Ieri a fost o zi cu foarte mult „Nu”…nu e bine asta, nu trebuie facuta cealalta, nu trebuie sa te duci undeva, nu asa :)
De multe ori prefer muntele, caut acele zile sa vina mai repede, satul de ce vad si aud…multi traiesc drame reale sau semi-reale, altii traiesc asa la un nivel gregar :)
Stateam ieri cu o prietena la o masa, de vorba. Pe ea o suna o amica…pe mine ma ia capul cand o aud pe fata aceea. S-a incurcat cu unul cu o varsta dubla ca a ei si ala a lasat-o cu ochii in soare dupa ce s-a distrat cu ea…subiect tipic. De aici au pornit niste treburi, fata i-a facut probleme pe o parte, ala s-a dus la familia ei si acum parintii nu mai vorbesc cu ea…
Am incercat sa o cuplam cu un baiat ziceam noi mai de treaba dar abia am reusit apoi sa-l scoatem din ecuatie, tipul era tampit de-a binelea. De vorbit cu ea e dificil, nu poti sa schimbi doua vorbe ca lasa privirea jos, sare de la una la alta, se scuza si pleaca repede, unde? nu stie nimeni, e haotica…foarte nasol.
Si la telefon auzeam si eu ce-i spunea prietenei, nu e frumos dar… cu cat stii mai multe cu atat o poti ajuta mai repede. Inventeaza tot felul de lucruri, mai spunea ca daca nu a mai fost sunata de prietene s-a gandit ca a fost uitata, ca nu mai are pentru ce sa traiasca…ca maica-sa e asa, tatal altfel. O sa o pacalim zilele astea si o sa o ducem undeva prin natura, intr-un loc unde mergea ea cu alte cunostinte… cam asa despre cum isi duc viata cate unii. Cat priveste serviciul ei…este jale mare, noroc ca sunt prieteni pe acolo…
Insa acasa Andrei mi-a schimbat ziua :) A facut un desen interesant, iata ce trece prin mintea unui copil de 7 ani si jumatate :) :
Foarte expresiv…la asta lucra el ieri, a zis ca intai face o schita apoi picteaza :) L-am intrebat ce inseamna si mi-a spus ca desenul reprezinta rastignirea Domnului Iisus Hristos, ca langa cruce este Fecioara Maria care se roaga, unde este data, este Cel Rau care se bucura si spune Da, Da!, iar mai sus sunt doi ingeri care plang si spun Nu, Nu!
Am observat ca toti cei pe care el i crede pozitivi au galben deasupra capului, Iisus are cuie in maini si in picioare, Fecioara Maria este ingenuncheata, Cel Rau este zugravit cu aspecte de bucurie (gura, mainile ridicate), ingerii au mainile parca cazute si aripile la fel, acestia plang. Cam la jumatatea distantei dintre Bine si Rau a pus o intrebare cu un raspuns prea greu pentru mintea lui de copil: „Ce putem face?”
Am intrebat in stanga, in dreapta, daca i-a spus cineva ce sa deseneze, daca i-a dat cineva vreo idee, dar nimeni nu-l influentase, desenase singur, cand era singur :)
Azi i-am luat cateva dintre desene si i le-am pozat :)




Mi-aş dori să avem putinţa de a privi lumea prin ochii lor, să mai atingem câmpuri cu maci în sufletele noastre, să fim albaştri-strălucitor şi aurii, precum acele aure desenate de Andrei, ca lumina dintr-un oval de opal, să nu fim alburii şi opaci şi nici aspri precum crivăţul în iarnă şi nici încrâncenaţi precum furtunile şi niciodată cenuşii, şi niciodată noapte, negri şi sfârşiţi, cu sufletul hâd, schimonosit de ură…asta am simţit că vreau să îţi scriu când am văzut desenul fiului tău, în care inocenţa şi puritatea striga cu toată fiinţa acel NU, mai cu seamă că de multe ori în viaţa de zi cu zi răstigniri nu ni se întâmplă, dar ni se întâmplă să ne chinuim aproapele, să îi batem în suflet cuie şi să îl străpungem, sfâşiindu-l.
Spune-i fiului tău că cineva i-a simţit desenele ca pe nişte crâmpeie de mângâieri ale sufletului. Avem nevoie de ele.
Cât despre fata cu povestea, dragostea vine de unde vrea ea; se întâmplă, întâmplându-ţi-se. Cam asta.
ApreciazăApreciază
Este o lume nevinovata, in care nu incape rautatea adultilor. M-a impresionat ca el a inceput sa distinga unele lucruri esentiale, cum ar fi Binele de Rau. Asa e, din pacate nu stim decat sa facem rau, lucru foarte la indemana, mult mai greu este cu Binele, pe care de multe ori daca il facem, il realizam din interes…o greseala. Am sa-i spun celui mic :) iar cu fata nu stiu daca a fost dragoste, prostie din partea la amandoi…cu siguranta!
ApreciazăApreciază
Mâine e Ziua care aduce Muzica, aşa’i?
ApreciazăApreciază
Da, maine ar fi Vinerea M. :)
ApreciazăApreciază
Stii bine :)
ApreciazăApreciază
Adrian, permite-mi, rogu-te, un gând pentru domnul Crişan, „criscar”, pe care îl salut în absenţă, ştiind însă că va fi venire pe tărâmul tău de cuvânt, precum mereu o făcea pe cel al meu, dar se pare că a dat uitării „urcuşul” ce se voia a-i fi dorinţă, acel treaptă cu treaptă.
Aş vrea să îl întreb, mai cu seamă că nu mă îndoiesc că îmi şi va răspunde, dacă mai există încă mirajul ce l-a atras pe meleaguri magice, când se întreba de ce le-ar părăsi.
Un gând cu drag…şi ceva… ce l-a întors în urma unei amintiri, rugându-l să ne mai povestească despre acea seară de iarnă, din munţi; poveste fermecată pe care o poartă în inimă…mi-aş dori să îşi depene iar firul gândurilor.
Mulţumesc domniei sale; ştiu că o va face şi îi aştept vorbele-i cu dor.
ApreciazăApreciază
Andrei incepe spinosul drum al dilemelor,al optiunilor intre Da si Nu.Sufletul lui pur,nepervertit il cheama spre adevar, puritate, frumos,spre ceea ce e BUN in lumea asta.Poate trece de la intrebarea dureroasa care tulbura omenirea de 2000 ani, la viziunea invadata de culoare a universului sau…Magicei Camelia i-am raspuns sub arcada”Perfectiune”;m-am simtit depasit de situatie…
ApreciazăApreciază
Aveti dreptate, este la inceput de drum, o sa-l mai indrumam noi pe drumul cel bun, dar nu trebuie sa uitam ca de multe ori binele pe care il vad parintii pentru copiii lor nu este si binele pe care il vad sau il vor copiii. Important este sa-i asezam temerile, gandurile acum pe o baza logica, normala, in credinta fata de Dumnezeu, dupa care isi va alege el drumul.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc cuvintelor domniei voastre; Adrian mă va lăsa să o fac. Am avut o oareşice tulburare când am văzut că cineva folosea acelaşi nick, „criscar”, cineva pe care însă nu îl recunoşteam în nici o literă că ar fi unul şi acelaşi cu cel pe care l-am aflat din gânduri acum o vreme.
ApreciazăApreciază
Si eu astept cu nerabdare V.M.
ApreciazăApreciază
Dimineata este aici! :)
ApreciazăApreciază
De nu mâine i-ar fi vremea, aş începe-o încă de pe acum; eu…cu ceva special; un gând pentru această lume virtuală, ultima frontieră a imaginaţie şi înşelător chip…nevăzut. Am şi o poveste despre, dar până acum am ţinut-o nedezvăluită, şi cred că astfel va şi rămâne; a fost ceva halucinant, am crezut că am vedenii.
E un videoclip taaaaare amuzant.
ApreciazăApreciază
O sa postez dimineata pe la 7 ca apoi plec…si revin dupa ora 14. Poate dezbatem maine povestea :)
ApreciazăApreciază
Frumoase, pure si nevinovate desenele copilor ca si sufletul lor.
ApreciazăApreciază
Frumos spus! :)
ApreciazăApreciază
Sunt sincere desenele lui Andrei. Si intrebarea este de o adancime filozifica nemaipomenita.
ApreciazăApreciază
Este un copil foarte bun, stiti ca orice parinte isi lauda copilul :) , dar este surprinzator, face tot felul de chestii in fata carora uneori te cam blochezi :)
ApreciazăApreciază