A fost un traseu care nu pune probleme…, daca nu consideram traseul de pe Jepii Mici, unul cu grad mai ridicat de dificultate. La Babele ma intalneam cu un pasionat de misterele Bucegilor, bine documentat, un magistrat din Capitala.
Decat sa urc cu telecabina, am ales sa urc prin Valea Caraimanului, un traseu deosebit de pitoresc…, sau pe Jepii Mici, cum mai este cunoscut traseul. Intotdeauna impart in minte acest traseu in patru etape: prima este de la marginea padurii pana la traversarea apei spre versantul Caraimanului, a doua este cuprinsa intre versantul Caraimanului si trecerea apei pe versantul Jepilor Mici, a treia de la versantul Jepilor Mici si traversarea apei pentru ultima oara spre versantul Caraimanului pana la hornurile Caraimanului, si a patra de la hornuri pana la cabana Caraiman.
Fluturi Erebia
Cascada Caraiman abia mai curge…in dreapta se observa stanca cu un firicel slab de apa
Aproape de cabana Caraiman
Si am intrat in padure pe la ora 8, iar inainte de ora 10 eram la cabana Babele, un urcus lipsit de probleme. Ne-am deplasat spre Vf. Omu, multa lume pe traseu, inclusiv masini de teren (cred ca o sa devina o problema accesul masinilor de teren prin zona asta interzisa unor astfel de activitati, in contextul asfaltarii lui DJ 713). Am urcat pe Vf. Bucura, vestitul varf Ocolit, sursa nenumaratelor ipoteze, considerat cel mai important punct energetic al planetei…, in apropiere de varf se afla o cruce amplasata pe 8 septembrie 2001, care insa avea un brat rupt, probabil de vant, insa dupa observatiile mele cred ca s-a urcat vreun tampit pe bratul crucii sa faca o poza si a cazut cu lemn cu tot…, stalpul este plesnit mai sus cu jumatate de metru ca o dovada ca a existat o presiune pe acel brat, care era si putred in interior.
Cercuri la Vf. Bucura
Acum eu ce pot sa spun vizavi de opiniile ce circula pe net…, este intr-adevar ceva cu acest varf. Mereu aici ai o stare de liniste, de jos cand urcam am vazut un corb stand pe varf, apoi niste fluturi trecand peste cel mai inalt punct…, si se spunea ca vietuitoarele il ocolesc :))) La vreo 30 de metri inainte sa ajungem, un mic vartej iscat de vant, cu toate ca nu era vant, cu o raza de cca.30 cm a trecut pe langa noi, la un metru distanta…, era ceva mic, pe care doar eu l-am vazut, de aceea nici nu insist, stiti ce se spune cand detaliezi lucruri pe care le vezi doar tu :)))
Revenind la bratul rupt al crucii, este destul de greu de prins la loc fara unelte…, cred ca trebuie o alta cruce care trebuie data cu un lac protector.
Cabana si Vf. Omu
A urmat o coborare prin Valea Ialomitei pana la Pestera, un urcus de o ora pana la Babele si din nou o coborare superba prin Valea Caraimanului spre Busteni.
Cascada Obarsia Ialomitei…acum o cadere cu apa putina
Cursuri cu parapanta pe Piciorul Babelor
Peisaje desprinse din muntele Caraiman
BUCEGI NATURA 2000 
Energetic sau nu, certitudinea e ca intotdeauna m-am simtit bine la Vf. Omu sau in apropiere. Chiar si atunci cand am avut de indurat lapovita si vantul taios, odata intrat in cabana deveneam optimist in cateva minute, oboseala disparea si furtuna vazuta prin ferestrele mici ale cabanei ma imbia sa ies din nou! Vf. Omu mi-a ramas marcat in suflet, cat voi trai ma va atrage. Sunt multe zone deosebite in muntii nostri, Retezatul m-a impresionat profund, insa Omu…ma cheama la el!
ApreciazăApreciază
Potrivit unor cercetatori in domeniu, cartea este si pe piata…, linia alcatuita din Vf. Omu-Vf. Bucura-Vf. Gavanu alcatuieste Intreitul Stalp al Cerului…, o zona energetica pozitiva.
ApreciazăApreciază
e mai greu decât spre Omu din Şimon? pe Jepi am fost spre Babele, mai departe nu. îl pot face şi nişte începători ca noi? :-)
am apreciat că ai făcut poze fluturilor. ori eşti mare dresor de fluturi şi i-ai pus să stea cuminţi la poză, ori ai avut prieteni liniştiţi, care te-au aşteptat că pe mine mă tot zoreau ai mei. hai, hai, hai… :-)
ApreciazăApreciază
Cred ca este mai usor decat traseul vostru. Pai daca ati urcat pana la Babele pe Jepi restul este mult mai usor…am studiat ani de zile toti fluturii din Bucegi, stiu cand te poti apropia de ei, care sunt cei mai rapizi, cei mai rari, si multe altele, curiozitati :))) Mai am un prieten care tot asa se grabeste, dar ii spun mereu „Drum bun”, si imi vad de treaba.
ApreciazăApreciază
Un comentariu intarziat:am citit cartea;contine multe lucruri interesante, e bogat ilustrata,dar unele demonstratii sunt cam fortate,insuficient argumentate.Oricum,nu te lasa indiferent,te pune pe ganduri.Frumoase pozele de pe traseu,mai ales cea cu lumina filtrata prin ramurelele bradutilor cazand pe buchetul de campanule.
ApreciazăApreciază
Cristina Panculescu e autoarea, parca…da, atunci a fost o zi reusita :) Multumesc!
ApreciazăApreciază
Nu mai stiu sigur,dar cred ca da:C.P. La cat mai multe zile ca asta,spre bucuria noastra!
ApreciazăApreciază
Cel de Sus le aranjeaza pe toate, sa speram ca vor mai veni astfel de zile, pentru cat mai multi!
ApreciazăApreciază
Muntele, natura, pasaje importante pentru cei ce stiu sa le aprecieze. Nu stiu insa cum un iubitor de munte poate vorbi de „Cel de Sus”…Suntem in secolul XXI!
ApreciazăApreciază
„Cel de Sus” este impropriu spus cand El este printre noi. Dar asa IL mai stie lumea. Putem fi si in secolul 31,Dumnezeu exista si acum si atunci!
ApreciazăApreciază
Cei ce merg pe munte cred ca au ocazia sa-L simta mai des pe „Cel de Sus” luminadu-le potecile si protejandu-i in situatii dificile! Si in trecut si acum si…in orice veac!
ApreciazăApreciază
Exact, unde te uiti este mana LUI!
ApreciazăApreciază