Semimaratonul din Piatra Mare s-a numit in acest an Concursul Green Flow.
De cand nu am mai fost la o alergare prin munti!!! Cred ca din luna august a anului trecut…
Uite asa, m-am hotarat sa mai pun o medalie pe perete 🙂 🙂 Eram si racit… iar atunci cand sunt racit, trebuie sa merg mult prin natura sa imi treaca, adica, dupa vreo 6 ore de mers, imi trece. Stiu ca unii nu cred, dar eu asa scap de raceala.
Bun, si am auzit de concurs. Cum trebuia sa ajung la Brasov sa iau o imprimanta pentru serviciu, mi-am zis ca nu ar fi rau daca 2-3 ore le „pierd” la acest concurs. Imi iau niste haine de alergare in rucsac si pe aici ti-e drumul… adica in statie de bus, ca trebuia sa treaca o cursa Targoviste-Brasov a firmei Mondotrans. Mie imi place sa merg cu ei pentru ca sunt seriosi, masinile sunt curate.
La 8:30 autobuzul soseste, ii dau 7 lei soferului pentru un bilet pana la Dambul Morii (Timisul de Jos). Pe la 9 si ceva ajung la linia de start, la organizatori. Trec sa ma inscriu si incep sa completez o fisa. Imi asum raspunderea :), trec grupa de sange, telefon, etc, si ajung la o alta rubrica, pe cine sa sune organizatorii in caz de accident. Asta da, dilema!!! Nu m-am gandit niciodata la asa ceva. Cateva minute ma gandesc… pe cine? Grea problema!!! Si l-am trecut pe Radu UnBolovan, doar suntem frati 🙂
Am dat fisa si am plecat la cativa prieteni, numai bine ca vine dupa mine un domn, ca nu mi-am trecut nr. de concurs pe fisa…trec si nr. 21.
Imi spune Alex Itu, ca el vrea sa vina sub o ora si 26 de minute. Adica sa parcurga traseul Dambul Morii – cabana Piatra Mare (marcaj banda galbena) – intoarcere la Dambul Morii (pe marcaj banda rosie) in mai putin de 1h si 26 min. Eu am inteles ca este timpul pe care vrea sa-l faca pana la cabana. Asa ca l-am mai intrebat o data si m-a lamurit. Toata bucla aceasta voia sa o parcurga sub acel timp.
Stiam traseul de concurs, stiam ca nu mai alergasem de mult si eu mi-am zis ca este totusi bine daca ajung in timpul spus de el macar pana la cabana. Pare neverosimil sa pleci de la baza muntelui de circa 1800 m, ajungi pe sus si cobori intr-o ora si ceva 🙂
Pe acolo trebuia ajuns
La ora 10 se da startul. Alerg asa, ca la plimbare, ma uit la padure, la concurenti, imi spun: „macar sa ies si eu in primii 10”. Nu participau nici Razvan si nici Iulica, deci nu avea cine sa stea cu gura pe mine… eu fug de gura lor 🙂 🙂 Pana la Canionul 7 Scari, pe care noi l-am ocolit prin dreapta, eram al 14-lea alergator. Sipoaia ii zice la drumul pana la Canion. Dupa care incepe urcusul, sfantul urcus, locul unde se face diferenta. Urc non-stop, constient ca la coborare unii fug mult mai repede decat mine, eu la vale sunt mai atent, ma menajez prea mult, cum zice Razvan 🙂 Nu am reusit sa ma distantez pe urcusul solicitant prea mult de doi concurenti si acestia m-au depasit pe coborare. Dupa 56 de minute de la start, ieseam in golul alpin, aproape de cabana Piatra Mare, pe locul 6.
Dupa inca 30 minute, treceam linia de start, deci eu am facut 1h si 26 de minute, timpul pe care prietenul Alex Itu tinea sa-l doboare. Acest timp l-a obtinut el, anul trecut. Pe primul loc a venit Nusu, cu un timp de 1:13 minute si pe locul 2, Alex Itu, cu 1:14 minute.
Alex si sotia lui. El mereu dupa ce trece linia de sosire, se intoarce dupa ea si revin amandoi. Foarte faina chestia asta 🙂
Ne-am luat medaliile, apoi cu Alex, sotia lui, si inca un prieten, am plecat la Brasov. Peste 2 ore eram in trenul de intoarcere si priveam la muntele Piatra Mare. Cine ar fi ghicit ca in urma cu doar cateva ore alergam pe culmile acelea? Suuper!!!
Prima medalie la un concurs in care organizatorii sunt unguri, iar snurul medaliei este alb-verde, doua culori de pe steagul vecinilor. Sa vedem ce loc ii gasesc 🙂 Nu ma deranjeaza, organizarea a fost buna, totul a fost in regula.
Admiratie cand vezi astfel de concurenti
Echipa de la Marathon 7500: Gica Blajiu si Tilea Pepi
A fost prezent si Salvamontul
Concurentii tot soseau…
Am iesit in primii 10, m-am tinut destul de aproape de cei mai buni, si ce este mai important… acum, de dimineata, am constatat ca nu mai imi curge nasul, am lasat raceala pe potecile din Piatra Mare 🙂
86 de minute, locul 8. Recordul a fost stabilit in 2013 de unul dintre campionii nationali, Adi Bostan, adica 70 de minute.
Poze pe traseu nu am facut, pentru ca am uitat aparatul in rucsac si rucsacul la Alex in masina 🙂 Nici febra musculara nu am, chiar imi trebuia o astfel de alergare. Am dormit 8-9 ore si acum dimineata sunt parca renascut 😉
BUCEGI NATURA 2000 
Servus Adi
Participi la Postavaru Night? La Maratonul Intersport?
Ne-am cunoscut la Padina Fest, ti-am spus ca am fost miss judetean, despre vaile escaladate si traseele din Retezat. Fratele meu a fost pe Kilimanjaro. Ma stii? Mai ai numarul meu? Ai zis ca o sa tinem legatura dar nu m-ai sunat.
No, daca participi, poti dormi la mine.
ApreciazăApreciază
Saru-mana 🙂 Imi cer scuze, da, imi amintesc, stateai cu Maria Rus de vorba cand… 🙂 Nu am reusit sa te sun, asa fac eu, cateodata. Multumesc, insa nu stiu daca particip, acum a fost in drumul meu, in rest am de lucru foarte mult. Imi place ce fac, unii au incredere in mine si eu nu pot sa-i dezamagesc. Lucrez cat de mult pot, deci nu stiu, probabil ca nu vin la acele competitii.
Apoi 🙂 🙂 , in regula, dorm la tine, dar intrebarea este: Unde naiba mai ma intorc eu dimineata??? 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
Mi-a placut 🙂 Sa ma suni.
ApreciazăApreciază
Da, bineinteles 🙂 🙂
Glumesc.
ApreciazăApreciază
bravo felicitari
ApreciazăApreciază
Multumesc, d-le Dan. Nu este cine stie ce, si eu pe acolo 🙂
ApreciazăApreciază
Szuperr 😉 ,felicitari !!!!! Si eu cand eram racit puternic luam trei aspirine si faceam 20-30 de ture de stadion…De obicei noaptea .Dupa ce veneam ,faceam un dus si dimineata eram ca scos din cutie.
Inca o data FELICITARI !!!
P.S. Pai ce sa te mai intorci???Adio concurs ,breakfast in bed si alte alea 😉 😉 😉
ApreciazăApreciază
Buna reteta aceasta a ta. Mai stiu un prieten ce alerga noaptea, dar el o facea pentru performanta. Oricum este de retinut metoda ta.
Cu intorsul, stii si tu ca investitiile se fac pe termen lung 🙂 Si eu sunt omul intrebarilor, cu despicatul firului in 444, nu faci nici o treaba cu mine pe termen scurt 🙂
Multumesc, SNV. Pe primii kilometri eram asa, cam absent, parca mergeam la un antrenament, apoi m-am conectat la concurs. In sinea mea sunt si un mare ofticos 🙂 Daca ieseam dupa prima jumatate a clasamentului, imi aruncam echipamentul de alergare, nu mai mergeam pe acolo… in prima faza. Apoi alergam si ziua si noaptea, tot de oftica 🙂 doar ca sa depasesc complexul 🙂 Sunt ciudat, nu te grabi cu felicitarile 🙂 In fata mea, era un tip cu pregatire fizica la fel ca a mea, si la urcus, pe masura ce ma apropiam de el, si el urca mai tare 🙂 La cabana, am coborat amandoi pentru cateva minute, apoi m-a lasat in urma. Dar eu tot fuga dupa el. S-a oprit putin la marginea padurii si acolo l-am depasit, am fugit si mai tare, mai erau pana la sosire vreo 300 metri sau mai bine. Nu avea cum sa ma mai intreaca, dar daca totusi o facea si ma depasea, nu mai alergam, mergeam asa pana la sosire. Da’ stiam eu ca nu ma mai ajunge 🙂 Bucuria mea a fost si ca am intrecut la urcare o familie de alergatori renumiti, tata si fiu, bine, la coborare au recuperat… dar pe urcus stiu acum ca-i depasesc. La un vertical race… fara down, stiu ce pot. Asa a fost si la Hit the Top Bran-Vf.Omu-Bran. Pana la Vf. Omu ajung in primii 10, la coborare ajung pe la 15-20 🙂 Mi se pare mai solicitanta coborarea. Acum ce sa zic, pentru unii, cobor ca sageata la vale, dar altii zboara 🙂
ApreciazăApreciază
Ce sa-ti fac…asa e cand „esti tanar si ai sange de cometa” 🙂
Buna abordare a traseului cat si strategia aleasa.Inca o data felicitari.Good job 😉
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 Trebuie sa suplinim cu mintea unele deficiente, este de fapt si o competitie psihica, daca alergi prea tare, cedezi, daca intri in ritmul celor care fug repede pe plat, ti se taie suflul, la coborare cu atentie ca la o viteza mare nu mai ai timp de reactie… trebuie gasita o formula corespunzatoare, putin sange de cometa… Multumesc 🙂
ApreciazăApreciază
Felicitari Adrian 🙂 Parca era nevoie de asa ceva, citind parca m-ai scos si pe mine un pic din amorteala iernii 🙂 🙂 🙂 Cu drag 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc, Radu. Sa ma fi vazut la coborare. Cum luam arborii in brate, nu se dadeau la o parte 🙂 si mi se parea ca nu se mai reduce distanta dintre mine si cel din fata. M-am impiedicat de o piatra, piatra s-a dus dupa el, el cand a vazut, a luat-o la fuga si mai tare. Iti dai seama, la marginea padurii s-a oprit putin, si-o fi zis, lasa sa se duca in fata, ca-si rupe gatul pe aici si poate mi-l rup si eu 🙂 🙂 Nici nu am vorbit amandoi la final, am dat mana si atat 🙂 Cu altii am mai stat de vorba, aaa, l-am intrecut si pe Cristi Brandiburg, castigator de multe ori la acest concurs, si pe un prieten de la maratonul din Piatra Craiului, bun alergator si el. Celui din urma ii placuse cum urcam, mi-a zis de doua ori la final. De fapt, pe mine ma avantajeaza un concurs cu panta cat mai inclinata…
Este bine ca te-am deconectat putin de la serviciu 🙂 Toate cele bune. Multumesc inca o data!
ApreciazăApreciază
felicitari domne!! stiam ca o sa faci un rezultat bun si nu am mai venit sa stau cu gura pe tine:)) 🙂 totusi poate ne auzim la o tura in vremea ce va urma:) mai povestim si noi una alta:) numai bine pana atunci sa ne vedem cu bine:)
ApreciazăApreciază
Multumesc, Iulica. Da, ar fi bine sa ne vedem, avand in vedere si faptul ca Razvan este posibil sa nu fie in tara in perioada maratonului 7500. Sa ne vedem cu bine. Toate cele bune 🙂
ApreciazăApreciază
iti urmaresc blogul destul de rar. esti un amator care obtine pozitii bune pentru ca iti folosesti mintea. 80% din alergarile tale sunt curse tactice si 20% efort fizic. ai urmatoarele probleme si nu le poti depasi cat ai fi de destept:
nu faci antrenamente. probabil nu ai timp. antrenamentul, de 2-3 pe saptamana ti-ar imbunatati conditia fizica. ti-o spune un fost rugbist.
nu ti un regim alimentar nu iei suplimente pentru sportivi
ai nesansa de a concura cu tineri care fac performanta. pana in 35 de ani sunt sute de tineri care fac performanta. ai sanse minime sa te bati cu ei, fara antrenament si suplimente.
……..
ApreciazăApreciază
Buna ziua si va multumesc pentru sfaturi si aprecieri. V-am mai taiat din ele, este mai bine asa…
Posibil sa fie cum spuneti, dar pe o panta inclinata daca gresesti o jumatate de secunda, nu pare nimic, daca gresesti de 2 ori ai deja o secunda. Pare nimic, si totusi… Poteca se desface in doua, tu urmezi varianta A printre pietre si radacini, eu varianta B printre mai putine pietre. In functie de lungime, eu castig mai multe secunde intr-o suta de metri, vorbim de panta. Tu ocolesti un bolovan si iti ia o secunda si jumatate, eu sar peste el si imi ia o secunda. Pana sus, pe atatia kilometri, vorbim de minute bune.
Multumesc, nu am timp de antrenor, antrenamente, este doar o pasiune. Ce suplimente, ce regim? 🙂 Pentru performanta trebuie timp, o multime de chestii. Da, la categoria 35-45 ani sunt mult mai putini sportivi profesionisti. Insa mie imi place acolo unde sunt mai multi profesionisti, mai inveti de la ei, mai auzi una, alta, mai le studiezi tehnica… nu este nicio nesansa. Poate pentru unii dintre ei, care vin in spatele meu 🙂 Adica eu nu as suporta sa ma antrenez, sa ma pregatesc continuu si sa vina un amator sa ma depaseasca. As fugi apoi zi si noapte de ciuda 🙂 🙂 Ca sa va mai spun ceva… eu m-am schimbat si am asteptat startul, nu am facut incalzire ca altii, am stat linistit 🙂 🙂 Am zis ca ma incalzesc eu pana la 7 Scari 🙂 Stiu ca nu se procedeaza asa, dar la cat merg zi de zi, chiar nu mai imi dau seama cand alerg si cand merg 🙂 Glumesc 🙂
Ca de incheiere, eu nu vad un astfel de concurs neaparat ca pe o intrecere, profesionisti, regim… Ma bucur de peisaj, de revederea cu unii prieteni, ma indemn singur „hai sa o fac si pe asta”, ma verific cum stau cu suflul, cu picioarele, in sinea mea sunt si incantat, alerg, sunt sanatos, fac ce imi place… cati mai constientizeaza chestiile astea? Pentru mine o alergare nu este ceva la care sa fugi cat te tin picioarele… dar trebuie sa atingi totusi un barem. Nu poti veni in a doua jumatate a clasamentului la concursuri, mai ales eu, om de munte, alea-alea 🙂
Numai bine!
ApreciazăApreciază
Sa fim seriosi, ca sa ma bag si eu in seama…. Adrian nu e un robot de alergare, face ce-i place si doar cand are chef. Dar nu, nu este un amator. Sa reusesti sa termini printre primii Marathon 7500 in Bucegi, aprox 90 de km in jurul a 24 de ore nu e un lucru pe care un amator il poate face. Eu sunt un amator, mie mi-ar lua 2 saptamani sa fac acel traseu presupunand ca as rezista….. felicitari inca o data Adrian 🙂
ApreciazăApreciază
Ma cunosti doar, sunt bun la diverse si rau tot la diverse 🙂 Merg si in acest an, sanatosi sa fim, ar fi a 5-a prezenta consecutiva la acel concurs. Marathon 7500 este cred cea mai frumoasa si mai grea aventura a unui montaniard… este o experienta uriasa. Stii si tu, fiecare suntem pusi la locul potrivit.
Multumesc, Radu 🙂
ApreciazăApreciază
Ce frumos…am vazut mai sus radiografia sportivului ROMan.Suplimente „pentru sportivi” 😉 in concursuri de weekend ce implica relaxare ,comuniune cu natura ?Acum ani lumina cand trageam la fiare si dadeam la sac ca sa rup „caminu’ cultural” 😉 😉 sambata seara ,mai luam o creatina ,un colostrum ,un animal pak.
Dar sa particip la concursuri de alergare montana cu matzu’ plin de proteine si carbohidrati de sinteza…nu mi se pare ok.
ApreciazăApreciază
Cred ca marea majoritate a concurentilor iau diferite… suplimente, cum se numesc ele 🙂 Eu am vazut ca ai rezultate un an sau doi, dupa care, te lasa organismul. Nu mai bine beau eu ceai din 12 plante, mai o smantana cu mamaliga, un bulz, un gratar, urzici si leurda, ciuperci umplute cu cascaval, nelipsita coliva, amandine, o gura de Pepsi 🙂 cateva mere, kiwi, banane, ciocolata? … am si eu suplimentele mele 🙂
Dadeai la sac, nu? 🙂 🙂 Ambitios 🙂
ApreciazăApreciază
Daca tot veni vorba de activitati sportive ,dupa cum ti-am mai spus ,secolul trecut eram foarte evlavios ,tineam absolut toate posturile cap-coada ca un bun crestin ,la biserica intram Duminica la 07.30 si nu ieseam pana nu se termina slujba pe la 13.30.Ma rog ,cruci ,plecaciuni ,smerenie ,bla,bla…
Ei ,pot sa-ti spun ca activitati sportive intense aveam si in timpul posturilor ,cand ma alimentam doar cu produse de post (cartofi ,fasole ,orez ,soia ,verdeturi ,fructe) ,insa aveam acelasi randament ca si ceilalti colegi de antrenament ,cresteam in masa musculara in acelasi ritm cu toate ca acestia se alimentau normal ,nu erau asa de evlaviosi 🙂 🙂
Asa ca nu stiu ce sa zic ,cand facem referire la efortul fizic ,probabil chiar este vorba intr-o proportie foarte mare de abordarea mentala.
Pai cum sa nu dai la sac si sa fii ambitios cand venind de la oras esti tratat cu ostilitate de catre populatia indigena masculina ,in „expeditiile” intreprinse la ceas de seara in zonele rurale ale patriei 🙂 ,in vederea intreprinderii de prospectiuni ce aveau in vedere studiul segmentului feminin din zonele destinate studiului ,adunat in zona asa numitelor „camine culturale” 🙂 🙂 🙂 Si in definitiv stii vorba aia…decat sa planga mama mea ,mai bine sa planga mamele lor 🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
Pai si acum nu mai esti pe caile bisericii, tocmai acum cand sunt 12.000?? 🙂 Sunt mai multe sanse de a accesa cele ceresti.
Bravo, asta da abordare a vietii 🙂 Serios! Trebuie intreprinse studii, cercetari cand ai interes, trebuie pregatit terenul, ca se intampla sa mai fie si altii in calea ta, cine-i pune sa se aseze in drum? 🙂 Sa stea mai pe margine, cum „sa dea piept cu uraganul ridicat de Semiluna?” 🙂
ApreciazăApreciază
Pai…poate sunt trimis de pochi sa adun cat mai multe mioare ratacite 🙂 🙂 cu care sa umple cele 12.000 de…cladiri.
Dar dupa cat se vede nu fac o treaba prea buna 🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 Cine stie, poate alcatuiesti o turma consistenta 😉 Pai unii berbeci sunt asa mai… -avea Camelia o expresie si mi s-a fixat in minte 🙂 stii ca ea foloseste tot felul de exprimari, o limba romana mai eleganta- … sturlubatici, parca era termenul 🙂 Asa ca, daca intalnesti astfel de mioare sturlubatice, mai esti si tu la fel, nu mai te achiti in veci de misiune si… zero bani pentru catedrala-portal prin care se mantuie tot neamul. Trebuie sa schimbi un pic strategia 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
Felicitari si multa intelepciune, in toate planurile tale bune!Apropo de suplimente,avem un prieten si vecin,care a facut culturism la greu cu suplimente si alte sintetice si acum dupa repaus,muschii lui de la maini arata ca niste cartofi in sosete! Sa sporesti in cele bune,cu ai tai dragi!
ApreciazăApreciază
Saru-mana, va multumesc. Pai, sa vedem daca reusim sa distribuim eficient intelepciunea, d-na Dolly. Sa ma scutur, sa ma scotocesc de ea, este pe aici printr-un buzunar 🙂 Aveti dreptate, si eu am cunostinte, odinioara uriasi acum doar umbre… fosti culturisti. Toate cele bune si voua.
ApreciazăApreciază
Multumim de poze Adi si sa ne vedem sanatosi si la alte evenimente !
ApreciazăApreciază
Cu placere, ti le trimit in format mai mare. Multumesc si eu si sa ne revedem cu bine. Toate cele bune, Alex 🙂
ApreciazăApreciază
Superbule Adrian,faceti un gratar exceptional.
De pomana dati ceva?
ApreciazăApreciază
Salut! Nu, de pomana nu dau, degeaba da 🙂 Cu mare placere. Intre prieteni si nu numai, asa se face.
ApreciazăApreciază