo unde nu trebuie, mi se pare si ridicol, si pierdere de timp si orice.

Nu-mi explic cine le-a dat voie la o astfel de actiune, cine i-a sfatuit. Actiunea de „protectie a mediului” s-a derulat pe la sfarsitul lunii septembrie.

In loc sa impadureasca terenuri degradate, zonele defrisate ca sunt destule prin Bucegi, cineva i-a dus pe copiii acestia sa planteze molizi pe langa DJ 713, pe pasuni… dar mai ales la Complexul Piatra Arsa.

La cateva curbe distanta de cabana Dichiu se intind cateva hectare de cioate ramase de la o defrisare. De ce nu au impadurit acolo unde se impunea si de ce au impadurit acolo unde nu se impunea?

Bineinteles ca la asemenea altitudine nu vor  rezista vantului, pe langa faptul ca sute de molizi ocupa pasunea montana. Nu stiu, acum ce facem, impadurim pasunile alpine, in loc de terenurile degradate?

Iar perdele forestiere pe marginea drumului se fac la camp, nu pe munte. Daca tot au asfaltat DJ 713 si nu exista niciun control asupra tranzitului pe acest drum, macar sutele de mii de oameni ce vin anual pe aici, sa vada peisajul… nu ca faci padure in varf de munte.

Pozele sunt luate de pe Facebook, de la o asociatie de protectie a mediului din Breaza parca:

1Spre cabana Dichiu.

2

3

5Sunt atatea locuri de impadurit de la Campina la Predeal incat ultima ta grija ar trebui sa fie… impadurirea Platoului Bucegilor.

Probabil actiunea a fost gandita de cei de la Complexul Piatra Arsa sau s-a derulat in colaborare cu ei.

Acest complex sportiv cuprinde vreo 10 constructii, fiecare de cate un fel, nearmonizate cu mediul inconjurator…

4Printre jnepenii de langa complex au plantat si molizi… altitudinea este de 1950 m.

6Au impadurit si curtea complexului 🙂 Numai jnepenis de jur imprejur ceea ce arata climatul specific.

Bine, dar noi daca ne ocupam cu protectia mediului ce naiba cautam sa impadurim curtea unui complex??? 🙂

E logic sa se intample tot felul de chestii prin acest Parc Natural, mai ales daca tinem cont de felul cum s-a alcatuit Planul de Management al Parcului Natural Bucegi. Un plan realizat intr-o totala netransparenta, in functie de interesele unor institutii.

Dar sunt prefecti si membri din comisii parlamentare care au cerut remedierea situatiilor si luarea masurilor ce se impun, vizavi de acel plan.

Totusi, intr-un context mai largit, poate vedem si de ce se intampla niste lucruri prin Bucegi, actiuni la care Administratia Parcului Natural Bucegi are din ce in ce mai mult un rol decorativ, sunt consultati asa, cand si-aduc unii aminte:

http://www.administratie.ro/articol.php?id=53212

Bucegii, imagini intre Sinaia si Busteni

Urcare pe Jepii Mari, intalnire cu un urs care statea fix in poteca… Cantonul Jepi – Cota 1400 – Sinaia…

DSCF1776Saua Urlatorilor si stalpul de funicular, al fostului funicular

DSCF1785O capra neagra printre vegetatie deasa

DSCF1786Pe acolo statea

DSCF1796Cantonul Jepi

DSCF1801Orasul Busteni vazut de pe terasa Cantonului

DSCF1802

DSCF1803Primaria

DSCF1810Fundatiile unui stalp de la vechiul funicular

DSCF1816

DSCF1818Intersectia DJ 713 cu drumul de pamant spre Babele

Trecerea oilor prin jnepeni:

DSCF1822

DSCF1829Se ridica praful…

DSCF1832

DSCF1833

DSCF1849Nisip de Bucegi

DSCF1851Muntele Furnica… si cu rosu poteca de pe curba de nivel care ajunge la Cota 2000, fara a mai fi nevoie sa se urce versantul.

DSCF1860Stana

DSCF1866

DSCF1870

DSCF1881Telegondola Cota 1400 – Cota 2000

DSCF1882Castelul Peles in dreapta

DSCF1883Sinaia in spatele telecabinei

Flori de stanca:

DSCF1891

DSCF1893

Se intampla ceva cu jnepenii de pe Platoul Bucegi?

Nu stiu daca a mai observat si altcineva. Ma gandesc ca trebuie sa mai fi vazut si altii.

Care este problema, de fapt… in vara lui 2013 am observat ca multi jnepeni din zona Piatra Arsa incep sa se usuce. Vedeam pe versantul plin de jnepeni din apropierea Vf. Jepii Mari cum jnepenisul incepea, ici-colo, sa-si schimbe culoarea. Atunci am pus acele semne de uscaciune pe zilele caniculare. In vara lui 2013, pe Bucegi, a plouat foarte rar.

Acum, in 2014, desi a plouat foarte mult in aceasta vara, ritmul de uscare a jnepenilor a inceput sa fie mai evident. Nu pare a fi o uscare naturala, adica sunt fie prea batrani, fie nu au avut conditii prielnice. De altfel, aceasta specie este adaptata perfect la conditiile de viata existente la o asemenea altitudine.

Prin urmare, nu este un caz izolat, ci unde privesti, vezi clar ca se intampla ceva, ca jnepenii incep sa se usuce… nemaivazand asa ceva de cand cutreier eu muntii acestia, m-am gandit sa-i intreb, despre ce se intampla, daca se intampla 🙂 pe cei de la Administratia Parcului si pe cei de la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova. Nu mi se pare un proces de uscare survenit natural, in mod obisnuit. Sunt zeci de cazuri pe o suprafata cuprinsa intre Vf. Jepii Mari -Canton Schiel-Complex Piatra Arsa.

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGAcolo ar fi Vf. Jepii Mari, un sfert din suprafata aceea verde a inceput sa se usuce inca de anul trecut

Traseul turistic: Busteni – Babele – Sfinx – Cerdacul vaii Cerbului – Mecetul Turcesc – Drumul Granicerilor – Refugiul Batrana – Vf. Batrana – Culmea muntelui Batrana – Valea si Canionul Horoabei – Manastirea Pestera Ialomitei – Padurea Cocora – Complexul sportiv Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Poiana Stanei Regale – Busteni

Mai era putin si s-ar fi implinit un an de cand voiam sa ajung pe muntele Batrana… insa toate se fac la timpul lor. Pe 12 septembrie, anul trecut, am vrut sa ajung pe acel munte, pe un alt traseu decat acesta de fata. Aici imi propusesem sa merg: https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/12/cand-te-cheama-poate-ca-trebuie-sa-mergi-muntele-doamnele-si-culmea-batrana/

Pe muntele Doamnele am mai fost de cateva ori in ultimul an, deci nu mai avea rost, asa ca am schimbat traseul. Sa continui tot cu primii pasi 🙂 Nu aveam de gand sa merg, de fapt, pe muntele Batrana. Cel putin nu ma gandeam la asta vineri. Insa vineri am primit un minunat cadou de la dl. Panac, directorul de la Telecabina Busteni, o carte din 2014 despre toata istoria vanatorilor de munte, dumnealui activand in aceasta arma ani de zile, avand gradul de colonel. Cartea a fost scrisa de un alt colonel, dl. Gheorghe Suman, si este exceptionala si de real folos pentru mine, aflat intr-o mare munca de documentare… stiti, ghidul! 😉 Ei bine, aceasta carte, „Glorie, Speranta si Onoare”, trebuia sa ajunga la una dintre cele mai indreptatite persoane sa o citeasca… si nu stiam de unde sa o cumparam. Daca are cineva un telefon valabil de la editura Univers Stiintific si la care sa se si raspunda, este rugat sa-l posteze.  Si tineam acea carte ca pe o relicva, ceva de mare valoare, si abia asteptam sa o dau… pentru ca tot datorita d-lui Panac mai aveam inca una.

Vineri, cartea parca ma ardea in rucsac, pentru ca stiam ce inseamna aceasta carte pentru cineva… cum aveam treaba la serviciu, nu as vrea sa-mi amintesc cat de repede am lucrat, cat de repede am alergat si cu ce febra musculara m-am ales. Sambata, oricum umblasem mult, iar dupa lasarea intunericului, abia mai mergeam 🙂 Dar am zis eu ca remediul nu poate fi altul decat un traseu lung pe Bucegi… adica la Vf. Batrana. Nu stiu ce mi-a venit, dar nu i-am zis decat lui Matrix unde vreau sa merg… apoi l-am stresat si pe el, in ideea de a-l face sa renunte, ma gandeam ca imi sta mai bine fugind pe coclauri, decat mergand. O idee ratacita, clar 😉

… si ajung cu el la telecabina din Busteni, iar la 9:30 eram pe la Sfinx, dupa ce coborasem din telecabina la statia de la Babele. Eu, imbufnat, iar plecasera boii de acasa si ma straduiam sa-i adun de pe pasunile altora.

SAMSUNGImi place foarte mult acea cupola ce alcatuieste varful muntelui Batrana. Fiecare dintre noi vedem lucrurile prin prisma a ceea ce stim, citim, etc… fiecare vedem cu proprii ochi. Ar trebui insa sa incercam sa deschidem ochii, mai degraba la nou, decat la sf-uri. Urmaream de curand alaturi de cateva sute de internauti, expeditia unui domn prin Bucegi care voia sa ajunga… in grota uriasilor dintre Sfinx si Babele, inchisa de americani si de alti nenorociti care vor sa ne foloseasca, stiti, chestii din acestea 🙂 Nu vreau sa spun prin asta ca nu am fi manipulati si folositi… apoi postase o poza cu „expeditionarii” fata de care americanii nu aveau cum sa mai ascunda secretul,  cu ei printr-o pestera din zona Cimitirul Elefantilor, mai jos de Babele 🙂 Si unii credeau ca au intrat in grota aceea, secret mondial.

Am si eu doi prieteni, un barbat si o femeie, cam pe aceeasi linie… pe unul l-am dus periodic pe munte, a invatat o multime de chestii si acum spune ca el le stia de mult, de mult timp, si de fapt, nu stia nici macar ce lemne sa foloseasca pentru foc sau ce semnificau unele marcaje turistice… iar celalalt, ar crede mai degraba ce scrie cineva pe net sau intr-o carte, decat pe mine, chiar daca realitatea arata ca eu am dreptate. Cand ii spun ca nu exista ce se spune, imi spune de unde stiu, ca-i cred idioti pe nu stiu cati, ca eu le stiu pe toate… desi s-a convins de zeci de ori ca nu se sustine ceea ce se vehiculeaza de cate unii.  Categoric ca nu le stiu pe toate, nimeni nu ar putea, dar in materie de Bucegi, sa-mi vii mie cu poze din Avenul Babelor si sa zici ca ai intrat in grota descrisa intr-o fabulatie, este peste putinta de acceptat. Astia care umbla prin Bucegi cu tot felul de idei ca elibereaza lumea de povara minciunii, ca dacii, ca sa murim ca unul pentru nu stiu ce, astia sunt doar pacienti care umbla in libertate. Noi avem nevoie de o mana de fier care sa ne conduca, sa ne ridicam prin munca si sa ne remarcam prin educatie, civilizatie, alt tip de rezultate…

SAMSUNGSpuneam anul trecut, tot in septembrie, despre eroziunea de la Sfinx… priviti acum, la un an distanta… Pentru ca nu costa cine stie ce, ideea nu este atractiva. Am inteles ca aceia de la Consiliul Judetean Dambovita au preluat ideea intr-un proiect si o vor aplica… mai incolo, mai tarziu 🙂  Sper sa se faca intr-o zi la Sfinx o amenajare, suntem prea needucati ca sa pastram ce avem. Aici scriam anul trecut o poveste despre acest monument realizat de om: https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/15/renaturare-la-sfinx-oare-ar-fi-bine/

SAMSUNG

SAMSUNGUn monument foarte frumos, doar ca el nu vine din perioada geto-daca, cu Zamolxe, stramosii… ci de prin 1935. L-a cioplit cineva de nici o suta de ani, retineti: DACA ACEST CHIP AR FI EXISTAT, ISTORIA AR FI PASTRAT IN DIFERITE DOCUMENTE DESCRIEREA SA. PRIMII BUCEGISTI, ACEIA CARE AU PUS BAZELE TURISMULUI IN BUCEGI, NU SCRIU NIMIC DESPRE EL. REGINA ELISABETA, CU POVESTILE EI FASCINANTE DESPRE BUCEGI, NU FACE REFERIRE, CAROL I, REGINA MARIA, NESTOR URECHIA, FRATII SCHIEL, MIHAI HARET, STARETUL NIFON -CEL CARE CONDUCEA PRIMA ASOCIATIE TURISTICA DIN ISTORIA BUCEGILOR, ASOCIATIA „SINAIA”, DENSUSIANU IN „DACIA PREISTORICA”, BADEA CARTAN CARE TRECEA BUCEGII… NICIUNUL NU SCRIE DESPRE ACEST CHIP CARUIA NOI II SPUNEM SFINX. ASTAZI ESTE UN SIMBOL NATIONAL PENTRU CA-L ALATURAM STRAMOSILOR NOSTRI GETO-DACI, DAR EL NU VINE DE ACUM 2000 DE ANI. TOTUSI, ESTE O FIGURA SUPERBA, CE TREBUIE PROTEJATA, FIIND UN OBIECTIV TURISTIC.

SAMSUNGUn ambalaj 🙂 ce vine sa spuna mult despre educatia noastra. Nu mai avem unde sa solutionam probleme hormonale decat pe iarba, pe langa Sfinx 🙂 Dragi cititori, observati ca aici s-au iubit o Geta si un Dac 🙂 Probabil, noaptea, au venit la Sfinx sa li se arate vreun spirit si de frig, ce sa faca si ei… au pornit centralele. Cine stie cate a mai vazut si stanca asta…

Am pornit pe traseul marcat cu banda galbena ce suie la Vf. Omu, dorind sa mergem pe poteca de la baza Cerdacului si sa ajungem la intersectia cu traseul ce vine din Valea Ialomitei spre Omu.

SAMSUNG„Bolovanul lui Radu” – asa ii va ramane numele 🙂 Ajuns in acest loc, un prieten face mereu un popas

SAMSUNGCe imi plac astfel de peisaje… bine, am facut multe-multe poze pana mi-a placut una

SAMSUNGO privire spre Vf. Omu, inainte de a intra pe poteca de sub Cerdacul vaii Cerbului, dar noi nu aveam vreo treaba cu Omu

SAMSUNGIzvorul de la Cerdac, uneori curge, alteori nu… ieri i-am ascultat doar eu murmurul

SAMSUNGStanca uriasa denumita Mecetul Turcesc… un idiot, ca sa merg pe linia spusa de un prieten… a scornit o poveste cum ca de aici aruncau dacii copiii nascuti cu handicap. In conditiile in care noua nu ne-au ramas mai mult de 150 de cuvinte dacice si cateva inscriptii, vine un prost sa spuna asa ceva. Si multi cred ca asa au si stat lucrurile…  Unde este sageata galbena, trebuia sa ajungem, de acolo incepe Drumul Granicerilor, vechea poteca de granita dintre Vechiul Regat si Transilvania.

SAMSUNGIn drum spre Mecet, trecem si pe langa o alta stanca, denumita Saturn, tatal zeilor 🙂 Ca stanca si ca obiectiv, este interesanta, dar nu are vreo treaba cu vreo legenda, cu zeii, cum se mai crede… daca as sta sa ma ocup de asemenea prostii, as veni cu vreo 200 de stanci de prin Bucegi ce merita o denumire.

SAMSUNGLasam traseul din Valea Ialomitei, se vad stalpii, si mergem deasupra Mecetului. „Montaniarzii” scoliti pe site-uri de inchipuiri spun ca este o pestera in aceasta stanca, de fapt, este o grota mica, in panta, fara nimic interesant… dar deja are tot felul de povesti, evident, toate sunt adevarate 🙂 🙂

SAMSUNGPrivim prin Valea Ialomitei pana la acea mica pata din zare: Lacul Bolboci

SAMSUNG

SAMSUNGPestera celebra care ar comunica subteran pana sub Vf. Omu. Va dati seama ca are doar cativa metri si ca totul este o poveste… sa precizez ca nu este aceea din Mecet, este alta 🙂

SAMSUNGValea Gaura, cea mai frumoasa si mai lunga vale din Bucegi

SAMSUNGNu-i asa ca sunt superbe? Am mai stat pe aici, o vreme, sa ma uit, Matrix, care intotdeauna merge inainte, nu a venit 🙂

SAMSUNGEu mai pierd timpul, abatandu-ma constant de la traseu… cand vad doar poteca, ma plictisesc, si imi fac de lucru unde vad cu ochii. Putini au rabdarea lui Matrix 🙂

SAMSUNGO privire inapoi, cu galben, Vf. Omu, cu rosu, stanca Saturn, si in dreapta Mecetul Turcesc… vedeti in dreapta si stancile albe, calcarele in care se afla acea pestera… in spatele stancilor este Valea Gaura. Grota, daca ar merge mai departe de cativa metri, ar da in peretele acelei vai, in niciun caz nu ar ajunge spre Omu

SAMSUNGSi inainte, Drumul Granicerilor… ce mai fugeam pe aici pe 14 iunie, la ultramaratonul Bucegi-Leaota.

SAMSUNGCupola Batranei 🙂 hai ca mai avem putin…

SAMSUNGSi s-a gasit un turist normal care sa lege acest indicator abandonat pe sol. Niciodata nu l-au montat realizatorii traseului turistic pe stalp. Punctul rosu este marcajul ce traverseaza culmea muntelui Doamnele…

SAMSUNGTot  pe langa traseul turistic… vazusem eu candva ceva ce trebuia pozat acum mai in detaliu

SAMSUNGAceasta punte suspendata… foarte frumoasa!!! 🙂

SAMSUNGPutin inclinata spre stanga

SAMSUNGCativa pasi, nu mai multi… ca nu stau bine cu echilibrul in general, iar atunci, in mod special

SAMSUNGDesi nu s-ar zice

SAMSUNGDin nou Valea Gaura, poate o sa mai merg pe aici, luna aceasta sau cealalta, sa coboram in Simon de data asta… pe triunghi galben…

SAMSUNGAcum sa revin la muntele Batrana, ne apropiam… prin acest jnepenis am mers 8 minute si au fost facuti 1207 pasi, fiind consumate 38 de calorii… asa spunea o jucarie de-a lui Matrix. Varful acesta, Batrana, situat la 2181 m altitudine, este considerat de unii mistici, un loc al energiilor negative, aflat in antiteza cu Gura de Rai. Oricum, cu energia mea negativa din acea zi, bateam orice 🙂 …are unul din Busteni un taxi si pe masina scrie „ma invidiaza concurenta” :)… asa si cu mine 😉 Il invidiaza concurenta, auzi…

SAMSUNGRefugiul Batrana

SAMSUNGSpre dreapta continua Drumul Granicerilor, pe directia aratata de sagetile rosii intalnim traseul turistic ce coboara prin Valea Doamnei pana aproape de pensiunea Cocora, marcat cu triunghi rosu. Pe indicatorul din fata scrie 2 ore si jumatate, eu zic ca daca ati ajuns pana aici, nu aveti cum sa nu ajungeti la acea pensiune situata vizavi de statia de telecabina de la Pestera, in cel mult 2 ore. Pe directia aratata de sagetile galbene este limpede ca ne indreptam spre polul răului 🙂 Am intalnit si o turma de ovine, deci le place si lor raul 😉 se spune ca vietatile ocolesc astfel de locuri, ca ele simt mai bine decat omul… dar cate nu se spun, si daca nu le asezi pe un fundament, o iei asa, pe campii, sau pe culmea muntelui Batrana…

SAMSUNGJnepeni „colorati”

SAMSUNGFoarte frumos 🙂 un covor de licheni albi… este clar ca eram prin zona varfului Batrana

SAMSUNGPoluare zero

SAMSUNGPe varf 🙂 Aici am facut un popas sa mancam, sa privim, eu m-am simtit bine 🙂 pe aceasta cupola… se mai spune ca o cupola este cea mai buna constructie de sustinere a vietii 🙂 Odata, mi-a zis cineva sa nu ma duc intr-un loc, ca ma prind niste reptilieni si nu am cum sa ma apar de ei… Oooo! dar mi-a fost asa de teama, incat a doua zi am ajuns acolo… dar fiind de-al casei, ne-am strans doar mainile, am facut schimb de telefoane si de like-uri pe facebook 🙂 Restul va povestesc intr-o alta viata… nici fata in fata nu am cum sa va spun, ca ar trebui sa plece doar unul, nu-nu, secretul este secret 🙂 🙂 Ati fi foarte suprinsi daca ati afla cate sute de persoane cred cu tarie astfel de scenarii…

SAMSUNGCe peisaj! Pe acolo este traseul „Drumul Granicerilor”

SAMSUNGVarful Batrana, de acolo venim, o privire inapoi… foarte frumos, mai vin pe aici, cat de des am sa pot…

SAMSUNGAcolo, jos, sunt traseele spre Babele, Valea Ialomitei-Omu, culmea Doamnele, Valea Doamnei. Il zapacisem pe Matrix. Razvan, la telefon, imi spunea sa fac o diversiune si sa-l las pe acolo 🙂 Venea el acasa singur… 🙂 El nu mai avea chef tot stanga, tot dreapta, iar eu aveam tot timpul din lume 🙂

SAMSUNGPe acolo urma sa coboram, intersectam un drum, faceam dreapta si ajungeam la stana din valea Horoabei

SAMSUNGAdica aici

SAMSUNGAm inceput sa coboram prin pitoreasca vale a Horoabei

SAMSUNGPeisajele sunt extraordinare, acest traseu este unic in Bucegi si nu este deloc usor, asa cum spun cate unii pe diverse forumuri… veti vedea in imagini

SAMSUNGSe merge drept inainte… ei bine, pe acest traseu pitoresc l-am intalnit pe dl. Claudiu si pe sotia dansului. Dansii mai citesc pe aici si le multumesc pentru ca am reusit sa ne cunoastem. Marturisesc ca am fost foarte surprins si nu mai stiam ce sa spun 🙂 Pe acolo nu ma mai intalneam cu oameni de pe acest blog, dar este posibil orice. De-a lungul timpului, am intalnit multi oameni de munte datorita acestui blog… si cand merg prin oras, sunt tot felul de oameni cu care ma salut, vorbesc… am o mica multumire, am facut cate ceva, unii ma cunosc asa cum sunt, exista ceva familiar care ne leaga.

SAMSUNGCand vedeti apa izvorand din stanca, sa nu aveti niciun dubiu… este cea mai buna. Cand o vedeti curgand prin albii, ar trebui sa va puneti intrebari. Un astfel de perete cu izvoare nu are cum sa aiba decat o apa curata

SAMSUNGPe sub acea stanca trebuie coborat, nu se trece pe deasupra 🙂

SAMSUNGCam asa ceva

SAMSUNG

SAMSUNGPe acolo am coborat, ii lipseste o treapta, dar cand ai picioarele lungi, nu este vreo problema

SAMSUNGMai mergem putin si intalnim o alta scara, mai mare, metalica, mult mai sigura

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGIata cine a facut uriasul efort de a transporta pe bucati, prima scara metalica in acest loc. Din pacate, a fost luata de o viitura, iar aceasta recenta a fost amplasata de salvamontistii damboviteni

SAMSUNGSplendid!

SAMSUNGMai multi tineri coordonati de salvamontisti invatau tehnici de escalada si de salvare

SAMSUNGI-am privit putin, apoi am continuat sa coboram

SAMSUNGPe acolo trece traseul 🙂

SAMSUNGDin dreapta, de la nici 20 metri, iese acel suvoi de apa

SAMSUNGSa intram, asadar

SAMSUNGDupa ce trecem prin acel tunel, vine iar o coborare accentuata. Va spuneam ca nu este un traseu usor, multi asa il lauda. Pentru un om de munte, obisnuit cu tot felul de trasee, poate fi unul usor. Atat timp cat pe aici exista riscul sa te accidentezi grav, nu recomand acest traseu pentru incepatori… asa, cu mai multi, asigurati in coarda, unii incepatori pot merge

SAMSUNGPoteca vine de undeva mult deasupra cascadei… si este foarte stramta

SAMSUNGAcesta a fost primul marcaj al traseului… trebuie sa stiti ca acest traseu nu este unul turistic. Ca sa devina turistic, deci omologat, trebuie sa indeplineasca niste conditii… cam greu de amenajat pentru a indeplini toate criteriile. Altfel, pentru cei cu experienta montana, este un traseu spectaculos.

SAMSUNGIn poiana Horoabei

SAMSUNGNoua cabana Horoabele, noua, pentru ca i s-au mai facut niste imbunatatiri, modificari vizibile

SAMSUNGAcces spre zona curtilor manastirii Pestera Ialomitei… vedeti si un mic izvor, sper sa nu aveti vreodata intentia sa beti apa din el. Mirosul, desi persistent, nu le spune unora nimic… pe ideea batraneasca si imbecila ca „apa, daca trece de 7 pietre, este buna de baut”.

SAMSUNGAsta ca sa stiti sa nu bateti drumul de pomana 🙂 Probabil se fac ca lucreaza si inventeaza pretexte sa cheltuie banii, zic si eu, parerea mea 🙂 neavand incredere in astfel de „proiecte”… adica trecutul nu-i recomanda. Au mai incercat ei sa dezvolte turismul in Bucegi, cheltuind milioane de euro, nerealizand, insa, nimic

SAMSUNGCurtile manastirii si biserica veche

SAMSUNGBiserica noua cu hramul Sf. Nifon

SAMSUNG

SAMSUNGAproape de padurea Cocora sta aceasta podoaba de toamna

SAMSUNGIn trecut, acest traseu se numea „Drumul lui Butmaloiu”. Pe acest marcaj am venit de la hotelul Pestera si ne indreptam spre Complexul de la Piatra Arsa. Daca primul este in Valea Ialomitei, ultimul se afla pe Platoul Bucegilor

SAMSUNGSe vede Complexul, de unde noi trebuia sa facem dreapta. Continuand pe marcaj banda albastra, se ajunge pana in Poiana Stanei Regale.

Dar sa nu plecam asa repede 🙂 Nu inainte de a vedea cate masini platesc taxa de parcare la bariera de la Piatra Arsa:

SAMSUNGTot ce se afla intre acele panouri sunt platitori de „taxa”

SAMSUNGPe stanga drumului spre complex sunt niste adaposturi pentru cai

SAMSUNGBun, si ajungem si la complex. Spuneam acum cateva luni ca administratorii au demolat cabana veche, in loc sa o repare, sa o conserve cumva, ei au daramat-o. Ca si cum iti duci la maculatura albumul de familie cu pozele bunicilor. Fraierii si-au dus la gunoi istoria si au ramas cu o constructie inestetica din beton. Spuneau ca ridica altceva mai frumos, stiti, vechea poveste, dar vad ca au turnat o fundatie departe de fostul loc al cabanei.

SAMSUNG

SAMSUNGAcesta este locul denumit „stadionul de la Piatra Arsa”… pe aici se antreneaza, adica dau niste ture de teren, sportivi din diferite loturi. Ierburile acelea nu au fost taiate in vreun an, noroc ca mai cade bruma, mai intra vacile 🙂 Pana la urma, este senzatia aceea ca te antrenezi in mediu ostil :)) Sigur despre asta este vorba…

SAMSUNGSi am ajuns si pe Piciorul Pietrei Arse, apropiindu-ne de intrarea in padure. La 16:45 eram in fata complexului, 30 de minute mai tarziu eram pe poteca de pe Piciorul P.A.

SAMSUNGS-a dus si banca asta, invinsa de timp

SAMSUNGInchei cu o observatie facuta anul trecut, tot in acest loc… dar mai bine sa pun link spre acel articol: https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/07/intoarcerea-la-inocenta-poiana-stanii-regale/

Pe la 18:30 am ajuns acasa, nu eram obosit, contrar asteptarilor proprii, ci eram asa, impacat cu soarta 🙂 Febra musculara imi disparuse si nu simt nimic nici azi, luni. Dupa cateva nopti in care am dormit foarte putin, ma asteptam sa fiu praf. Pe la 1 noaptea faceam baie 🙂 pe la 3 am reusit sa adorm, pe la 8 am plecat cu treburi de serviciu. Am avut energie de la polul răului :)) Am si baut 2 cani de ceai din flori de rododendron, imi spusese mie parintele Ioanichie de la schitul Sf. Ana, acum cativa ani, niste chestii despre acest ceai. Apoi, eu daca mai dau si la altii, mai imi spun si ei… despre efecte.

As mai adauga si ca pe abrupturile muntelui Moraru am vazut prin binoclu multe capre negre, ca imi place sa gasesc anumite pietre albastre, destul de rare, si ca, bineinteles ca am gasit una, ca erau multi turisti pe trasee, in special pe Drumul Granicerilor, ca am luat cazaturi cat pentru tot anul, nefiind atent… si m-am ales cu mai multe semne de buna purtare, stiam eu ce stiam de nu am mers pe acea punte suspendata, poate cadeam de pe acolo :)… ne-am incurcat cateva minute bune prin niste jnepeni, dar mi-a placut sa aud cum il cuprindea disperarea pe Matrix 🙂 … mai era ciobanul de la iesirea din padurea Cocora ce striga: „Uuu!” asa, in nestire. Nu era nici macar ecoul ca sa-i raspunda, dar el striga intruna, ii placea sa se auda si cred ca si radea 🙂

Treaba este ca daca ai ceva conditie fizica si iti place muntele, retii o gramada de aspecte!

Traseul turistic: Busteni – Babele – Sfinxul – Releul Costila – Vf. Caraiman – Monumentul Eroilor – fosta cabana Caraiman – Piatra Arsa – Vf. Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Stana Regala – fosta Vulparie – Castelul Peles – Sinaia

Din nou va prezint unul dintre acele trasee in urma carora…nu ai cum sa nu te indragostesti de munte, de Parcul Natural Bucegi…

Dupa vremea imposibila din timpul Marathonului 7500, ziua de duminica a fost atat de frumoasa, incat a sters amintirea celor precedente, cu vant-ploaie-frig.

SAMSUNGMai intai, cateva lumanari de aprins si rugaciuni de multumire pe la Biserica Domneasca din Busteni

Din oras am ajuns la Babele cu telecabina, mijlocul cel mai rapid si mai sigur de a ajunge pe Platoul Bucegilor.  Am observat ca nu mai era nimeni la tabara de corturi de la Pestera, intrucat totul se incheiase sambata, si maratonul mic, si festivitatea de premiere, nu mai era, deci, nimeni.

SAMSUNGBabele… imposibil sa fie creatii naturale, realizate de vant sau de inghet-dezghet… acum vreo 4 ani aveam in cap o idee pe aici, legata de sirul lui Fibonacci… poate ca intr-o zi, cand voi avea timp.

De la statia de telecabina, in cateva minute se ajunge la Babele si in alte 5 minute la Sfinx:

SAMSUNGEu cred ca anumite parti anatomice din acest chip au fost realizate in preajma anilor 1930… Daca Densusianu, autorul acelei carti gigantice denumita „Dacia Preistorica”, ar fi vazut acest chip, pentru el ar fi constituit dovada suprema. Nu l-au vazut nici asociatiile turistice care au scris primele ghiduri despre Bucegi si note de drumetie, asociatii care au ridicat cabane si marcat trasee turistice… nu l-a vazut nimeni pana prin anii 1930… Bine, fara el, Platoul Bucegilor ar fi fost astazi mult mai „sarac”… daca ma refer la obiective turistice.

Daca Babele existau in formatul actual si acum 100 de ani, si toti vorbeau despre ele, Sfinxul a fost realizat mult mai tarziu. De ce l-au realizat, inca nu stiu…

SAMSUNGCel mai probabil l-au realizat pentru ca, fara niciun dubiu, in aceste locuri exista un loc de cult stravechi

SAMSUNGMulta lume pe munte… de la Sfinx se coboara si se urmeaza un drum auto ce este intersectat de traseul ce urca la Vf. Omu (marcaj banda galbena). Daca se urmeaza drumul acesta, ajungem chiar la releul de pe muntele Costila

SAMSUNGBolovanul lui Radu… il salutam de la distanta, azi nu trecem pe langa el

SAMSUNGMuntele Obarsia

SAMSUNGReleul

SAMSUNGCrucea de pe Caraiman undeva spre sud-est

9bLa ora 11 eram pe la Babele. Pana la releu, cu trecere si pe la Sfinx, poze, etc, se fac maximum 2 ore

SAMSUNGVedem Predealul in departare si muntii Piatra Mare si Postavaru

SAMSUNGReleul situat pe varful muntelui Costila, varf cu o altitudine de 2498m… este de admirat acest simbol al Bucegilor, de privit in detaliu, daca ajungeti pe acolo, cat s-au chinuit unii sa-l ridice… si cum se prezinta astazi.

SAMSUNGGeneratii trec, generatii vin

SAMSUNGO turma de oi „cucerise” curtea si imprejurimile releului… mii si mii de flori erau prin aceste pajisti, o splendoare… sau „cate floricele frumoase si nu le vad decat oitele si ciobanii”

14In departare, Magura Codlei si orasul Rasnov undeva in dreapta

15De la releu am coborat intersectand traseul marcat cu cruce rosie Babele-Monumentul Eroilor-Cerdac. Din acest loc, priveam spre Sfinx, se vede stanca indicata de sageata. Noi eram pe traseul enuntat mai sus iar mai jos, era acelasi traseu, care trece si pe la Monumentul Eroilor. Insa cine nu vrea sa mai ajunga si la Cruce, o poate lua pe aici spre poteca de mai jos care il va scoate la Babele. Noi am continuat inspre stanga, spre Monument, exact cum am propus traseul.

16De pe varful Caraiman privim Monumentul ridicat in cinstea eroilor… pe varf, pentru ca se vedea splendid, am si facut popas sa mancam ceva…

SAMSUNGFloricele mici de colt

SAMSUNGCrucea vazuta mai de aproape, noi de aici facem dreapta pe marcaj punct albastru…asa numita Brana a Caraimanului, un traseu spectaculos
SAMSUNGBrana la inceputSAMSUNGContinuandSAMSUNGO inscriptie din anul 1953-21 iulie… noi eram aici pe 20 iulie 2014SAMSUNGIn clasa I am fost pe aceasta brana cu parintii si cu niste rude… am facut popas tot pe acel varf CaraimanSAMSUNGCu sageata rosie, Creasta cu Zambri, locul in care cineva a pus foc in 2012, ca si in cazul incendiului de pe Bucsoiul Mic din 2011, ca si in cazul incendiului din Piciorul Babelor… dandu-se vina pe fulger sau pe turisti care au aruncat o tigara aprinsa… au dat foc pentru ca asa au vrut, au avut un scop.24Privelisti spre Valea Jepilor25Altii urcau Brana Caraimanului deplasandu-se spre Crucea EroilorSAMSUNG27Iar unii o coborau cu atentie, tinandu-se de cabluri

28Poze pentru prietenii de pe Facebook 🙂 Multi fac poze in acel loc…

SAMSUNGFosta cabana Caraiman si traseul turistic pe care urma sa ajungem de la cabana… la Piatra Arsa

SAMSUNGDupa un urcus de 5-7 minute se ajunge pe pajisti si este foarte usor de mers, peisaje de admirat…

SAMSUNGTrecem prin jnepeni, de intersectiile cu Piatra Arsa si cu Jepii Mari, privim in urma si vedem drumul printre jnepeni, pe care venisem de la cabana Caraiman. Imediat ajungem la terenul sportiv si la un mic lac:30bPana aici am mers pe drum, insa, vedem stalpii cu marcaj banda albastra ce coboara spre Stana Regala prin Piciorul Pietrei Arse si mergem intr-acolo. La scurt timp, inainte de coborare, vedem un varf pe partea stanga. Iesim din traseu pentru a vedea Valea Prahovei de pe vf. Piatra Arsa:
SAMSUNGSub noi, al doilea si cel mai mare Sfinx al Pietrei Arse…

SAMSUNGCoborarea pe Piciorul Pietrei Arse, un traseu accesibil

SAMSUNGAm trecut pe langa acel bloc masiv stancos

SAMSUNGPoteca merge prin astfel de poieni, dupa care intra in padure

SAMSUNGFluturele Ochi de Paun de zi (Inachis Io)

SAMSUNGCe frumuseti 🙂 🙂

SAMSUNGLumanarica

SAMSUNGDin acest loc se intra in padure…

SAMSUNGPe un copac… cresteau ghebe. Da, ghebe in mijlocul verii…

SAMSUNGPatru frati

SAMSUNGIn Poiana Stanei Regale… a treia oara, ca sa ne mai intrebam daca vom fi aici peste cine stie cat timp 🙂

Poiana era plina de flori, este ceva de poveste…

44Tot in poiana, dar privind pe unde venisem…

Apoi, o trecere pe la Stana Regala inseamna si ca nu trebuie ratat unul dintre produsele consacrate: Bulzul!

SAMSUNGMa urmareste imaginea asta…desi am mai postat-o de cateva ori 🙂 Este foarte bun!

46Bun! Asta a fost, a apus soarele, s-a incheiat traseul 🙂 De la Stana Regala am coborat pe poteca regala marcata cu banda albastra, apoi pe langa Vulparie, tot inainte, pana am facut dreapta iesind in curtea Pelesului. Mai departe, pe aleea Carmen Sylva-Manastire-banca de pe aleea Nifon si la gara… trenul venea in 10 minute. Prea perfect totul ca sa dam „vina” doar pe oameni 😉

Peisaje luate din abrupturile Jepilor Mari si Mici; evaluare la capra neagra!

Ce bine ar fi daca toate diminetile ar incepe astfel… sa deschizi ochii si sa vezi asa:

1Rasarit la Jepii Mari

SAMSUNGRasarit la Jepii Mici, mai jos, Vf. Claia Mare

SAMSUNGCat poate fi de frumos 🙂

2

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG🙂

Zilele trecute, reprezentantii Fondului Cinegetic 25 Sinaia, ai Administratiei Parcului Natural Bucegi si cei de la ITRSV Prahova au efectuat o evaluare a zonelor locuite de caprele negre, prilej cu care s-a facut si un recensamant si s-au identificat o serie de probleme care necesitau o rezolvare rapida… cum ar fi limitarea accesului turmelor de ovine si a cainilor in habitatele caprelor negre.

SAMSUNG

SAMSUNGIntr-o zi am facut echipa cu inginerul Alexandru Coltoiu, responsabil cu fauna in cadrul APNB, si, in alta zi, cu inspectorul Clementin Negutescu. Pentru ca s-a mers asa: doi pe undeva, alti doi in alta zona, etc, astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai intinsa, de la Jepii Mici la Vanturis.

SAMSUNGIn spatele d-lui Clementin, care este o persoana extraordinara, mie mereu mi-a placut sa merg cu dumnealui 🙂 Ai ce invata!

7Capre negre si iezi

Altfel de imagini:

fUn sac plin de gunoaie, aruncat de la o stana din apropiere, printre jnepeni

gBucati de spuma, au pus pe la geamuri si resturile le-au aruncat in natura

hCa sa nu ramana nicio urma, autorii si-au luat elan si au aruncat si alti saci, cu bolta, la distanta, dar tot in jnepeni. Vor fi, cu siguranta, extrem de fericiti cand vor trebui sa-i ia de acolo…

iStana domnului Vasilica 🙂 Sambata va urca oile, hai ca muntele te asteapta sa-ti inapoieze gunoaiele ascunse in toamna printre jnepeni si pe care ai promis ca le iei la coborare… si nu le-ai mai luat! Deci, pe sambata! 🙂

Mai sunt unii la fel. Au organizat un concurs si au marcat cu plastic portiuni din traseul de concurs. Ulterior nu l-au mai luat, si nu cred ca la anul vor mai obtine aviz pentru organizarea altui concurs, pentru ca si-au incalcat obligatiile.

10

11De la Piatra Arsa si pana mai jos de cantonul Schiel sunt o multime de panglici prinse de jnepeni.

Inchei cu o veste buna. Salvamontul din Busteni a refacut podetul de lemn de la Valea Comorilor. O avalansa il luase in aceasta iarna.

SAMSUNG

Pe jos, pana la Sfinx, de 28 noiembrie

Am scris ca am fost pana la Sfinx, din Busteni, pe jos, pe 28 noiembrie. Trebuie sa mai postez si cateva imagini de pe traseul parcurs:

1Cascada Urlatoarea…eram in jurul orei 12. Abia dupa ora 11 am reusit sa plecam de la joburi sau de acasa.

2Cam intr-o ora eram in punctul „La Mese”

3In Saua Urlatorilor

4„La Scari” – reper de pe traseu, aici ne-am dat seama ca este plafon de nori…noi am mers pe sub el, si aveam sa iesim curand sub cerul senin

8Deocamdata doar jumatate 🙂

9Traseul pe Jepii Mari nu este recomandat iarna…sunt tot felul de probleme, dar in anumite conditii se poate parcurge. Totusi, nu riscati inutil.

10Lasam in urma plafonul si impresia ca vremea este inchisa. De fapt era inchisa doar in Valea Prahovei, pe munte era senin

11Jnepeni sub zapada

12Doar eu merg asa, in zig-zag, ma opresc-privesc, merg ba la stanga, ba la dreapta, mai o poza…

13Jnepenis si Cantonul Schiell

14Sub plafon: Valea Prahovei

15Dansul vantului cu zapada

16O priveliste superba, pe care am ramas sa o admir, evident, singur :))

17In zare, Crucea de pe Caraiman

18Lac inghetat

19Telecabina Busteni-Babele functiona…sute de turisti au urcat in aceasta zi pe munte

20Zona Babele-Sfinx…noi am venit de la Rasarit :)))

21Intre statia de telecabina Babele si cabana cu acelasi nume

23Cand ne uitam mai bine, o patrula de jandarmi pleca in directie opusa. Era fostul politist de proximitate al orasului, acum trecut in randurile Jandarmeriei Montane. Adica, acum de cateva luni 🙂 Cum „s-a infiltrat” si omul acesta la Jandarmerie si ce i-o fi venit sa urce muntii, sunt niste semne de intrebare, ale mele. Vazand ca pleaca acasa, mai era putin si se incheia programul la telecabina, m-am gandit ca nu este prea multa lume la Sfinx.  Prea fugea unul dintre ei la telecabina.

Dar, la Sfinx, am gasit alti doi jandarmi, in opinia mea, mult mai constiinciosi.

24

Cei doi au avut multa munca de lamurire cu turistii veniti sa vada „Piramida”

25Faceau cu randul, cand mergea unul, cand altul, sa le spuna sa nu se mai urce pe Sfinx. Felicitari acestei patrule de jandarmi. Bine, nu va imaginati ca nu exista raspuns la problema expusa de mine :)) Ceilalti se grabeau cu siguranta spre o alta misiune :)) Hai, inventati una pana luni, cand intra Ploiestiul sa citeasca aici 😉

ProTv-ul a spus ca erau 300 de oameni la Sfinx. Daca s-a considerat ca 2 jandarmi au fost suficienti…inseamna ca Chuck Norris mai are 2 frati in Romania, ceea ce este perfect. Maine aflam ca ei intre timp mai si joaca ruleta ruseasca avand pistolul plin si ca nu pierde niciunul, parca asa era bancul…

Nu vreau sa postez pozele cand fugea unul sa-l prinda pe celalalt din urma, spre telecabina. Mai gresesc si ei, sunt oameni…cand ai experienta si respect fata de o institutie de elita a statului, nu gresesti…parerea mea! Ramai pana la 12 noaptea daca trebuie, -chiar daca la ora 18 nu mai erau decat vreo 10 oameni-, pentru ca nu reprezinti un SRL…ci Jandarmeria, a carei uniforma o porti. Esti acolo pentru oameni, pentru a actiona in caz de nevoie, pentru a veghea la respectarea legii…cum au fost acei jandarmi care au ramas.

26Cam asa era frecventa, la cateva minute alti turisti urcau pe Sfinx. Fiind doar 2 jandarmi, ce sa faca si ei mai intai?

Stiti, majoritatea acestor persoane ce umbla prin munti dupa asa-zise aparitii, sunt oameni care au o buna imagine despre sine, super-egoiste si care nu au facut si nu fac nimic pentru munte. Nu o sa-i vedeti pe multi dintre ei la actiuni de ecologizare, nu prea fac nimic de interes genereal, pentru ca traiesc doar pentru ei, pentru sufletul lor care este unic si pe care ei trebuie sa-l salveze…din acestea…nu generalizez…mai bat la diferite instrumente de inspiratie tibetana si mai scutura clopotei…este frumos si asta! In cautarea delirului poetic pe potecile Bucegilor…

27Acest zvon cu „Piramida” a atras curiozitatea multor oameni cu experienta ai muntelui. In imagine, cel mai bun sef pe care l-a avut in istoria sa Salvamontul din Busteni. Miki Vintila este astazi instructor la Centrul Montan al Jandarmeriei Romane.  Pentru muntii Bucegi, astfel de oameni sunt legende vii… Pacat ca nu am mai avut timp sa completez rubrica „Montaniarzi” …sunt atatia oameni… probabil este mai usor sa fac un articol si apoi sa pun link-ul la acea rubrica…o sa ma gandesc.

28O poza superba, un moment asemanator…daca ar fi sa nu ne gandim de ce au venit acesti oameni. Daca ii chemi la primavara la adunat deseuri de pe langa Sfinx, nu vor veni atat de multi, pentru ca „nu au aruncat ei”…si atunci daca nu aruncam noi, sa nu faca nimeni nimic…sa stam asa 😉

29Iarna, pe munte, este superb sa admiri apusul soarelui. Daca observati, antetul blogului are multe culori…poza fiind facuta prin noiembrie, alt an insa…

Mai departe stiti urmarea: Babele-Jepii Mari-Busteni (19:30), la fel, pe jos.

TREBUIE SA VA ADUC IN ATENTIE UN REPORTAJ DEOSEBIT AL CELOR DE LA PROTV. FOARTE BINE REALIZAT, CRED CA PE INTELESUL ORICUI:

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/marturiile-romanilor-care-au-urcat-pe-platoul-bucegilor-pentru-a-vedea-fenomenul-piramidei-solare.html

CATA PROSTIE!!! ESTE CUM SPUNEA PE BLOG, INTR-UN COMENTARIU, DOAMNA ALINA:

PROSTIA NE FASCINEAZA!

Veti vedea ca reportajul surprinde si deplasarea a 4 jandarmi. La Sfinx, insa, au ramas doar 2, care au dus greul ca sa spunem asa. Cei de la ProTv i-au pus si pe ei in reportaj, adica pe toti 4, ca sa dea bine, „ca sa fie bine pentru toata lumea” – concept de baza in lumea Bucegilor. Că să stiti ceva, daca nu te certi cu unele institutii, adica daca-i bagi in seama cand vor ei, si scrii mereu de bine, te mai cheama la actiuni, daca scrii altceva, nu mai ai de unde sa dai stiri. Si ca reporter al unei televiziuni nationale, nu prea iti poti permite sa scrii ca o patrula fugea sa prinda telecabina…pentru ca apoi nu mai dai stiri importante, etc.

Lasa ca scriu eu despre ei, sa ma injure pe mine. Injura o luna, un an, apoi le intra in reflex sa-si faca treaba corect. Mie asa imi place, sa nu ne furam caciula, sa facem fiecare ce tine de noi, atat cat se poate, mult sau putin inseamna ceva, decat deloc. Eu nu am nevoie de stiri, sa ma cheme cineva…nu unii mie, ci eu lor, le fac onoarea sa apara pe blogul Bucegilor, unde citeste un numar de oameni pe care vi l-am mai precizat (mentiune pentru un fel de oameni deghizati in montaniarzi)…dar aici nu scriem pentru audienta sau publicitate, ci pentru a se schimba ceva in bine, pentru toata lumea…in alt sens decat s-ar vrea. In sensul bun, normal, asta vreau sa zic.

Ati vazut, urc iarna pe munte pe unde cred eu ca sunt in siguranta, ma intorc la fel, in cateva ore, nu depind de cineva, de ceva… nu conteaza, noapte sau zi, daca stiu ca pot, mai si reusesc…

Mai am niste articole frumoase in aceste zile…