„Iisus in zeghe” – pictura parintelui Arsenie Boca si peisaje de vis pe Bucegi

Ieri prin Bucuresti. „Daca ti-e mai aproape, te las eu pe langa Elefterie, ca tot ma duc spre Cotroceni”. Era vorba de o piata, cred. Elefterie imi parea cunoscut… Sunt de acord si iata-ma pe str. Elefterie unde este o biserica… in care se spune ca a pictat parintele Arsenie Boca. Imi picase fisa intre timp.

Pictura lui era… reprezentarea Maicii Domnului cu Pruncul. Acesta din urma, purta haine de puscarias si tunsoare specifica. Stiam povestea asta demult. Intru in biserica Sf. Elefterie si fiind atat de frumoasa, cred ca este una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe intalnite, imi spun o fi aici? Nici nu stiam daca este pictura pe pereti sau este vreo icoana.

Deschid netul si caut. Deci asa! Biserica in care eram, se numea Sf. Elefterie (Nou) si i se pusese piatra de temelie prin 1935. Aici era si celebra pictura a parintelui Arsenie Boca. Ma uit spre altarul iluminat artificial si vad o imensa pictura a Maicii Domnului cu Pruncul in brate. Nu prea vedeam bine ca sa am o parere. Fac niste poze cu telefonul, ca aparatul foto nu-l luasem.

Privesc indelungat pictura care este superba. Admir alte minute bune pictura dar si interiorul bisericii.

Catedrala Mantuirii Neamului daca era facuta exact in acelasi stil, ca biserica Sf. Elefterie, respectandu-se si detaliile de interior, la o scara mult mai mare evident, ar fi fost o bijuterie arhitecturala in lumea ortodoxa.

Pe site-ul bisericii si pe cel crestin-ortodox nu am gasit referire la Arsenie Boca. De pe alte site-uri am inteles ca el a pictat aici, ca ajutor al pictorului Vasile Rudeanu, la sfarsitul anilor ’50.

Pozez cum am zis pictura aceea deosebita, citesc la plecare, tot pe un site, cum venise parintele paroh de la biserica Draganescu avand la el o schita a picturii din altar, cum le-a comparat si cum a ajuns la concluzia ca este opera parintelui Arsenie Boca. Evident eu cred ca atunci cand traiesti intr-un loc cu o anumita incarcatura, te molipsesti si tu oarecum de… atmosfera acelui loc, insa poti fi obiectiv in mijlocul subiectivitatii 🙂 Cred ca schita gasita de parintele de la Draganescu indica faptul ca autorul picturii de deasupra altarului bisericii Sf. Elefterie, este parintele Arsenie Boca. Nu prea am indoiala in aceasta privinta.

Pictura de deasupra altarului

Maica Domnului cu Pruncul in zeghe

Reprezentare pe hartie, tot la biserica observata.

Insa,

sper sa nu se supere nimeni. Cat as vrea sa zic da, Iisus este in zeghe, nu pot sa spun. Poate ca sunt eu mai necredincios, mai departat de cele sfinte, dar mie „simtul” ce a pus bazele unor carti destul de serioase, nu-mi zice ca Iisus este pictat in zeghe. Am adormit aseara cu gandul acesta, m-am trezit de doua ori in cursul noptii, la 0:44 si 4:50, am mai citit putin, m-am mai uitat la poza. Ideea era de a nu scrie vreo prostie in articolul de azi, mai ales ca eu cred in puterile acestui parinte.

Deci, oricat as supara pe unii, nu cred ca parintele l-a reprezentat pe Iisus in zeghe. Daca faci abstractie de culori, atat mantia Maicii Domnului cat si costumul Pruncului, au niste cute sa le zicem, mai deschise, mai inchise, intr-o succesiune, ce creaza posibil imaginea unei zeghe, in cazul Pruncului. Faldurile costumului Pruncului dau impresia unei zeghe. Si, mai departe e ceea ce crede fiecare. Poti spune foarte bine ca sunt haine de detinut sau nu.

Atat Maica Domnului cat si Pruncul au peste haine cate o mantie. Peste rochia albastra a Maicii Domnului vine o mantie. Peste costumul alb al Pruncului vine o mantie galbena. Nu e acoperit in aceeasi proportie ca Maica pentru ca, astfel, nu se mai punea in evidenta invitatia „Veniti la Mine!”. Cand a deschis bratele, mantia i-a alunecat pe umeri.

Asupra tunsorii as zice, ca este specifica unui baietel de cativa anisori. Ochii personajului tradeaza ceva superior. Mai multe, nu am ce sa spun. Poate ca uneori ne corupe atmosfera locurilor si fie vedem ce trebuie, fie nu. Personal, „toate filtrele” imi spun ca Iisus nu este in zeghe.

E vorba in opinia mea, de o tehnica a faldurilor, stapanita foarte bine de parintele Arsenie Boca!

Bineinteles ca mai trec pe acolo, cu un aparat foto…

Cine a ales sa schieze astazi pe Bucegi sau sa se plimbe, a fost un favorizat al naturii. Iata cum aratau Bucegii de dimineata 🙂

Gondolele de la Cota 1400 la Cota 2000 erau pe traseu.

10 răspunsuri

  1. Imi dau si eu cu părerea,dar merg pe logică.
    Zeghea a apărut mult mai tîrziu.In orice caz, în perioada în care a trăit Mîntuitorul nu se purta aşa ceva.Ori, dacă ar fi vrut să-l prezinte în zeghe, ar fi pictat un tricou şi pantaloni în dungi.
    Ceea ce se vede în poză sînt cute şi umbra aferentă fiecărei cută.
    Cred eu că, punîndu-i în cîrcă tot felul de aberaţii în funcţie de imaginaţia fiecăruia dintre noi, facem un deserviciu memoriei marelui monah.

    Apreciat de 4 persoane

  2. Mulțumim frumos pentru aceste gânduri, așezate printre rânduri ❤ !!!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Trebuie să fiu de acord cu tine, pictura prezintă o tehnică bine pusă la punct a faldurilor, prezente atât pe cămașa și pe pelerina Pruncului Iisus cât și pe mantia Fecioarei. Interpretarea de zeghe poate veni doar din ideea de a reprezenta, cumva, suferințele preoților închiși în temnițele comuniste.

    Apreciat de 1 persoană

    • Interpretarea este ulterioara, post-decembrista, cand s-a tot dus vestea despre chinurile preotilor inchisi. Pe comunisti nu ii interesa ce sfinti sau ce se picteaza prin biserici, cata vreme nu se picta vreun „dusman al poporului”. Cred ca si daca l-ar fi pictat pe Iisus in zeghe si sa fie limpede pentru oricine, tot nu ar fi patit nimic parintele. Deci, nu avea de ce sa se ascunda, fiindca astia nu puneau pret pe Biserica etc.
      Va multumesc pentru concluzii, d-le Mugur.

      Apreciază

      • Să nu uităm că însuși părintele Arsenie Boca a suportat rigorile închisorilor comuniste precum și din beciurile securității. Poate a vrut să sugereze prin pictura sa „închisoarea” ideologică în care a fost așezată și credința creștină. Nu știm sigur asta, deci emitem simple supoziții.
        Concluziile, în fapt, îți aparțin, căci se regăsesc și în textul tău, chiar dacă au o altă formă.

        În altă ordine de idei, mi-ar face mare plăcere dacă aș rămâne simplu, Mugur, fără pronume de politețe. Și aici, în virtual, dar si în viața reală îmi place să mi se spună așa.
        Mulțumesc!

        Apreciază

        • Da, bineinteles. Sunt atatea carti despre acest mare duhovnic al neamului, se stie cate a patimit, ca nici retras la Sinaia, la metocul manastirii Prislop nu a avut liniste. Nu stim la ce s-a gandit in momentul acela, al realizarii picturii de la biserica Sf. Elefterie Nou, dar la o privire obiectiva e clar nu are legatura cu vreo inchisoare. Am mai cautat si ce spun altii care sustin ca este Iisus in zeghe. Ca de obicei, primeaza ideea ca „doar unii vad”. Cand am vazut ca se aluneca in chestii secrete, initiati, Da Vinci, am zis, hai ca e prea trasa de par. M-am ferit cat am putut de exagerari si de a sustine ceea ce ne place sa credem, in detrimentul adevarului 🙂
          Bine, Mugur 🙂 Mi-ai mai zis, dar mi se parea o forma de respect, era si impusa de niste lucruri. Ramane, Mugur.
          Multumesc si eu!

          Apreciază

          • Citindu-te de ceva vreme, aș spune că îți cunosc opinia cu privire la inițiați. Dar, dacă despre Bucegi, spre exemplu (poate nejustificat în ceea ce mă privește), avem opinii diferite, iată că aici ne întâlnim pe același palier.

            În altă ordine de idei, respectul are multe forme de exprimare, iar adresarea pe nume nu reprezintă neapărat „vârful de lance”. Mai degrabă aș spune că o astfel de adresare crează o mai bună apropiere, și mă refer aici cu precădere la cei care chiar simt că au ceva în comun. Eu chiar simt că avem multe lucruri în comun, deci adresarea pe nume se justifică. Încă o dată, îți mulțumesc, Adriane!

            Apreciază

            • Datorita atator „specialisti”, noi nu mai vedem persoanele care chiar au o legatura serioasa cu un domeniu. Fiindca atatia nebuni, prin ceea ce fac, au aruncat ridicolul asupra domeniului in cauza. Internetul a pus la dispozitia tuturor si specialisti si nespecialisti, „initiati” etc, o multitudine de resurse. Omul care vine prima oara in contact cu un aspect mai inedit al unui domeniu, i se poate parea o descoperire remarcabila, in timp ceea ea este doar banala. Insa, de exemplu, in cazul istoriei, digitizarea multor documente, poate face dintr-un student un mare descoperitor. Aceasta deoarece generatiile anterioare de istorici, profesori, nu au putut vedea simultan toate acele documente. Pe cand el, este doar la o secunda distanta de toate. In cazul Bucegilor sunt tot felul de povesti. Intai trebuie probata prezenta dacica si de acolo incepem. Evident si daca probezi, nu prea ai ce face cu proba, intrucat dezvoltarea acestui munte este una haotica, sunt tot felul de interese. Nu vad cum ar reusi o forma de turism istoric 🙂
              Asa este, avem multe in comun 🙂 Multumesc, Mugur.

              Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: