Proiectul: Reabilitarea sistemului public de alimentare cu apa in orasul Busteni…asa cum este acesta de fapt!

In prezent a fost depus acest proiect pentru obtinerea acordului de mediu, la autoritatea de reglementare in domeniu, respectiv la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova.

A fost si un simulacru de dezbatere publica pe la Primaria orasului. Un mic anunt postat ici-colo, deloc mediatizat. Asa se intampla mereu cand sunt si aspecte mai putin transparente. Iar la Busteni sa vorbesti de transparenta este ca si cum ai vorbi de franghie in casa spanzuratului.

Probabil la acea dezbatere au fost cativa cetateni care au aplaudat aceasta intiativa nemaipomenita. In holul Primariei, este si un anunt scris, chiar si pe site-ul institutiei apare anuntul postat. Acesta se refera la faptul ca orice cetatean poate studia raportul la studiul de impact asupra mediului, referitor la proiectul cu reabilitarea captarilor si a retelei de apa, intre orele 9-15, in Primarie.

Credeti-ma, am sunat pentru a studia acea documentatie. Adica sa stie functionarul respectiv cand vin, azi sau maine, si la ce ora…ca poate are alta treaba. M-au plimbat minute in sir din birou in birou, nimeni nu stia, nimeni nu auzise de vreo documentatie, mi-au zis ba ca trebuie sa depun o cerere, ba ca studiul inca nu a fost facut, ba sa vorbesc cu dl. Vasilescu. Pana la urma am facut rost de o copie electronica. Intre timp, am luat si legatura cu APMPH, cei de acolo de regula, nu ingradesc accesul cetatenilor la documente de interes public…documentatia se poate studia si la sediul lor. Fiti siguri ca acolo chiar o vedeti!

Acum ce trebuia sa fac? Reclamatie la politie, la prefectura? Functionarii nu au nicio vina. Li s-a spus sa nu dea documentatia la nimeni. Este simplu, vorbim doar de Busteni.

Motiv pentru care mi-am propus nu sa le pun bete in roate cu acel proiect ci sa le demonstrez ca unii dintre aceia care mai si locuiesc in oras, stiu sa propuna idei constructive si sa desfaca orice studiu de mediu bucata cu bucata, pentru a dovedi acele aspecte neconforme cu realitatea si care aduc un impact negativ asupra patrimoniului natural al orasului.

Pentru ca, din dorinta de a se aplica proiecte, din ideea de a drumul la lucrari pentru a veni banii mai repede, nu se tine cont de interesul comunitatii.

Evident ca proiectul acesta de reabilitare, inlocuire, a captarilor si conductelor este unul foarte bun. Numai ca nu judecam lucrurile pe aspecte de fatada. Mai ales la Busteni, unde „reabilitarile” se fac cu totul altfel. Sa ne amintim de reabilitarea de curand a monumentului caporalului Musat din fata garii. S-au cheltuit sute de mii de euro si statuia caporalului este la fel, ca si acum 20 de ani. Exista un panou mare langa monument, citesti pe el, titlu mare despre reabilitare…numai ca eroul Musat nu prezinta nicio reabilitare :))

Prin urmare, in intelegerea acestui proiect, gravitam in jurul a catorva aspecte bine batute in cuie:

1. Lipsa de transparenta, prin refuzul prezentarii acelei documentatii, induce ideea ca este ceva ascuns, neserios.

2. Exista precedentul cu „reabilitarea” Monumentului caporalului Constantin Musat.

3. Orice proiect al Busteniului trebuie sa raspunda la intrebarile: „De ce se face? ” si „Pentru cine se face?” Exista precedentul FOTE 2013 cand mare parte din infrastructura pentru acele sporturi urma sa se afle si sa ramana pe proprietate privata, adica pe terenul asociatilor rusi si romani de la Castelul Cantacuzino. De fel, cam tot ce se face in oras are dedesubturi. Acestea nu intereseaza cata vreme nu vin in contradictie cu interesele comunitatii.

4. Indiferent cat de profesionist este un evaluator/auditor de mediu, nu trebuie sa uitam cine este cu banul in aceasta poveste. Niciun beneficiar nu plateste pe cineva ca sa-i puna piedici 🙂

Am sa va prezint astazi, principalele idei din acel Raport de mediu. Veti putea face consideratii prin comentarii, daca doriti sa nu fie afisate, scrieti in acestea si nu vor aparea. Nu conteaza ca sunteti localnici, turisti, etc. Luni, toate acestea, consideratiile, vor fi trimise Agentiei pentru Protectia Mediului Prahova, precum si altor institutii si ONG-uri.

Ideea este ca proiectul sa obtina acord de mediu, doar cu anumite conditii. In forma actuala, proiectul are numeroase lacune. Vor trebui corectate, pentru ca se vad cu ochiul liber.

….

RAPORTUL DE MEDIU- REABILITĂRI CAPTĂRI SI REŢELE DE APĂ BUŞTENI

Nr. Proiect 5196/05-2012, realizat in luna noiembrie 2012

Evaluator: S.C. Hexon Engineering SRL (auditor de mediu, întocmit de ing. Iuliana Baciu), sediul în Câmpina, bd. Carol I, nr. 11, tel. 0244.372.560

Beneficiar: Localitatea Busteni, jud. Prahova (?)

Este o problema din start in stabilirea beneficiarului, a reprezentantului acestuia. Cine anume din localitatea Busteni. Ca poate si actualul operator de apa se considera Localitatea Busteni sau cei de la Castelul Cantacuzino.

Obiectul contractului:

„Reabilitare/înlocuire/extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni.

„Toate lucrarile se vor desfăşura pe spaţiul domeniului public, administrat de Consiliul Local Buşteni.”

Probabil dupa reabilitare, unele nu vor mai fi ale orasului!

“Actualmente sistemul funcţionează defectuos atât din punct de vedere structural (construcţii şi echipamente, instalaţii avariate) cât şi din punct de vedere hidraulic. Din cauza vechimii foarte mari a structurilor şi instalaţiilor obiectelor sistemului de alimentare, fapt ce a dus la deteriorarea aproape în totalitate a acestora, cât şi a intervenţiilor necontrolate asupra sistemului de-a lungul anilor de exploatare (pese 40 de ani).”

Situatia nu avea cum sa fie decat deplorabila. Intrebarea este de ce au mai platit cetatenii pana acum apa? Interventii necontrolate oare cine putea sa faca? 🙂

“De asemenea, datorită faptului că în unele zone (vezi zona V. Babei I si II) sistemele de înmagazinare au fost scoase din funcţiune, compensarea vârfurilor de consum se face direct din sursele de captare, acest lucru ducând la consum de debite la surse nejustificat de mari.”

Se vor construi in aceasta zona 2 rezervoare a cate 300 mc fiecare. Un rezervor va avea un diametru de circa 9 m si o inaltime de 6 m.

Priviti si ce avantaje vor fi:

“Noul sistem de alimentare va prezenta următoarele avantaje…preţul redus al apei în sistem centralizat faţă de sistemele individuale; ocuparea forţei de muncă din zonă în execuţie şi exploatare.”

Doar nu crede cineva gogoasa cu pretul redus care ar duce si la alt tip de facturi. Sau cu ocuparea fortei de munca :)) Va lucra firma care trebuie 🙂 Exprimarile acestea sunt spuse ca sa dea bine, sa se vada cate nenumarate avantaje ar fi. 🙂 Doare pe cineva undeva de forta de munca, sa se dea drumul la lucrare, banii sa vina…

Autorii studiului au incercat sa croiasca un studiu bun. Printre altele, uitati ce au strecurat in pagini:

„Detalii ale acestei recunoasteri in teren sunt prezentate in raport si au fost folosite pentru a oferi o descriere amanuntita a terenului, precum si pentru a identifica orice posibila sursa de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat” (pag.6) :))

Am zis ca mor de ras! Cum mama naibii sa contamineze zona obiectivul analizat? Deci au fost la o captare de apa si primul lucru a fost sa vada daca exista pe undeva vreo sursa de contaminare, ceva contagios, probabil. Poate cine stie, era vreun virus :)) Cum ar fi sa-i spui cuiva: Stii, eu am fost putin pe la captarea de apa din Valea Babei. Si el sa te intrebe: De ce? Iar tu sa-i spui ca vroiai sa vezi daca acea captare contamineaza cumva zona? :))

Sa va dau si cateva date din acel raport:

„Alimentarea cu apa a orasului se realizeaza din 10 surse subterane si una de suprafata, care asigura alimentarea cu apa in proportie de 90% din consum, cu un volum anual de 1.750.000 mc/an”.

Pentru proiect vor avea nevoie de 500,00 tone motorina pe an. De la ce statie o vor achizitiona? 🙂

“Întrucât strada Caraiman este alimentată din conducta de aducţiune apă brută Castel de Distribuţie S.C.OMNIMPEX Hârtie S.A. – rezervorul Fântânii, se impune eliminarea acestei legături şi alimentarea străzii Caraiman din reţeaua de distribuţie aferentă rezervorului de 500 mc Fierăstrău prin realizarea unei bretele din strada Telecabinei.” Pag. 50.

Ok! Pana aici, am mai glumit, am mai spus una alta. Acum sa ne referim la cele doua probleme majore ale proiectului: Statiile de dezinfectie-clorinare si Impactul asupra Mediuluii.

I. Statii de dezinfectie-clorinare vor fi la Clabucet, Kalinderu, Fantanii, Valea Babei I si II.

Nu are evident nicio logica normala introducerea acestor statii, cata vreme nu exista nicio poluare de la sursa pana la intrarea in conducte a apei. Este probabil o smecherie. Are cineva vreo afacere cu astfel de statii sau isi ia vreunul o spaga mare. Oricat s-au straduit autorii studiului nu au reusit sa gaseasca un singur motiv pentru ca introducerea acelor statii sa fie justificabila.

Iata ce spun autorii despre o astfel de statie:

“Acest obiect are rolul de a realiza tratamentul fizico-chimic al apei furnizate de către sursa de captare, în vederea aducerii acesteia la parametrii şi indicatorii de calitate în conformitate cu normele în vigoare.” Pag 19

Mai departe, iata ce spun tot autorii despre apele Busteniului:

„Din punct de vedere al calităţii, în zona Buşteni, apele sunt de Categoria I.” –pag 18.

„Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexistand concentratii peste limita din STAS 1342/91” –pag 18.

Pai dacă nu există poluare şi apele sunt de categoria I ce naiba mai vrei mai mult de atât? De ce să bagi nişte staţii inutile? Observaţi aşadar, că este o şmecherie cu aceste staţii. Autorii studiului recunosc şi ei că apele din Buşteni nu au nici pe naiba, dar ei sunt plătiţi să susţină punctul de vedere al beneficiarului.

Cam asa ar arata o asemenea statie:

“Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) a apei include o construcţie cu dimensiuni 6,00 m x 2,5 m şi înălţime H = 2,60 m tip container cu pereţi din panouri termoizolante tip perete ce va cuprinde spaţii pentru următoarele necesităţi:

-dozarea hipocloritului; HIPOCLORIT DE SODIU

-depozitarea hipocloritului;

-instalarea echipamentelor şi instrumentelor de contorizare şi automatizare.”

Ar arata ca un fel de container metalic pe o suprafata de 15 mp.

“Pentru staţiile de dezinfecţie se vor prevedea câte un PLC separat conectat la dispecerele locale (DL). Principalele funcţii sunt:

-monitorizarea şi controlul clorinatoarelor şi instalaţiilor anexă pentru a asigura valoarea selectată de clor rezidual la ieşirea din staţie în dependenţă cu debitul de apă potabilă la ieşirea din staţie

-să transmită şi să recepţioneze semnalele necesare de la DL privind starea, alarma sau interblocaje

-să indice presiunea pe conducta de apă de serviciu la intrarea în staţia de dezinfecţie

-să indice funcţionarea containerelor de clor

-să indice funcţionarea clorinatoarelor

-să indice degajări de clor” . Pag 37

S-au complicat cu aceste lucruri care nu vin in folosul oamenilor. Daca apele nu sunt poluate ce naiba sa tratezi? Localnici si turisti vor trebui sa bea apa cu clor pentru ca are cineva un interes cu acele statii. Statiune de munte in care in loc sa bei apa de la mama ei, bei apa cu gust de clor, desi nu exista niciun temei sa o „purifici” astfel.

Alte elemente de interes:

“Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare Kalinderu este evacuată în sistemul de canalizare al oraşului. Staţia de dezinfecţie-clorinare va fi alimentată de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de transformare amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă.” Pag. 43

Vă daţi seama că:

  1. Astfel de ape provenite de la celelalte staţii nu au cum sa fie evacuate in sistemul de canalizare al oraşului din simplu fapt că acest sistem se află în oraş şi nu prin pădure sau la poalele muntelui. Prin urmare vor fi deversate în mediul natural.
  2. Aceste staţii presupun şi racordarea la reţeaua naţională de energie electrică, implicând zeci de kilometri de cabluri prin padure.

Fapt recunoscut si de autori la pag. 56 : “Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare (Fântânii) va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu există reţea centralizată de canalizare.”

Mai exista si urmatoarele aspecte:

  1. Nu se cunoaşte punctul de vedere al Administraţiei Parcului Natural Bucegi si ce recomandări au de făcut. Probabil totul este în regulă şi ca de obicei nu au de formulat nicio obiecţie sau de dat vreun sfat.
  2. Dacă duci staţii de clorinare în mijlocul pădurii ele necesită pentru funcţionare alimentare cu energie electrică. Amplasamentele fac parte din domeniul public. Este foarte uşor apoi să fabrici un proiect şi să ridici prin preajmă ceva cu impact negativ asupra biodiversităţii. Apă ai, curent electric la fel, lemne pentru o centrală sunt la tot pasul, drumuri sunt incluse in acest proiect. Este foarte suspectă chestia cu tragerea curentului electric in inima pădurii. Ulterior poţi face o mulţime de lucruri pe acolo. Imediat, ţi se poate concesiona un teren…

Sa citim exemplul de functionare al statiei de clorinare de la Valea Babei:

“Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu exista retea centralizată de canalizare.

Staţia de dezinfecţie-clorinare va fi alimentată de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de transformare amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă. Acest obiect are rolul de a realiza tratamentul fizico-chimic al apei furnizate de către sursa de captare, în vederea aducerii acesteia la parametrii şi indicatorii de calitate în conformitate cu normele în vigoare.

Procesul de tratare a apei se va face înainte de intrarea apei în rezervor într-un complex (dezinfecţie-clorinare) amplasat în apropierea rezervorului.” Pag 66

Spre sfarsitul raportului, autorii reiau tema poluarii. Fiti atenti ce concluzie trag:

“Urmărind evoluţia indicatorilor de calitate, pe întregul parcurs al râului, se constată că Valea Prahovei –zonă turistică, dar şi industrializată influenţează negativ calitatea apelor de suprafaţă.Această influenţă se manifestă în punctele de prelevare aval Comarnic şi Tinosu datorita multitudinii şi varietăţii surselor de poluare.” pag 94

Vă daţi seama ce se întâmplă? Bieţii oameni trebuiau sa identifice pe undeva surse de poluare a apelor, şi cum la Buşteni nu sunt, neexistând vreo unitate turistică sau industrială prin pădurile Bucegilor, s-au dus şi ei la 25 de km aval de oraş. Cu ce să umple paginile studiului?

 Până la pagina 97 cât este intins acel subcapitol nu au găsit nimic pe care să fundamenteze introducerea în proiect a staţiilor de clorinare la Busteni. Pentru ca vorbim de Busteni, nu de orase din aval.

II. Impactul asupra mediului.

In cuprinsul studiului acest aspect este minimalizat. Iata ce spun ei referitor la componenta Biodiversitate:

În cazul BIODIVERSITĂŢII: “Amplasamentul este antropizat, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă turistica.”

Aceasta este o altă menţiune eronata a autorilor. Pe zona amplasamentului existent nu faci consideraţii pe biodiversitate fiind el insusi ocupat de constructie. Am zis eu, poate cautau virusi :)). În schimb, ca să ajungi la acest amplasament traversezi zone cu o biodiversitate bogată. Ignorarea acestui aspect, induce falsa idee că proiectul are un impact redus asupra mediului.

Printre măsurile de limitare a impactului asupra biodiversităţii autorii fixează şi:

“constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita disturbarea speciilor de păsări şi mamifere prezente în zonă;”

Poate baloane…ar fi o solutie :)) Cine naiba are utilaje silentioase? Ii doare undeva pe aceia care vor lucra la captari. Asta cu utilajele silentioase este de factura occidentala. Or, aici este vorba de cine termina captarile ca sa ia toti banii…

Incepand cu pagina 120, se vorbeşte şi despre impactul asupra mediului:

In cazul PEISAJULUI: “Valoarea estetică a peisajului nu se va modifica prin implementarea proiectului”. Va dati seama ca nu este adevarat. Pentru realizarea obiectivelor ai nevoie de drumuri de acces, care nu exista. Deci faci drumuri. Asta inseamna ca modifici si Peisajul.

Voi trata cazul zonei Valea Babei I si II pentru ca, mai ales captarea Valea Babei I se afla intr-o zona plina de elemente floristice si faunistice puse sub protectia legii.

1Captarea Valea Babei I este indicata de sageata rosie. Captarea Valea Babii II este in zona indicata de sageata verde

Ce spun autorii care au fost acolo:

„Captarea Valea Babei I este situată pe versantul estic al muntelui Jepii Colţii la 4 Km de Poiana Ţapului, la o altitudine de 1245 m dM.” pag 78

„Captarea Valea Babei II este situată la vest de Poiana Ţapului la 2 km de aceasta şi este formată din două captări alimentate de 2 izvoare subterane pe partea stângă şi o captare aflată pe partea dreaptă a pârâului Valea Babei.” Pag. 79

Poiana Tapului este cartier al Busteniului.

Nu s-a specificat cum se va ajunge la Captarea Valea Babei I, pana acolo, pe circa 2-3 km nu exista drum ci doar o poteca, ce traversează segmente de pădure virgină.

“Camera de captare Valea Babei I va fi formată dintr-un cămin de captare existent ce se va reabilita şi se va conecta cu o cameră de captare nouă supraterană din beton armat. Camera de captare va fi construcţie nouă, din beton armat de tip suprateran cu bazin de colectare, bazinde priză şi incinta vanelor.” Pag. 56

3Captarea Valea Babei I

Intrebarea este cum duci materialele pana acolo? Pe unde?

La pagina 58 se detaliază o parte din masurile ulterioare, ce trebuie implementate la aceasta captare:

“Acest perimetru se va împrejmui şi se va asigura cu poartă metalică cu lacăt şi se vor face următoarele precizări:

– terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei de apă;

– este interzisă amplasarea de alte construcţii civile, industriale, agroindustriale în această zonă de protecţie;

– este interzisă infiltrarea de substanţe sau ape reziduale, platforma de deşeuri menajere, industriale sau zootehnice, în această zonă de protecţie;

– în zona de protecţie sanitară cu regim sever este interzis accesul mijloacelor de transport cu excepţia mijloacelor de intervenţie la puţuri şi la staţia de pompare, MOTIV PENTRU CARE DRUMUL EXISTENT VA FI PASTRAT.”

Aceasta formulare, poate presupune şi crearea unui drum de acces lung de câţiva kilometri printr-o zonă sălbatică a Parcului Natural Bucegi, în acelaşi timp şi sit Natura 2000. Întrebarea este: Cum ajung cu materialele la captarea Valea Babei I devreme ce chiar şi autorii o spun, aceasta este la 4 km de oras, menţiune existentă la pagina 78.

Ce spun autorii despre drumurile de acces catre obiective:

Rezervoarele obiectivului Fantanii: Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4 m si lungimea de 30 m din balast (min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.

Pentru CC2 (Valea Babei II) se va realiza drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 25 m din balast (min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.

Drum acces rezervoare înmagazinare Valea Babei I si II. Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 52 m din balast (min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.

CONCLUZII:

Proiectul este util, dar cuprinde multe neclaritati…mai sunt si alte aspecte neprezentate, de acelasi tip.

Nu exista justificare pentru amplasarea statiilor de dezinfectie-clorinare. Toate apele se capteaza la sursa sau in locuri aflate in inima padurii, lipsite de orice poluare.

Proiectul nu face referire la speciile de fauna si de flora existente in zonele invecinate obiectivelor existand doar mentiuni foarte rare despre faptul ca proiectul se desfasoara intr-un sit natura 2000.

Perioada de intocmire a studiului este toamna, motiv pentru care referirile la biodiversitate sunt irelevante. Nu exista mentiuni despre urme de animale exsitente sau nu, observate sau nu, in preajma zonelor in care se va desfasura proiectul.

Din cuprinsul studiului se desprinde ideea ca autorii nu au colaborat cu institutiile de mediu cu atributii in Parcul Natural Bucegi, Romsilva si Administratia Parcului.

Perioada de desfasurare a studiului, nu este precizata in cuprinsul studiului. In schimb se spune luna in care studiul a fost definitivat – noiembrie 2012. Probabil, de aceea lipsesc si mentiunile asupra biodiversitatii. Pentru exemplu, imprejurimile captarii Valea Babei I sunt acoperite de un covor vegetal din care se remarca mai ales Hepatica transsilvanica, endemism carpatic, existent in preajma paraului Valea Babei inclusiv in zona viitoarelor rezervoare.

Autorii nu au precizat pe baza caror considerente au stabilit lungimea drumurilor de acces, nu au mentionat punctele de desprindere, intelegandu-se ca aceste lucrari se realizeaza in imediata apropiere a orasului. Or, nu este asa, unele captari fiind la kilometri de zona locuita si chiar in interiorul Parcului Natural Bucegi. Motiv pentru care aplicarea proiectului trebuie tratata cu maxima responsabilitate, in acord cu legislatie comunitara de mediu.

In cuprinsul raportului nu se fac precizari despre cine va fi responsabil din partea „LOCALITATII BUSTENI” cu aplicarea proiectului.

De altfel, profesional vorbind, sunt destule completari de facut. Astfel o privire atenta, pentru ca tot am folosit subiectul Valea Babei, prin preajma acelei captari, ar fi relevat ca izvoarele apar la contactul dintre strate, o caracteristica observabila si in cadrul paraului Urlatoarea, omis din proiect 😉 Izvoarele apar la linia dintre stratele de Sinaia si flisul grezos Barremian-Aptian. Se vede acest aspect cel mai bine in zona Valea Pelesului, etc.

Asadar, voi recomanda APMPH sa respinga studiul sau sa ceara completari, intrucat autoritatea de reglementare nu poate trage concluzii obiective pe precizari incomplete. In plus, trebuie stabilite anumite masuri de control, de protectie a mediului. Drumuri de zeci de metri printr-un sit natura 2000 chiar inseamna impact asupra mediului. Acestea nu vor mai fi apoi inchise, devenind posibilii piloni ai unui viitor proiect.

Parcul Natural Bucegi nu a fost constituit ca fiecare sa-si ia gradual cate o bucata din el, distrugand cu stiinta sau fara stiinta, anumite zone…

17 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. un.bolovan spune:

    De mai bine de jumatate de an s-a tot scris despre acest subiect pe diverse site-uri… aici, pe ZdB, pe mamsaturat, pe OBD. Incredibil. Daca lucrurile vor merge tot asa veti avea doua optiuni la Busteni. Prima cea de aici, din Bucuresti, baxuri de apa de la magazin, iar a doua, cine poate sa-si sape fantana. Eventual si o a treia, sa cari apa de la un izor. Incredibil, credeam ca s-au potolit cu clorinarea…sau poate cei ce doresc acele statii de clorinare nu beau apa, cum am auzit in mai multe zone din tara, unde chiar nu se bea apa, aceasta fiind inlocuita cu mult succes de vin. Si pe alocuri o tarie.

    Apreciază

    1. Degeaba scriem peste tot daca nu scriem unde trebuie. Adica Primariei, Prefecturii, Agentiei pentru Protectia Mediului.Ei sunt responsabilii.Eu degeaba iti dau dreptate tie si tu mie, daca ceea ce concluzionam nu ajunge si la factorii de decizie.
      Cum sa se potoleasca? Clorinarea este o acoperire, sunt mai multi bani.Probabil se va cara apa de pe la vreun izvor, fantana nu sapa nimeni…
      S-ar putea ca nu toata apa de pe raza orasului Busteni sa fie clorinata. Nu este prevazuta nicio statie de acest tip de exemplu in Zamora, cartierul unde stau primarul si castelanii.

      Apreciază

      1. un.bolovan spune:

        Adrian, ce pot sa zic, scrie peste tot daca poti si stii si unde, eu te voi sustine macar moral 🙂 SI cred ca e important ca daca se va intampla totusi, sa fii cu sufletul impacat ca ai facut tot ce-ai putut…. Crede-ma… nu vrei sa stii cum e sa cari baxuri de apa… si nici nu-ti doresc sa stii vreodata… E de porc, acolo la voi, in inima muntelui vorba aia, sa clorinezi apa…

        Apreciază

        1. Acum stii si tu ca este mult pana atragi atentia si ca trebuie sa dovedesti ce spui. Bineinteles ca studiul si consideratiile mele ajung pe biroul unor specialisti…problema este daca factorul politic le da voie sa intervina. Nu vreau sa stiu evident cum este sa cari apa cu baxul…dar nu tine de mine.Personal, nu stiu daca ma surprinde ceva…
          Ideea cu clorinarea a aparut de undeva, cred ca nu aici pe plan local este problema. Cred ca le-a impus cineva sa bage in proiect acele statii.

          Apreciază

      2. un.bolovan spune:

        Adrian, totusi ca sa te fac si sa razi un pic, mi-am amintit acum o seara cand eram toti trei in bucatarie la Cristi. Eu am zis ca mai beau niste apa de la cismea, am dat sa ies in curte cu paharul si Cristi a zis, ia de la chiuveta, e aceeasi apa… Nu stiu daca voi ati retinut acel moment, poate ca nu, ca nu va spunea nimic, eu l-am retinut si-am realizat atunci cat de puternica e asocierea pe care o fac eu in mintea mea intre robinetul de la chiveta si apa pe care n-o poti bea… Ce sa mai zic, aici ma ustura ochii dupa fiecare dus…

        Apreciază

        1. Am retinut scena, dar nu m-am gandit la ce te raportai de fapt…

          Apreciază

  2. ziardebusteni spune:

    Buna seara tuturor.

    Stiu că o să vă mire pozitia mea dar am de facut si eu niste clarificari din afara dar si de fost inauntru insa numai incepand cu :
    RAPORTUL DE MEDIU- REABILITĂRI CAPTĂRI SI REŢELE DE APĂ BUŞTENI

    – primul paragraf rosu Localitatea Busteni , cred ca este o greseala de redactare si ar fi trebuit UAT Orasul Busteni , pentru ca asta este denumirea conform legii , insa asta se poate modifica.
    – urmatorul paragraf rosu ( de acum nu voi mai scrie reff paragraf ci doar liniute ) – Sigur in urmatorii 5 ani de la finalizare vor fi in domeniul public pentru ca asa se incheie orice contract de finantare si ar trebui sa ne amintim cat a injurat Savin fosta administratie care a retrocedat captarile, deci …nu cred ca le va instraina .
    – interventiile necontrolate au fost benefice pentru ca in majoritatea lor au fost solutii de alimentare cu apa. Apa s-a platit … ca asa s-a impus , dar nu de Primarie.
    – pretul redus. Asta este de discutat, insa dupa ce vor fi puse la dispozitia operatorului de apa. Poate cineva va pricepe ca reabilitarea sistemelor de apa este/va fi platita din bugetul local ( banii locuitorilor) dupa care dreptul de operare este transferat Hidro Prahova ( sau Valea PH ). Din cate stiu eu primarul a promis ca se va lupta pentru un pret redus, sub cel actual. Despre forta de munca … ai dreptate.
    – Sursa de contaminare … aici este o problema, mare, care se numeste LINDAN . ( caut buletinul de analiza si daca il gasesc … e groasa ). Pe langa asta din cauza vechimii retelelor cred ca exista riscul de infiltrare de la suprafata a anumitor bacterii din depozitele de gunoi de prin paduri.
    – Din nefericire realizatorii studiului de impact nu au reactualizat indicatorii ci au COPIAT partea cu debitul si STAS-ul din lucrarea facuta de mine in 2006 – 2008 – Plan de dezvoltare locala si Monografia orasului Busteni, dar traim in epoca Copy Paste si e greu sa scri Insa ma mir ca la o asa amploare a proiectului nu s-au facut analize de laborator ale apei potabile sau a fost doar o scapare si nu le-au mentionat.

    Deja cred ca ma pierd in liniute dar… Ce este aceea „apa tehnologica” la o statie de tratare cu clor pentru ca daca este sa o luam logic, odata tratata, apa in sine devine apa tehnologica tratata – potabila.

    La capitolul Bio-Diversitate nu ma bag ca nu sunt expert insa ai dreptate.

    Concluzie: Daca de la inceput puneau statii de tratare cu ultraviolete , oare , ne mai agitam asa de tare? pentru ca vrem nu vrem trebuie sa recunoastem ca este necesara reabilitarea retelelor de apa , a aductiunilor si a captarilor.

    Asa ca eu cred ca ar trebui marsat pe o solutie benefica pentru toata lumea si pentru locuitori si pentru turism si pentru administratie , adica „statii de tratare fara gust ” – cu ultraviolete, cu ozon etc.
    In rest Proiectul este bun . Dar ce te faci daca se opreste investitia chiar daca schimba solutia pe UV , din cauza de Bio-Diversitate ?? . Pana la urma cred ca oricum hipocloritul costa , iar dupa construire vor ramane fara bani de tratare. Asta daca bineinteles da cineva milioanele acelea de euro ba de la noi ba de la MDRT ba de la Banca Mondiala.

    Si ar mai fi precizari cu privire la cel de-al doi-lea proiect de reabilitare retele de canalizare al CJ Prahova,ca … !!! dar inca n-am ajuns acolo.

    Sper sa nu ajungem sa bem apa cu clor si din apa plata de la Borsec . Oare sucurile Giusto vor fi clorinate si ele ? ca provin din aceieasi sursa , care vad ca e CONTAMINATA sau POLUATA . Foarte tare promovare va fi pe canalele media cand se va afla ca LA BUSTENI SE IMBUTELIAZA APA PLATA CONTAMINATA si asta nu o spun eu ci cei care au scris studiul de mai sus.

    Stima si Respect !
    ZdB – Cristian Achim

    Apreciază

    1. Fir-ar sa fie Cristi, astia au fost chiar fraieri ca au lasat sa plece unul ca tine 🙂
      La chestia veche cu retrocedarile de captari ma gandeam ca va face la fel. Oricum noi am platit apa degeaba pentru ca nu am vazut nicio investitie doar ici-colo mici reparatii la instalatiile existente din perioada comunista.
      Deci nu erau aia tampiti sa scrie CONTAMINARE fara sa existe un temei…nu cred ca poate fi vorba de astfel de bacterii decat poate la captarea de langa Gura Diham, aceea de langa drum…dar cine stie.
      Nu stiu cum naiba dar totul la Busteni este facut invers decat trebuie. Acum aflam ca de fapt oamenii aceia cu studiul cautau o bacterie prin zona captarilor. Poate ca este, poate ca nu este, trebuie sa dovedeasca, altfel nu au nimic argumentat in favoarea introducerii de statii de clorinare.
      Buna ideea, sa cerem APMPH sa solicite analiza surselor de apa.
      Intr-adevar proiectul este bun, daca se renunta la acele statii de clorinare. Ca vor schimba aceste statii de clorinare cu cele UV nu mai este asa important. Toata treaba este sa nu existe gust de clor. Sa stii, ca orice proiect se poate aplica in Bucegi, cat timp exista seriozitate, responsabilitate. Evident proiectul sa fie viabil, nu o hotie ca aproape toate din zilele noastre. Ministerul Mediului nu este un bau-bau sa le faca probleme. Lipsa de educatie, gandirea manelista, creaza temerile ca beneficiarii unui proiect vor distruge mediul, vor face orice sa incaseze niste bani.
      Sa ne imaginam ce ar insemna ca primarul sa fie administratorul Parcului Natural. Iti dai seama ca Busteniul nu ar mai avea padure? Ca s-ar vinde teren in orice colt de munte? Deci, proiectele administratiilor locale sunt privite deseori cu reticenta pentru ca initiatorii nu au credibilitate, nu s-au remarcat decat prin actiuni anti-mediu.
      Vezi, sunt atatia bani in joc, incat ar fi in stare sa asfalteze pana la fiecare captare numai sa puna mana pe bani.
      Proiectele acestea, mai ales la Busteni, trebuie privite asa: cine vrea si cat vrea sa fure? Este totul o poveste cu „se face pentru cetateni”. Cetatenii nu sunt nici macar pe plan secund.
      Legat de Borsec, ei si-au tras propria conducta de apa din Valea Spumoasa, prin padure, pana la fabrica.
      Multumim Cristi!

      Apreciază

  3. miki spune:

    Pune si de o petitie online.

    Apreciază

  4. mariana spune:

    Mi-a atras atenţia cuvântul Lindan dintr-un comentariu de aici.
    Lindanul este un pesticid, respectiv un insecticid, puternic, care se folosea pentru tratament de combatere a dăunătorilor în agricultură şi silvicultură. Are un grad mare de remanenţă în sol şi a fost interzis în Uniunea Europeană începând cu 2007, iar pe plan mondial a fost interzis din 2009.
    Folosirea intensivă a pesticidelor în întreaga lume, mai ales după al doilea război mondial, a dus la o încărcare permanentă a solului, vegetaţiei şi apelor. Datorită circuitului apei în natură, practic întreaga planetă este contaminată, s-au găsit urme de pesticide şi în Antarctica. De aceea, în ultimii ani, unele, cele mai periculoase, au fost interzise, cum e şi Lindanul. Având în vedere gradul lor de remanenţă, care se exprimă în ani, va trebui să mai treacă timp până se vor atenua efectele.
    Astfel, trebuie analizat şi gradul de poluare chimică a apelor subterane, cred că nimic nu mai este pur, din păcate, dar măcar să nu se depăşească nişte limite tolerabile. Pentru asta sunt instituţii abilitate, de specialitate, să facă ceea ce trebuie, analizele necesare.

    Apreciază

    1. Multumim Mariana, sper ca se vor face si niste analize 🙂 Adica se vor face :))

      Apreciază

  5. Ursu' Brun spune:

    Am fost pe la astia cu apa in Sinaia acum cateva zile. Referitor la pret, am aflat ca pretul este acelasi in tot judetul PH, mai putin Ploiesti care este administrat de alta companie. Deci chestia ca o sa scada pretul e praf in ochi, nu are cum decat daca scade in tot judetul. Si in Sinaia mi s-a vandut gogoasa cu clorinarea, vezi doamne apa nu e curata. Din cate stiu chiar se clorineaza, cel putin statia de pe drumul de Targoviste. O remarca la faptul ca apa e curata… e si nu prea e. Am fost asta vara deasupra cascadei Vanturis, banuiesc ca la baza mai este captarea Vanturis. Si ce sa vezi: plin de stane chiar pe marginea apei, apa ce dupa cateva sute de metrii e captata si vine la robinet in Sinaia. Cred ca ar trebuie niste reguli mai stricte cu amplasarea stanelor pe munte, in special acolo unde sunt surse de apa.

    Apreciază

    1. Ursule, in 2005 am scris Administratiei Parcului despre stana din Vanturis. Nu au luat nicio masura niciodata. In 2012, ciobanii au mutat tarcul de oi chiar langa albia paraului. Cat timp isi iau unul sau altul o spaga, un burduf, o oaie, pe restul poate sa-i ia naiba. Nu ma refer aici la cei de la Parc, ci la toate institutiile in general.
      Ai adus vorba de cei de la Hidro. Astia sunt cei mai mari incompetenti care au existat vreodata prin Valea Prahovei. Sunt atat de slabi incat de ani de zile nu vad ca apa nu mai intra intr-o conducta in zona Vanturis, fiindca aceea conducta a fost distrusa de o avalansa.Sinaia ramane fara apa pentru ca tevile ingheata, pentru ca o teava daca are o spartura ingheata. Daca apa ar trece la viteza normala nu ar mai ingheta. Dupa ce ca intra putina se mai si pierde pe traseu.
      La cati bani incaseaza aceasta firma, ar fi putut sa inlocuiasca anumite conducte. Macar una pe an. Intr-un an pe aceea din Vanturis, in altul pe aceea din zona Peles, etc. Ei si-au inlocuit o masina cu alta.
      Pe Izvorul Dorului, mai exista in amonte inca doua stane, in afara de aceea din Vanturis, una dintre acestea fiind la vreo 50 metri de apa. Insa captarea de apa nu este la baza cascadei Vanturis ci mult mai jos, acolo unde exista izvorul permanent. Chiar si asa, pana prin august apa murdara de pe Platoul Bucegilor, ce trece pe langa acele stane ajunge in izvorul permanent si deci si in captare. Acum nu stiu utilitatea acelei cladiri mari de pe Calea Moroeni, probabil acolo trateaza apa.

      Legislatia de mediu este foarte clara in ceea ce priveste amplasarea stanelor, fata de cursurile de apa si traseele turistice. Ca nu are cine sa o aplice este alta poveste. Pana cand dl. Iuncu nu va fi inlocuit nu se va face mare lucru pentru oameni, turism, mediu. Si nu pentru ca dumnealui ar fi intr-un fel. Ci pentru ca nu are forta, determinare, diplomatie, nu este de el. Uneori, angajatii Parcului si-au luat salariile in lemne. Iti dai seama, stai pe un munte de bani si nu ai bani de salarii. La cat de bogat este acest munte…
      De aceea se spune ca o schimbare incepe de la varf. Seful Parcului Natural Bucegi poate influenta turismul, economia oraselor din jurul Bucegilor, viitorul biodiversitatii in aria protejata…administreaza 300 kmp. Iti dai seama cata putere poate avea un astfel de om? Cat ar cantari cuvantul lui? Dl. Iuncu, un om chiar de treaba, este prea mic pentru astfel de responsabilitati…el face ce spun altii, nu altii ce spune el.
      Observi ca nu-l intereseaza proiectul de la Busteni pentru a nu se pune rau cu primarul Savin. Procedand de o asemenea maniera egoista, renunta si la protectia muntelui si la interesele oamenilor. Trebuia sa mearga la primar si sa-l intrebe „Ba’Savine, ce mama naiba vrei sa faci tu? Care este treaba cu acele drumuri prin padure, cu acele statii de clorinare?” Venea cu niste masuri alternative, cauta un punct comun cu primarul. El, ca si altii, stau ascunsi de teama de a nu fi schimbati din functie. Pai daca isi castigau respectul prin actiuni folositoare comunitatilor, nimeni nu-i putea inlocui vreodata. Oameni de talia lui Savin il asculta cu o ureche. Daca ii demonstra primarului ca exista si alte metode de a fi bine pentru cetateni, fii sigur ca ar fi contat ce spune. Noi, eu, ne legam de tot felul de lucruri negative ce se petrec pe munte. Seful Parcului le poate corecta foarte repede, insa prin inactiune, Administratia Parcului a fost impinsa spre periferia celor cu decizie in Bucegi. Cand va fi o persoana competenta la conducerea acestei structuri de administrare atunci vor fi locuri de munca mai multe in Valea Prahovei, turistii vor veni de drag, vor fi si actiuni de protectie a muntelui si proiecte de dezvoltare mai multe aplicate.In prezent, cei cu atributii in Bucegi, se incurca unii pe altii, se ameninta intre ei, nu stie care sa fure mai mult. Normal ca prospera tot felul de infractori si ca nu se imbunatatesc conditiile de viata ale locuitorilor din preajma Bucegilor.
      Uite, la APIA, sef este sinaianul Dilirici, cel de la PSD, cred ca il stii. Crezi ca o sa vina el in viata asta la Primaria Sinaia sau la Primaria Busteni sa urmareasca daca banii dati de institutia lui se si folosesc pentru insamantarea pajistilor alpine? Bineinteles ca nu. Oricum APIA nu este obligata sa urmareasca primariile…ce fac acestea cu banii. Dar ca sef al Parcului, bati poteca pe la Primarii. Te rogi de un primar, de altul „Bai Savine, bai Vlad, ati primit cate un miliard de la Apia, cheltuiti si voi macar 200 milioane pentru prapaditul nostru de Parc Natural. Va aduc in toamna branza aici la primarie…” Nu stiu, le oferea ceva, vorbea cu ei, se zbatea sa faca ceva. Niciun edil nu este absurd, dar daca nu vorbesti, ei nu au de unde sa stie ce vrei. La fel si cu exploatarile forestiere. Oricine stie ca se taie mai mult decat trebuie si ca o data inceputa exploatarea unei parcele se scoate de acolo cat se poate de mult. Fenomenul acesta nu-l poate opri seful Parcului ca nu este Tepes, dar il poate limita si conditiona. Poate cere de la Primarii o lista cu persoanele nevoiase ce se incalzesc cu lemne de foc, poate cere padurarului „Du-te ba’ du-i babei asteia 2 mc de fag. Taie-l bucati”. Este nimica toata de exemplu 100 mc de lemn de foc pentru zona Bucegilor. Scopul declararii Parcului Natural Bucegi nu a fost sa traga cineva gard si sa nu se mai faca nimic pe motiv ca se doreste conservarea naturii. Mediul si oamenii trebuie sa interactioneze pozitiv si astia din ziua de azi nu se pricep sa o faca.
      De aceea, noi, eu, ne lamentam ca ne baga clor in apa. Ne baga clor in apa pentru ca functiile importante sunt acaparate de incompetenti pe post de executanti. Insa poti fi si executant si sa lasi ceva in urma ta. Astia nu lasa nimic in urma, in afara de praf si pulbere. De fapt, desi privim la alti europeni si ne plimbam prin tarile lor nu putem trece peste handicapul psihic pe care il avem.Suntem invatati sa ne furam intre noi, sa ne pacalim unii pe altii, asa ca daca la Busteni se vor introduce statii de clorinare este pentru ca nivelul actual al societatii si al institutiilor statului o permite.
      Ideea, scuze ca m-am lungit atat, este ca noi cetatenii ne implicam in treburi ce nu tin de noi, pentru ca institutiile statului nu isi asuma nicio responsabilitate, sunt pasive.

      Apreciază

  6. Andrei spune:

    Buna ziua.

    Sant un locuitor al Busteniului si ma intereseaza subiectul cu clorinarea apei. Intrebarea mea este : daca se construiesc statii de clorinare pentru ca „asa e proiectul” ele trebuiesc si folosite ca atare sau apa poate sa treaca prin ele fara sa fie afectata – sa nu se puna clor in ea?

    Ma gandesc ca clorinarea ar trebuii facuta daca se constata ca apa este contaminata. Logic ar fi ca sa se faca analize periodice si daca apa e curata asa cum este foarte probabil , aceste statii sa nu introduca clor in apa ci sa lase sa treaca apa curata de munte catre locuitorii din Busteni si turisti care o apreciaza atat de mult.

    Este pacat ca sa nu spun altfel sa ne batem joc de un bun al comunitatii din Busteni. Aceasta apa este recunoscuta ca fiind foarte curata si ca multa lume o apreciaza nu mai este de mult un secret.

    Apreciază

    1. Salut!
      Iti dau un exemplu: un patron are, sa presupunem, un restaurant in care nu se fumeaza, are o clientela fidela, constanta. In spatiul unde stau clientii miroase puternic numai a flori: trandafiri, bujori, frezii, etc. Oamenii vin ca le place, ca se simt bine. Sunt serviti ireprosabil, nu este galagie, mirosul face totul, reprezinta o caracteristica a acestei locatii. Si intr-o zi vine „Gigi Becali” si arunca 100.000 euro pe o masa. Ii lasa patronului cu conditia ca in tot restaurantul sa miroasa a cauciuc ars. Ce crezi ca face patronul, om ce vaneaza doar bani? Da foc la niste cauciucuri, da foc de fapt la orice, face orice, numai sa puna mana pe acei bani. Nu conteaza renumele restaurantului, nu conteaza clientela fidela.
      Asa si la Busteni cu acest proiect. In spatele lui stau niste baieti destepti cu pungile deschise. Suma fiind de ordinul milioanelor de euro, multi si-au pierdut mintile si fac orice pentru a se aplica proiectul, pentru a veni banii.
      Cetateanul de rand nu are loc in povestea aceasta. El trebuie sa priveasca indobitocit si sa accepte ca tot ce se face este spre binele lui. Adica, este criza si totusi se fac investitii, ca tot ce se face inseamna cresterea calitatii vietii, a sigurantei…intelegi! Este o manipulare bazata pe nevoile oamenilor. Dincolo de acest aspect, este foarte bine ca se vor inlocui conductele si ca se vor reface captarile. Insa calculele unor specialisti ating un cost de vreo 2 milioane de euro, nicidecum pe la 7-8 milioane euro cat este valoarea proiectului.
      Daca nu se foloseau de o prevedere legala de prin 1997, proiectul nu se aplica. Toata lumea stie, inclusiv initiatorii proiectului, ca apa la Busteni nu are nici pe naiba. Ca si cum ai o casa noua si vrei sa o repari 🙂 Lipseste logica! Dar daca nu se foloseau de acea prevedere legala, necesitatea clorinarii apelor in orasele cu populatie de peste 5000 locuitori, nu puteau face proiectul. Au inventat chestia cu sanatatea oamenilor, binele comun, ca sa vina banii. Efectiv nu conteaza acest aspect, ca apa va avea clor sau nu. Daca au venit banii vor respira usurati. Este tot ce conteaza pentru ei, afacerea depasind granitele localitatii si ale judetului.
      Proiectul se face la Busteni, pentru ca aici terenul este sigur, nu exista opozitie, este doar o masa de oameni care in proportie de 99% tac si accepta orice. 1% nici nu conteaza.
      Am fost contactat de diferite persoane care vor sa faca o petitie, o adunare in fata Primariei, in total ar fi fost vreo 100 persoane, in teren ar fi ajuns 20-30. Nu am participat la initiativa si i-am sfatuit sa stea cuminti. Pentru ca nu trebuie uitat unde traim, in cateva zile toti si-ar fi pierdut joburile. Stii ce mi-a zis un politician local, cunoscut de fapt in tot judetul? „Si daca isi da cineva foc in fata Primariei, in 2-3 zile incidentul s-a uitat!”.
      Orice opinie contrara este un risc la Busteni, un risc pe care unii si-l asuma, altii nu, constient fiecare pana unde poate merge. Unii pot merge si face orice, se stie ca abuzurile scot ce este mai rau din oameni. Eu am zis ca intr-o zi se va intampla ceva foarte urat la noi in oras. Am auzit atatea, am vazut atatia oameni determinati, sper insa ca ne vom civiliza si noi, si ca legea va fi aceeasi pentru toti.
      Legat de intrebarea ta, cu siguranta ca daca vor sa puna mana pe acei bani, nu-i va opri nimeni. Deci daca vor acei bani, fii sigur ca nu exista om al legii in zona sa-i intrebe ceva. Sa ne gandim ca banii au si fost luati. Daca vor vrea, vor lasa acele statii prin padure, fara sa fie functionale. Daca nu le pasa, le vor pune in functiune. Procentul este de 50-50, adica poate da sau poate nu.

      In concluzie, proiectul este la latitudinea acelora care stau in spate, aparent auzi de Primarie, Administratia Parcului, etc. dar altele sunt personajele principale, si:
      1. Pot fura si banii si baga si clor in apa.
      2. Pot fura banii si lucrarile sa fie superficial realizate.
      3. Pot fura banii, face treaba buna si sa nu bage nici clor in apa, toata lumea fiind multumita. Cetatenii ca toata reteaua de conducte si captarile din padure sunt noi, baietii destepti ca au conturile pline.
      Sper ca te-am lamurit. Aceasta este din pacate, adevarata realitate din orasul nostru. Si nu ai ce face, nu poti schimba atitudinea a mii de oameni, obisnuiti cu diferite avantaje. Deja acceptam raul, consimtind furturi cu speranta ca macar se va face treaba buna. Nu exista bun si rau, dreptate si minciuna, lege sau ilegalitate. Exista doar rau si lumea spera ca anumite aspecte vor fi pozitive. Insa ce este cladit in rau si minciuna, nu se termina decat la fel: in rau si in minciuna! Multumesc pentru atentie!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.