Paduri cu ciuperci si mici lacuri verzi

Spre surprinderea mea inca mai sunt frunze in copaci, pe aici prin padurile de la poalele Bucegilor…nu au ajuns la toate bruma si zapada. Oricum nu mai sunt culorile de toamna de anul trecut, acestea se mai pastreaza mai jos de Sinaia, spre Comarnic.

z1

z2Ghebe

z3

z4Aici vin mistretii

z5

z6

z8

z9

z12

z13Salamandra, in fuga, sa se ascunda

z14Dupa mintea unora, este in regula sa stingi astfel tigara…imagine surprinsa pe traseul turistic Busteni-Cascada Urlatoarea

z15Banca realizata de Administratia Parcului Natural Bucegi pe traseul sus-amintit

z16Si incheiem cu o groapa de gunoi, una noua, descoperita in padure, intre Busteni si Sinaia. Am anuntat pe cei abilitati, nu stiu daca i-au identificat pe autori sau ce masuri s-au dispus, dar voi afla. Vedem astfel dimensiunile educatiei…si inca un lucru: daca nu le spuneam eu, nu interesa pe nimeni! De aceea, circarii acestia din ocolul silvic spun ca fac numai probleme 😉 Pentru ca ei nu stiu decat sa taie padurea, sa lase drumurile forestiere deschise, fara sa inchida barierele, pentru a taia si a scoate din padure cat lemn vor.

Cei de la Ocolul Silvic din Azuga si cei de la Garda de Mediu Prahova sunt cei mai mari banditi ce au lucrat vreodata sub acoperirea Ministerului Mediului, in Parcul Natural Bucegi. Nimic nu pot face corect, trebuie sa li se spuna mereu, sefii lor nu sunt in Bucuresti ci in Valea Prahovei, personaje ca Geaca si Contes sunt superiorii lor, doi exploatatori de padure care abia stiu sa scrie…unii dintre oamenii astia din institutiile amintite, cand vad o astfel de sesizare, nu stiu pe cine sa mai sune, doar-doar ma va intimida cineva. Fraieri! 🙂 Nu aveti cum sa pacaliti legea, dar nu va mai dati seama; banditii merg mai devreme sau mai tarziu…la puscarie!  Iar daca va uitati putin in „oglinda” va dati seama ca sunteti: Puscariabili! Niste bezmetici cu gandul doar la chestii anapoda, care nu stiu decat cum sa fuga de raspundere…specialisti in a nu face nimic, neispraviti!

8 răspunsuri

  1. toate pozele tale sint deosebite felicitari

    Apreciază

  2. Ai început extatic, ar fi trebuit să sfârşeşti apoteotic legat de zodia toamnei, încă luminoasă, încă aurie şi încă împletită în verde prin unele locuri, încă înflorindă în grădini, mai puţin tremurătoare de frig de cum îi fusese intrarea clipelor în anotimpul ei.
    Dar la final mi s-a întunecat privirea văzând fantomele gunoaielor aruncate acolo unde nu ştiu cine a făcut-o şi ce urma să se întâmple cu ele, dar întâmplarea asta sper să ţină de trecut, doar de unul, şi să nu se mai întâmple.

    Apreciază

    • Sunt imprevizibil deseori, si asa este bine, altfel nu ai cum sa fii surprinzator, ci banal. Acum vorbesc si eu sa ma aflu in treaba 🙂
      Intr-un articol, citit de mai multi, este bine sa fie diverse lucruri. Poze dintr-o toamna frumoasa, am facut azi, era ceva amestec de soare, raze, ceata, foc si ploaie. Cred ca joi le voi posta, maine am un subiect mai delicat 🙂 As vrea sa scriu doar despre lucruri frumoase, insa viata ne obliga la a reda realitatea asa cum este: cu bune si cu mai putin bune! 🙂
      Cu acele gunoaie, le si anticipez reactia…roaga pe unul sa duca o basculanta de pamant, le acopera si gata 🙂 Crezi ca se poate mai mult? Nicio sansa!

      Apreciază

  3. Cred ca macar este bine ca gunoiul este in saci si sacii sunt adunati intr-un singur loc 🙂

    Apreciază

  4. Am ajuns în sfârşit la casa de la munte după aproape jumătate de an şi am prins exact perioada caldă şi cu pădurea peste care un pictor neatent şi-a revărsat paleta plină de culori. Parcă vedeam muntele pentru întâia oară! Am trecut prin Busteni, dar ora era nepotrivită să te caut. Fotografiile expuse de tine, confirmă imaginile ce mi-au rămas parcă lipite de retină! Pădurea era magnifică, iar azi, Caraimanul parcă plutea deasupra norilor. O imagine superbă pe care cred că o voi pune în seara asta pe blog, dacă am surprins bine obiectivul(încă nu am descărcat pozele). Toate bune Adrian .

    Apreciază

    • Ma bucur ca ati reusit sa ajungeti, dupa o perioada atat de lunga…nu conteaza ora pentru prieteni, nu este niciodata un impediment. Din pacate, culorile de toamna vor mai rezista putin, spre deosebire de anul trecut, cand la aceasta data abia cadeau cateva frunze. Saru-mana, si sa ne auzim cu bine!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: