Venea Centenarul si nu se mai reabilita acest simbol national. Miercuri, s-a semnat in sfarsit, contractul de finantare pentru reabilitarea Monumentului Eroilor de pe muntele Caraiman. Este un lucru foarte important reusit de administratia locala din Busteni si alti oameni dedicati acestui monument, care au incercat de vreo 10 ani sa gaseasca fonduri pentru reabilitare. Chiar daca MApN reabiliteaza acest monument si este la ei transferat, el ramane tot pe raza statiunii Busteni.

E mult mai bine ca reabiliteaza monumentul acest minister, poate asa se invata istoria locurilor. Nu va ganditi ca stiu prea multi ce lupte s-au dat pe aici in Primul Razboi Mondial 🙂 De altfel, si sper intr-o alta atitudine a MApN in 2018, an cu atatea conotatii. Pentru ca in 2016, au dat-o rau in bara cu „marsurile de noapte”, simulari ale trecerii frontierei din 1916. Ei s-au organizat in secret pentru treaba asta si au pornit noaptea cu faclii, iar lumea cand ii vedea nu stia ce se intampla 🙂 La 100 de ani distanta, ei tot treceau pe furis „frontiera” 🙂 Un gest mai mare de frica si teama nu mi-a fost dat sa vad. Noroc ca suntem in NATO si UE, asa ne mai asiguram existenta ca stat national prin aceste locuri. Daca la 100 de ani distanta de intrarea in Primul Razboi Mondial, tot cu o asemenea mentalitate abordezi problema, e limpede!

Sper insa ca actiunile de comemorare a eroilor care au facut Romania Mare, ce se vor desfasura in cursul anului 2018, vor fi in primul rand reale si curajoase, pe toata intinderea teritoriului national!

Iata poze de la semnarea contractului de finantare, un moment istoric, o victorie a administratiei locale din Busteni si a Rotary Club Valea Prahovei, primii initiatori ai reabilitarii acestui monument, o actiune normala pentru judetul Prahova si nu numai, care trebuia sa se intample demult.

Ministrul Apararii, d-l Tutuianu este un bun cunoscator al Parcului Natural Bucegi. Dansul i-a succedat lui Florin Popescu, fost sef al Consiliului Judetean Dambovita si artizanul distrugerii Bucegilor. Cam tot ce vedeti aiurea prin Bucegi, se datoreaza in primul rand acelui domn Popescu. Cand a venit la CJ Dambovita, d-l Tutuianu a mai indreptat din relele facute de predecesorul sau.

La acest moment istoric au participat si reprezentantii statiunii Busteni: in stanga, d-l Marian Ilie, city-manager si d-l primar Ghita Irinel. Nu ar trebui trecut sub tacere faptul ca de 10 ani, acest om care azi este city-managerul Busteniului, a urmarit neincetat reabilitarea monumentului prin tot felul de initiative. Si mai sunt si altii…

Pozele apartin presedintelui CJ Prahova, d-l Bogdan Toader.

Crucea de pe Caraiman, surprinsa de Cristian Laurentiu. Care a facut de curand o tiroliana intre Acele Morarului si a sarit lumea ca distruge muntele 🙂 Plus reclamatii la Administratia Parcului, Jandarmerie 🙂 Personal, nu inteleg ce a deranjat, pe cine sau ce a stricat 🙂 A avut o idee originala si a pus-o in practica. Cum nimeni nu a mai facut pana acum asa ceva, lumea s-a suparat… desi baiatul acesta dincolo de ce poate parea, face destule chestii faine.

…

Privind in cartea evenimentelor din zona Vaii Prahovei, trebuie sa aduc in atentie ce va fi la Predeal:

Tabara de pictura, zeci de pictori, un eveniment cultural de anvergura

Se apropie un festival cu felurite activitati intinse pe toata luna august.

…

Si drumetia pe la limita ploii… Asa cum spuneam, am inceput la cartea nr.4, penultima din cadrul proiectului „Pasi in Timp – un proiect de reconstituire istorica si promovare turistica a Vaii Superioare a Prahovei si Parcului Natural Bucegi”. Inceput in 2014, proiectul se va incheia la 1 Decembrie 2018, cand vom cuprinde in 5 carti, tot ce au mai valoros aceste zone, un tezaur cultural mai mult sau deloc cunoscut, ce trebuie dus mai departe.

Turma de ovine pe pantele Vf. cu Dor

Iubire in lumea cailor 🙂 Isi sopteau, isi povesteau…

De la distanta parea mare… un corb batran.

Cladire surpata… a fostului funicular Busteni-Bratei

Sfinxul Pietrei Arse

Ploaie spre Cota 2000, la cativa pasi in urma noastra

Ploaie peste Sinaia

Auzeam cum ploua in apropiere de noi, se auzea sunetul specific mai jos, peste padure. Din fericire, excursia nu ne-a fost deranjata de ploaie. Nu ca era o problema dar uneori, nu se intampla pentru ca nu se intampla 🙂

Ceea ce a facut posibila traversarea Poienii Stanei Regale si atingerea acelui loc unde intr-un an, dintr-un gand ciudat, am zis in gluma: „ce ar fi, daca am fi aici peste 2000 de ani?!” 🙂 Cumva, intr-un an, tot ajungem de cateva ori… in locul in care speram ca vom fi peste… 1995 de ani 🙂 Ce mai, aproape cinci ani au zburat deja :))

Senin spre Cruce. Hai ca o vor reabilita…