Cer senin pentru cultura predeleana: Primaria Predeal obtine fonduri pentru reabilitarea scolii ridicate la 1890

Dupa Sinaia si Busteni, statiuni care si-au reabilitat si modernizat exemplar edificiile educationale, a venit randul si statiunii Predeal, perla nordica a Vaii Superioare a Prahovei.

Dupa ani de asteptari, pregatiri de proiecte, sustineri documentate ale acestora, se vor primi bani pentru proiectul de restaurare a vechii scoli din Predeal, cunoscuta ca si „scoala de la manastire”, intrucat cladirea este situata chiar langa Manastirea „Sf. Nicolae”.

Acest obiectiv de mare valoare istorica, a fost semnalat si in cartile „100 de pasi in timp” si „Predealul prin ochii tai”. In ultima, chiar se explica mai pe larg ca este al treilea loc din zona Predeal unde s-a tinut scoala, ca vechime. Cladirea existenta si astazi, ridicata pe ruinele unei scoli mai vechi, a fost inaugurata la data de 11 noiembrie 1890, in prezenta lui Ion Kalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei. Acest mare om de cultura are un bust ce poate fi admirat in curtea Colegiului cu acelasi nume din statiunea Busteni. Piatra folosita la ridicarea scolii din Predeal a fost adusa din cariera de sub muntele Caraiman.

In fata manastirii, se vede scoala. Vedere dinainte de Primul Razboi Mondial.

Primarul Predealului, d-l Liviu Cocos spunea din anul 2015 ca a demarat un studiu de fezabilitate pentru aceasta cladire. Apoi, prin Programul National de Dezvoltare Locala, aprobat de Guvern la data de 19 iulie 2017, s-a aprobat finantarea de 1.991.728 lei pentru proiectul: „Reabilitare, refuncţionalizare şi consolidare Şcoală Veche Predeal”.

Ce se va face?

Dupa ani de zile de cand cladirea este in paragina, se vor efectua reparatii capitale. Se consolideaza fundatia, se restaureaza lemnul, spatiile interioare vor fi reamenajate, cladirea va fi izolata termic… Aici vor functiona un muzeu, o idee foarte buna, o sala de expozitie, un atelier de pictura, in unele sali se vor preda diferite lectii, de muzica etc.

Cladirea scolii in prezent

Cum va arata?

Asadar, va fi ceva deosebit. Pozele apartin Primariei Predeal si proiectul a fost realizat si depus de catre echipa primarului Liviu Cocos, in mandatele caruia se si asfalteaza intreaga statiune.

Iata insa, ca o cladire istorica nu se demoleaza. Cu siguranta, ar fi mai ieftina aceasta varianta, insa nu este acelasi lucru. Ceea ce vine de demult nu se demoleaza, se intretine din generatie in generatie. De aceea, au unii cladiri istorice de sute de ani, ca le intretin, unde intretinerea nu inseamna demolarea si ridicarea unei alte cladiri la fel. Si aici as putea da doua exemple, unul mai de aproape si altul de mai departe:

1. Cabana veche de la Piatra Arsa a fost demolata in anii trecuti si s-a ridicat o constructie aproape similara. Insa nu este acelasi lucru. Patina timpului, istoria, lemnul carat cu spatele si cu magarii de catre vanatorii de munte din Sinaia, s-au pierdut pentru totdeauna. Avem o cladire noua care nu spune nimic, valoarea sa istorica fiind nula.

2. Biserica Mitropoliei din Targoviste a fost demolata de Lecomte de Nouy, celebrul „restaurator”. Omul asta a facut mult mai multe rele decat bune. Adus de regele Carol I sa repare biserici si alte simboluri ale neamului, restauratorul acesta nu poseda nicio notiune istorica despre tara noastra. Vazand biserica Mitropoliei cu nu stiu cate turnulete, el a crezut ca, in timp, fiecare domnitor mai adauga cate un turn pe langa ce mai repara pe la biserica. El fiind restaurator, a zis ca el e cineva si restaureaza doar ce este original.

Prin urmare, acest nebun a demolat biserica in intregime si a sapat pana mai jos de fundatii. Credea el ca va descoperi cum arata edificiul original. Martorii vremii spun ca tembelul a distrus intr-o singura zi toate mormintele seculare din incinta bisericii. Intr-un final, dupa ce facuse totul praf, si-a dat seama ca el demolase chiar constructia originala. Evident ca s-a reconstruit ceva de mici proportii, o constructie care nu semana in niciun fel cu precedenta.

Asadar, e foarte important ca restauratorii unor monumente istorice, sa cunoasca istoria locurilor si a edificiilor pe care le restaureaza. Ati vazut la Sinaia ce s-a intamplat cu reabilitarea Capelei „Emanoil Florescu” sau „Stirbei” cum mai este cunoscuta. A venit un restaurator, s-a apucat de treaba si capela la exterior se invarte dupa soare. La interior, intrucat Directia de Cultura Prahova nu trecuse in fisa monumentului ca existau doua locuri de veci, umplute cu pamant, acestea au fost betonate.

Nici restauratorul nu a avut mustrari de constiinta sa intrebe ce sunt cu chestiile acelea dreptunghiulare, pentru ca interesau banii, finalizarea lucrarilor.  In loc sa fie puse in valoare acele locuri de veci, studiate, ele au fost acoperite. Peste vreo 10 ani va fi un subiect de legenda pentru cei care nu stiu ca au existat si in realitate. Imagini cu capela nerestaurata si cu locurile de veci… raman tot pe veci, in cartea „100 de pasi in timp, un alt fel de ghid despre Valea Superioara a Prahovei si Parcul Natural Bucegi”. Pregatim cartea cu nr.4 din acel proiect de reconstituire istorica a zonelor mentionate.

Minciunile generatiilor: Uzinele Resita, Turnul Eiffel si Crucea de pe Caraiman; Tablitele de la Sinaia; Capela „General Ion Emanoil Florescu”; Lupta de la Posada din anul 1330

PARTEA A I-A

De-a lungul timpului, ati vazut pe aici sau prin vreo carte unde sunt si eu printre autori, diverse informatii, noutati.

Am pozat in premiera depozitele de bronz de acum peste 3000 de ani, de la Sinaia si la Predeal. Acum le vedeti si dvs., mai jos. Am identificat izvorul Prahovei, locul de iesire marcat ca atare pe vremuri, la Predeal, desi nu mai stia nimeni de el. Am stabilit unde era vestita carciuma de la frontiera, apoi vila hangiului Klein si mormantul acestuia. Am gasit locul unde a fost Cuibul Printesei. Am descoperit mormantul unuia din fratii Schiel… multe altele.

Imagini cu depozitele de bronz, din cartea „Predealul prin ochii tai, o carte despre atunci, despre acum si pentru viitor”, aparuta in 2016. Tot in aceasta carte este publicat pentru prima data, si hrisovul care atesta denumirea de „Predeal”, semnat de Constantin Brancoveanu… obtinut si acesta dupa o intreaga poveste.

Am adus cele mai mai multe argumente in favoarea ipotezei ca Tablitele de la Sinaia reprezinta un fals, o prostie inventata in perioada comunista, menita a desconsidera monarhia.

Am scris Ministerului Culturii ca restaurarea Capelei Stirbei nu a urmarit si punerea in valoare a celor doua locuri de veci din interior, acestea nefiind nici macar studiate ci betonate direct… si mi s-a transmis ca acele locuri de veci nu au existat si ca e doar o ipoteza ce spun. Desi, sute de sinaieni stiu ca in interior erau doua locuri de veci umplute cu pamant:

Alte detalii: https://pasiintimp.wordpress.com/2016/12/12/restaurarea-capelei-stirbei-din-sinaia/

Am oferit cele mai multe probe si argumente despre Lupta de la Posada din 1330… ca aceasta s-a dat in defileul Posadei din Valea Prahovei, Mai multe decat Iorga, Giurescu si oricare istoric roman. Ani de zile am studiat toate cartile, documentele, opinii si articole referitoare la acest subiect. Peste un an de zile am purtat corespondenta cu diverse autoritati din toate locurile presupuse Posade, vreo 10-12 locuri. Dupa zeci de adrese primite, a reiesit ca nimeni nu are niciun fel de dovada, totul fiind teorie si interpretare a celor care s-au aratat interesati de subiect. Apoi, am fost in toate acele Posade, sa vad relieful. Abia dupa aceea, cu toate acestea la activ, dandu-mi seama ca nivelul de azi este inca dominat de mentalitati retrograde, am inceput o cercetare.

Am gasit ca langa apa Prahovei, Mircea cel Batran atesta o biserica anterioara domniei sale, dar si toponime cu legatura stransa cu acea lupta, plus marturia unui calator polonez tradusa impreuna cu specialisti in poloneza de la Institutul din Bucuresti si cu sprijin de la Biblioteca similara din Chisinau. Mai departe, am gasit pe un document dincolo de orice interpretare.. redata in defileul Posadei, o biserica necunoscuta, alta decat a schitului Lespezi. Nu dupa mult timp, am si gasit fundatiile acesteia… ca eu stau destul de bine cu logica si orientarea in teren, si pot merge de 100 de ori intr-un loc, ca nu am o problema cata vreme cred ca e ceva pe acolo. Printre fundatii, am gasit diverse resturi si o moneda otomana. Cum nivelul celor din institutiile statului este unul stiut de toti, am renuntat la a mai umbla pe usile lor, mai ales ca dadusem cu subsemnatul si pe la Politie, ca nu am predat la timp ce gasisem. Eu le mai pozam din cand in cand pentru o carte, dupa care neavand ce face cu ele le-am predat. Chiar daca m-au chemat la luni de zile dupa ce le predasem, pe mine m-a deranjat chestia asta. I-am anuntat ca nu am nevoie sa sap pentru ca la adevar se poate ajunge si nesapand. Am renuntat la cercetari in teren, cine stie ce naiba mai gaseam si imi faceau astia dosar penal 🙂 … si m-am orientat spre arhivele straine si istoricii din cateva tari. Intrucat toti ai nostri au fugit de raspundere, nedorind sa cerceteze acel sit, si cum nici eu nu aveam voie, am luat legatura cu cateva ambasade, oferindu-le informatiile noi si spunandu-le unde si cum sa caute in arhivele lor.

Biserica de la Lespezi este in stanga, fostul schit Trei Lespezi era sus, in defileu. Nu a reusit nimeni vreodata sa faca astfel de conexiuni deoarece sunt prinsi in sabloane si se dau prudenti. Una este prudenta si alta fuga de raspundere, teama.

Dupa calculele mele, biserica lui Basarab I a fost daramata de mai multe ori, dar mereu a fost reconstruita pana pe la 1850. Aceasta biserica s-a numit Trei Lespezi, probabil de la cei trei stalpi de piatra pe care-i avea biserica la inceputuri. Astfel ca, istorici maghiari si polonezi cauta si ei intr-o arie mult mai restransa, adica documentele ce atesta treceri pe Valea Prahovei. Bine, povestea este mult mai lunga. Dar o sa vedeti ca vor gasi documente si mai multe si mai clare si tantalaii astia ai nostri, se vor face de rusine. Categoric ca sunt istorici si arheologi romani care sunt de acord ca acea carte a mea despre Posada este si cea mai inedita, cu multe dovezi care impun cercetarea de specialitate, dar sistemul e de asa natura incat dureaza vreun an pana se va face ceva. Este si singura carte dintre atatea, care vine cu ceva concret nu cu poezie, subiectivitate si analize pe text. Asa cum ma stiti, nu afirm niciodata ceva de care nu sunt sigur… insa, in ceea ce priveste localizarea Posadei de la 1330, sunt 100% sigur ca nu ma insel.

Mai multe: https://pasiintimp.wordpress.com/2017/05/04/floria-de-la-comarnic-biserica-din-posada-prahovei-si-podul-negrului/

Mai departe,

Pe mine ma deranjeaza minciunile considerate adevar istoric sau diferite manipulari, intoxicari. Fie ca sunt de natura istorica sau de mediu.

Adevarul este ca Basarab I, nu avea forte militare sa se bata cu Carol Robert in camp deschis si l-a pacalit cu bani si daruri, dupa care l-a prins in defileu si i-a distrus armata. Nu-ti intra ala de fraier in defileu, ci pacalit si atras acolo de calauzele lui Basarab care, chipurile ii aratau drumul cel mai scurt de iesire din tara. Mai departe, trebuia vazut unde este locul unde l-a tras pe sfoara Basarab pe Carol Robert…

Imi zicea un istoric contemporan, ca nu avea cum sa treaca armata maghiara prin Valea Prahovei pentru ca nu se circula pe aici decat rar. Pai, bai tata, regele scrie cu mana lui ca era „o cale oarecare” si tocmai faptul ca nu apare prin documente referiri dese in acel secol la Drumul Prahovei, arata ca era o ruta alternativa, secundara, putin uzitata. E logic ca regele nu ar fi cerut calauze lui Basarab daca era un drum comercial cunoscut. E la fel de logic ca regele daca ar fi fost atras in capcana pe vreun drum comercial cunoscut, dincolo de Campulung sau de Curtea de Arges, ar fi scris cu mana lui despre ce drum era vorba. Atat lucru stia si el: drumurile principale de legatura dintre Transilvania si Tara Romaneasca. Si din cati oameni avea, cunostea unul macar din toti acestia respectivele drumuri, nu ar fi avut nevoie de calauze. Faptul ca nu da niciun nume arata ca habar nu avea unde se afla.

Dar poti avea pretentii de logica de la oamenii sedimentati cu idei comuniste? Sau educati in scoli militare, inoculati cu idei si teorii ce frizeaza bunul simt si normalitatea… care au eleborat din nimic planul de atac al lui Basarab de parca ar fi vazut cum au stat lucrurile chiar atunci in 1330 🙂 Istorici militari dusi de valul eroismului national, au desenat planuri, schite cum a atacat Basarab din toate partile, concluzia fiind binecunoscuta: i-a nimicit 🙂 Daca gandesti un pic iti dai seama ca atacul producandu-se intr-un defileu, cel putin laturile fierastruite de cursul apei, sunt preponderent abrupte, de la 50 grade in sus. Ai nostri, cu miile 🙂 care atacau de pe aceste laturi, cum stateau, in corzi atarnati sau cum? Omul medieval avea instincte mult mai bune decat ale omului de azi. Daca tu crezi ca o asemenea armata iti intra in asemenea spatii inguste, cate 4 oameni in linie cum au calculat istoricii nostri, inseamna ca erau beti cu totii sau hipnotizati…

Mi-a fost clar ca ai nostri, nu prea puteau gandi realist fiind scoliti in sisteme comuniste, despre cum i-am invatat noi latina pe romani, cum i-am rezolvat pe toti cei care au trecut prin spatiul nostru milenar, cum lasa taranul erou: femeie, familie si gospodarie pentru a pleca la lupta cu furca si cum invingea armate regulate la primul iures mai serios. Luptau bine pentru ca erau poate de la Norton sau Bitdefender… Cred ca daca ne straduim un pic, lui Radu de la Afumati i se mai spunea si Norton. Sta sigur asta scris intr-o tablita de la Sinaia. Atat de bine aparau domnitorii tara cu taranii incat, cu totii proveneau din neamul lui Norton, iar atunci cand a ramas un singur descendent feminin acesta s-a casatorit cu un barbat din dinastia Bitdefender. Oricum ar fi, noi o dam bine. Important este ca ne-am descurcat, ei au trecut, noi am ramas 🙂 Cand au venit rusii la Prut cu tancurile, Ceausescu Avast, a scos laserul care nu ca a topit tancurile invadatoare, aceasta fiind chiar un mizilic, dar raza acestuia s-a tot dus, topind inclusiv uzina producatoare situata la periferia Moscovei. A fost un avertisment mai mult decat suficient! Iar daca vin maine extraterestrii, sigur aterizeaza la noi, ca noi avem paine cu sare, taramul fagaduintei si cei mai multi ursi din Europa. Chiar Mantuitorul e posibil sa fi fost pe aici in copilarie, invatand de la urmasul lui Deceneu, Comosicus, procedeul nemuririi.

Spre Defileul Prahovei. In departare, Podul de la Oratii.

PARTEA A II-A

Dar, azi, va spun ca am mai dovedit o minciuna care rataceste brambura prin mintile a zeci de mii de romani. Ma pasiona subiectul dar la cate prostii vedeam zilnic, ce mai conta una, chiar daca era mare. Totul a plecat de la reabilitarea Crucii de pe Caraiman de catre MApN. Zic eu, super fain, Armata este serioasa, hai ca „se face” Crucea. Cand, aud ca seful Parcului le-a impus sa transporte toate materialele cu elicopterul. Stupefactie! Pentru mine a fost ceva incredibil! Pai, prietene, daca faceai figura asta la rusi, sapai in permafrost cate zile mai aveai!!! Aici, in Romania, poti face asta ca pe un lucru oarecare.

Mi-am zis ca omul nu este in regula. Cum adica tu, un singur om, impiedici reabilitarea unui asemenea monument, mai ales ca e vorba de Armata, care culmea este si riveran, Crucea fiind a lor. Adica asa cum iti urca proprietarii de la Babele, Costila si Omu cu masina, la fel are dreptul si Armata. Cica, pentru protejarea naturii militarii nu au voie decat sa zboare cu elicopterul. Ma gandesc eu ca treaba cu elicopterul este mult mai paguboasa pentru mediu decat 3 camioane militare, care daca urca azi, duc tot necesarul, ca doar nu fac o alta Cruce.  Pe cand cu elicopterul, ai speriat toate animalele, capre negre, ursi etc., din muntii Caraiman si Costila.

Foto: Cristian Laurentiu

Fiind multe milioane de lei in joc, lovit brusc de conspirationism, intr-un fel justificat la cate vedem, sesizez Guvernul, ministere, Politie, ca astia s-au asociat in cine stie ce scopuri.  Imi zic eu, ca din pix, poti trece 20 de zboruri cu elicopterul la Cruce in loc de 3. Evident, lucrurile s-au inflamat, ca nu am dreptate, ca uite ca asta mai lipsea, adica eu si opozitia la proiect, de parca nu sunt atatea care impiedica proiectul. In fine, imi dau site-ul proiectului, sa observ daca sunt greseli, informatiile, si sa vin cu solutii/observatii daca am. Vad site-ul, realizez ca sunt o sumedenie de specialisti si doctori in nu mai stiu ce… care scriu o monografie a monumentului. Site-ul? Plin de greseli. Baiat serios, pierd cateva ore si le notez, dupa care revin la ei cu poze si cu corecturi. Probabil s-au simtit jigniti, nestiind ca pe aici, sunt doctori mai buni ca ei. In adresa lor, mi-au multumit si mi-au zis ca vor tine cont de propuneri, daca va fi posibil. Pai, treaba asta cu istoria, cand te joci cu un asemenea monument nu tine de probabilitati, ca vrei sau nu vrei, ca te enervez eu sau nu, ci de respectarea adevarului…

Un colectiv de specialisti din Bucuresti scrie insa o monografie a Crucii din Bucegi… niciunul nu are vreo treaba cu Valea Prahovei. Adica nu locuieste de la Comarnic la Predeal, nu s-a auzit de vreunul pe la noi, nu i-am vazut pe aici pe strada sau pe munte. Si bomboana de pe coliva este ca se lucreaza la o harta cu directiile de atac/aparare din anii 1916 si 1918. Este chiar tragic, dupa ce ca nu cunosc niciun erou local, nicio pozitie a vreunui regiment, intocmesc o harta cu directia de atac de pe aici, din anul 1918. Insa, surpriza! Pe aici, nu s-a inregistrat niciun atac in anul 1918 din simplul motiv ca fortele noastre militare erau retrase in Moldova. Picior de soldat roman nu mai era prin Valea Prahovei din decembrie 1916, ca sa initieze vreun atac… Si asta tocmai in 1918. Peste vreo 300 de ani, se poate scrie cum secretul diversiunii moesiene s-a transmis milenar… Si, in 1918, iar s-a folosit ruta pe sub munti. Dar acum e prea devreme 🙂

In fine, le-am recomandat sa stearga de pe site si referirea ca fierul de la Cruce este de la Resita precum este si acela de la Turnul Eiffel. Ca nu e nimic sigur. Bine, si eu idiot, doar nu ma luau astia, generali si epoleti in seama 🙂 Dar daca m-au intrebat, zic sa fiu un cetatean bun, sa-i ajut, scapand in nebunia mea si consideratia ca sunt sigur ca la primul foc de arma acesti generali, o vor sterge peste granita 🙂 Daca ei toti au fost speriati de unul singur, adica de seful Parcului pentru mine a fost clar ce curaj au. Categoric ca nu au modificat nimic pe site :))) Ce eroi si ce memorie a locurilor reabilitezi sau cinstesti, cand nu stii despre ce este vorba?

Nu public site-ul lor, ca are multe lacune si cine stie ce se mai intelege. O lasam asa mai bine… Observati, minciuna comunista cu fierul de la Turnul Eiffel. Iata insa si un fragment din ce le-am scris, luna trecuta:

Bine, nu a fost cazul sa modifice. Adica, cine este ala? Nici eu nu am auzit de ei, nici ei de mine :))

Cu toate acestea, daca iar m-am intersectat cu subiectul vechi, adica fierul de la Cruce si de la Turnul Eiffel, zic sa nu-l mai las. In trecut, rugasem pe toti cei care fac poze de pe Cruce, sa-mi trimita poze cu inscriptiile de pe Cruce. Au cercetat baietii acestia toate fiarele si mi-au trimis toate inscriptiile de orice fel. Nicaieri nu apare Resita, deci sigur este o minciuna comunista. Multumesc lui Cristian Laurentiu pentru dreptul de a folosi pozele sale si pentru sprijinul sau in aflarea adevarului despre provenienta fierului din care este alcatuita Crucea de pe Caraiman.

Mai degraba, Crucea fiind ridicata de Directia de Poduri a CFR-ului, fierul provine, dupa logica mea, de la podurile feroviare aruncate in aer de armata romana in timpul retragerii de pe aici, din anul 1916. Nu sunt sigur 100% de ipoteza, dar, deocamdata mi se pare singura posibilitate. Mai am cateva lucruri de cercetat ca sa fiu convins si sa dovedesc asta. In unele locuri de pe la noi, am identificat bucati din acele poduri. E posibil sa fie si fier de la pod si fier adus, cumparat, la Cruce. Vom vedea… pentru ca  adevarul e mereu acolo unde nu te gandesti, adesea aproape, si tu il cauti departe.

Fier de Resita la Comarnic… ca e si din acesta pe la noi 🙂

Si cu Turnul Eiffel am fost mereu contrariat. Adica mi se parea o bazaconie, o chestie de mandrie stupida romaneasca, propagata pe site-uri, ziare. Cum sa scrie Resita sau Romania pe Turn cand uzina asta era in Austro-Ungaria? Cum de francezii au fost atat de nebuni sa comande fier din estul Europei cand ei aveau un grad de dezvoltare superior si fier in propria curte? Cum de nimeni nu a postat o imagine cu fierul Turnului in care sa vedem scris Resita? Initial, mi-am spus sa scriu un articol dezbatere, sa vedem care e adevarul sau macar sa facem cativa pasi catre el 🙂 Am rumegat ideea o noapte intreaga si nu stiu pe unde umblam a doua zi… ca imi cade fisa: ce rost are sa-mi pun lumea in cap, sa spuna unul si altul ca nu sunt roman, ca stric traditiile si nu mai stiu ce? Daca ma intereseaza Turnul Eiffel, ei bine, atunci sa intreb Turnul Eiffel. Zis si facut!

Gasesc administratorul Turnului, ii dau cu je m’apelle si s’il vous plait si astept bucuros nevoie mare de o asemenea idee 🙂 Trece o zi, trec doua, niciun raspuns. Ce sa fac?! A, perfect, scriu la Ambasada Frantei in Romania! Mai aveam cateva idei, sa sun pe la cativa francezi care locuiesc mai aproape de turn si sa-i rog sa faca niste poze la fier, sau la ambasada noastra de acolo… Evident ca daca as fi castigat la loto, ma imbracam, ieseam pe usa si ma duceam direct la Paris, sa vad eu care este treaba, atunci in momentul ideii :)) As pleca la 1 noaptea doar sa ma conving eu de ceva.

Dupa scurt timp, francezii, oameni cu bun simt, imi raspund. Asa ca: Ţeapă, fraţilor! 🙂 Iar a visat cineva si a confundat visul cu realitatea! Deci, oameni buni, trebuie sa ne dam un refresh serios, ca nu schimbam realitatea cu minciuni, doar ne pierdem clipele vietii ratacind in povesti si nu vom face decat sa perpetuam neseriozitati si false adevaruri. Sa privim dincolo de manipularile de pe retelele de socializare, de la tv etc. Sa nu mai locuim povesti si superstitii, sa ne revenim… este plina Romania de oameni frumosi, adevarati, de locuri unice, avem atata istorie adevarata. Asta trebuie sa furnizam: frumos nu fantastic, adevar nu minciuna, credibilitate si seriozitate.

Fierul Turnului Eiffel provine din Lorena… care Lorena este in Franta si cunoastem din istorie disputa pe acest teritoriu dintre Franta si Germania. Provincia Lorena e cam de 5 ori mai mare decat judetul Prahova 🙂

Scrie clar pentru toata lumea cine este FURNISSEUR-UL fierului din care este alcatuit turnul.

Na, voi zeci de mii cu povestea nationalista despre cum am dat noi fier pentru Turnul Eiffel si eu, fraierul de la poalele Bucegilor care crede ca trebuie sa fim un pic rationali, sa nu se mai lasam pacaliti cu povesti fantastice. Asa a fost si cu harta 3D a Bucegilor realizata de consilii judetene, orase din zona Bucegilor… etc institutii. Pe mine nu m-a intrebat nimeni nimic, nu ca ar fi trebuit 🙂 Ei au lucrat ani la harta… cand am vazut-o, intr-o ora le-am aratat peste 20 de greseli majore. Nu a zis nimeni imediat multumesc, fiindca nu ne place adevarul ci, ca asa face romanul, critica, strica. Sau cu actiunile de mediu, unii tot credeau ca este o banda ecologista organizata, sustinuta financiar de politicieni si eu eram doar un cetatean interesat sa ramana ceva din Parcul acesta Natural. Le explicam, ei nu ma credeau.

De aceea, nu onorez invitatiile la cenacluri, sesiuni, intalniri, pentru ca daca as vorbi, ei ar trebui sa asculte pentru ca le-as vorbi de fapte intamplate pe aici nestiute de ei, si mi se pare lipsit de bun simt, sa-ti spuna unul de varsta mea niste lucruri, cand tu ai nu stiu cate carti publicate, articole fara numar. In plus, multora le plac povestile si le-as strica lumea pe care si-au construit-o. In tablitele de la Sinaia, sunt niste notiuni pe care un geto-dac nu avea cum le cunoasca acum 2000 de ani, din simplul fapt ca asupra acestora s-a convenit mult incoace, in ultima suta de ani. Dar ce sa-ti spun eu, cand tu nu sti nimic si informatiile tale provin din ziare de scandal si din reviste cu retete de slabit? Maine uiti si auzi altceva si acela iti este adevar, pana la o alta intalnire cu cine mai stie cine. Mai bine rontai eu linistit pufuleti si fac planuri de expeditii prin Bucegi sau prin Dobrogea.

Bine, mai am diferite idei crete, insa pentru asta trebuie timp si resurse. Ca exemplu si inchei 🙂 stiti ca in Pestera Ialomitei, reabilitata, au fost gasite mai demult, oasele unor ursi de caverna. Cum au ajuns in pestera? O sa ziceti ca intrand 🙂 Pai, citind niste ziare de pe la 1870, am vazut ca accesul in pestera se putea face doar cand scadea apa si atunci se inainte pe burta. Deci un urs nu ar fi incaput. Tot dupa 1870, au fost primele dinamitari si s-a largit galeria pe unde azi trecem, aflata la vreo 100 metri de intrarea mare pe care o stim cu totii. Deci, ursii din pestera au intrat prin alta parte. Cred ca mai exista o galerie care intersecta Grota Ursilor, probabil dinspre sud si, in urma unui cutremur s-a surpat si ursii au ramas blocati in pestera… si au murit dupa o vreme. Ursii aceia in mod sigur nu au intrat pe unde azi intram noi!

Cum zicea Minulescu, aproximativ: ei ma urau ca nu sunt ca ei, eu ii iubeam ca nu sunt ca mine :)) Fiecare cu nebunia lui…

Fiind o mini-vacanta si revazandu-ne abia marti, va las in compania unei melodii frumoase:

Nu uitati adevarul:

FIERUL DE LA TURNUL EIFFEL NU PROVINE DE LA RESITA! SI NICI PE CRUCEA DE PE CARAIMAN NU A VAZUT NIMENI, DEOCAMDATA 🙂 , CUVANTUL RESITA!

Dezbaterea no. 7: Primele imagini din proiectul ce vizeaza reabilitarea Crucii de pe Caraiman

Asa cum s-a tot scris prin presa, un colectiv alcatuit din specialisti si angajati ai Primariei din Busteni, a lucrat intens la un proiect in urma caruia sa se reabiliteze Monumentul Eroilor de pe muntele Caraiman. Ultima restaurare a efectuat-o tot Primaria, insa prin anii 1970…

Cine a mers in ultimii zece ani la acest simbol national, cunoaste starea avansata de degradare a monumentului. Eforturi de refacere au mai fost, insa abia acum, in 2014, prin munca sustinuta, cei de la Primaria Busteni reusesc sa inchege proiectul si sa-l depuna pentru a primi finantare.

Fiind un monument de clasa A, asadar de importanta nationala, au trebuit respectate o serie de reglementari. Vestea buna este ca s-a primit recent avizul favorabil de la Ministerul Culturii pentru proiectul de reabilitare si acum se asteapta includerea proiectului pe lista de finantare.

Daca acest monument va fi reabilitat, cred ca va fi cea mai mare realizare din ultimul deceniu de la Busteni. Niciun proiect nu se poate compara cu acesta, pentru ca nu mai vorbim de ceva doar pentru oras, ci vorbim de un simbol al tuturor romanilor.

Sa speram ca se va obtine finantarea norvegiana si ca lucrarile vor incepe in vara acestui an.

Iata si 2 imagini:

1

2Imaginile apartin Primariei Busteni

Dupa cum se vede, in fata monumentului, exact acolo unde multi turisti treceau de lanturi, se va amenaja o platforma.

3Asa arata in prezent fata sudica si cea de vest ale monumentului… lucrurile stau si mai rau pe laturile nordica si estica

Ca de obicei, in cadrul unor astfel de articole, va invit sa va expuneti opiniile.

Tot ca de obicei, adica de prin 2009 incoace 🙂 , nu trebuie sa fie ignorata prima regula pentru publicarea comentariilor: „Este un privilegiu si nu un drept, a scrie comentarii pe acest blog”. Adica este limpede ca nu vor fi afisate toate prostiile, deci nu trebuie anumite personaje sa se oboseasca scriind inutil. La subiecte de o asemenea anvergura, a incerca sa distrugi munca unora doar din cauza unor orgolii, mi se pare dincolo de anumite limite. Pentru ineptii si injurii, sunt forumuri si alte site-uri pe unde se poate scrie orice. Fiind vorba de un proiect important, aflat dincolo de doctrine politice, oameni nu stiu de care tip, afaceri si atitudini, mi se pare nepotrivit sa ne pierdem in discutii fara rost.  Interesant este cum vad cat mai multi acest proiect…

Dezbaterea no.6: Proiectele localitatilor din Valea Prahovei pentru perioada 2014-2020

Mai jos voi expune intentiile/planurile administratiilor din Azuga, Busteni si Sinaia. Deocamdata nu am si proiectele ce se doresc a fi realizate pana in 2020 de catre Primaria Predeal.

Daca aveti ceva de spus, completari, propuneri, opinii, acestea se pot scrie la comentarii.

Asadar, Orasul Azuga isi propune pentru 2014-2020 realizarea a 5 proiecte. Acestea sunt:
• Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare in localitatea Azuga
• Reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare, reabilitare/inlocuire rezervor Parc in localitatea Azuga
• Reabilitare si modernizare strazi oras Azuga – Etapa I
• Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi a orasului Azuga – Etapa II
• Drum “TRANSBAIULUI”- accesibilizarea golului alpin Muntii Baiului
AzugaOrasul Azuga vazut de pe muntele Sorica

Orasul Busteni are 3 proiecte pentru aceasta perioada:
• Program complex de restaurare, reabilitare, conservare, prezervare, intretinere si reintroducere in circuitul turistic a Monumentului Eroilor de pe Varful Caraiman
• Accesibilizarea Golului Alpin Muntii Baiului prin constructie drum turistic „TRANSBAIUL” Clasa V
• Modernizare drum acces DC 132: DN 1 – Cabana Gura Diham- limita judet Brasov

BusteniOrasul Busteni vazut de pe stanca Franz Josef

In schimb, Orasul Sinaia detine un adevarat record cu 61 de proiecte. Iata ce si-a propus administratia locala sa indeplineasca in acest interval de timp:

1. Realizare trasee mountain-bike
2. Amenajare rutiera a drumului turistic Sinaia – Busteni
3. Realizare platforma pentru reciclarea deseurilor din constructii
4. Achizitie aparate de taxare automata ecologica pentru parcari
5. Amenajare parc public in platoul Izvor
6. Achiziționare panouri fotovoltaice pentru alimentarea cu energie electrică a institutiilor publice
7. Investitii în retele de internet in bandă larga
8. Cresterea capacitatii de raspuns la nivelul orasului Sinaia in situatii de urgenta si dezastre naturale
9. Reabilitarea imobilului de patrimoniu „Casa Ion Balan” din Aleea Arinilor nr. 4, cu destinatie „Casa de oaspeti”
10. Reabilitare infrastructura publica zona Izvor-Platou Izvor
11. Campanie de promovare a unei conduite corecte si de constientizare a riscurilor in zona montana
12. Campanie de informare si constientizare a persoanelor pensionare cu privire la importanta unei vieti active – „Cu ei ne mandrim”
13. Centru rezidential pentru persoanele defavorizate – „Acum au nevoie de noi”
14. Centru de recreere pentru pensionari
15. Realizarea retelelor noi de canalizare pentru ape menajere pe str. Cumpatu, Zamora, Alunis, G.Enescu, Aleea Pelesului, Theodor Aman, Schiorilor, Lastunilor, 1 Mai si a statiei de epurare amplasată in zona Cumpatu
16. Metode de crestere a capacitatii de raspuns in caz de situatii de urgenta si dezastre naturale prin instruirea personalului si dotarea structurilor administratiei locale din orasul Sinaia
17. Centrul de asistenta sociala pentru copiii cu varsta cuprinsa intre1-3 ani ai caror parinti se reintorc la munca „MICA FLOARE DE COLT”
18. Eficientizarea activitatii medicale prin implementarea unui sistem informatic integrat la spitalul orasenesc Sinaia
19. La pas prin Bucegi – Trasee turistice
20. Realizare toalete publice
21. Mijloc de transport pe cablu in Oras Sinaia
22. Telegondola Sinaia -Tronson 2 (Cota 1400 – Cota 2000)
23. Strategia de dezvoltare urbana Sinaia 2014-2020
24. Reabilitare Stana Colti si Vanturis
25. Reabilitare zona istorica-Sinaia, orasul vechi
26. Retea de orase infratite Sinaia-Kusadasi-Ohrid-Aosta- Parco Delle Madonie
27. Realizarea, reabilitarea, modernizarea locurilor de joaca din Sinaia
28. Modernizarea infrastructurii recreative
29. Campus preuniversitar Sinaia
30. Construirea de „Locuinte pentru tineri” destinate inchirierii
31. Construirea de noi locuinte sociale pentru chiriasii evacuati din casele nationalizate
32. Construirea de locuinte de serviciu in orasul Sinaia
33. Remodelare urbana Sinaia – Zona Piata Unirii
34. Sinaia Eco City-Tour
35. Consolidarea infrastructurii culturale – Sala Polivalenta
36. Reabilitarea partiei de bob Sinaia
37. Dezvoltarea transportului ecologic in orasul Sinaia
38. Amenajare Park Aventura cu sanie tobogan si nocturna
39. Alege o cariera in Turism- Sinaia
40. Modernizarea infrastructurii educationale sinaiene
41. Realizare drum strategic – legatura rutiera intre cartiere
42. Instruire complementara pentru parinti si/sau asistenti personali
43. Banca de date-Planificare spatiala si urbana, realizare GIS si inscrierea in cadastru si cartea funciara a orasului Sinaia
44. Servicii publice informatizate in vederea imbunatatirii procesului de invatamant in unitatile scolare din orasul Sinaia – platforma e-learning
45. Mobilarea si dotarea cu echipamente medicale de ultima generatie Spital Clinic zonal Sinaia
46. Digitizarea arhivei Primariei orasului Sinaia
47. Dezvoltarea domeniului schiabil Sinaia – zona Vanturis-Varful cu Dor-Piatra Arsa – Cota 2000
48. Centrul Socio-Cultural Sinaia
49. Servicii publice informatizate adresate turistilor in vederea imbunatatirii procesului de cazare din orasul Sinaia
50. Renovarea si includerea in circuitul turistic a capelei „General Ion Florescu”-Sinaia
51. Amenajarea unei zone de campare in Sinaia
52. Campanii de informare a populatiei privind programe de sanatate
53. Introducerea de camere video pentru siguranta cetatenilor
54. Consolidari maluri, regularizari cursuri de apa si reabilitare captari
55. Sinaia Verde
56. Adapost de noapte pentru oamenii strazii (casa pentru cei fara de casa)
57. Modernizare si eficientizare iluminat public oras Sinaia
58. Reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor non-rezidentiale in orasul Sinaia construite intre 1950-1990
59. Achizitionare echipament de producere a energiei electrice necesara alimentarii instalatiilor de transport pe cablu din surse regenerabile
60. Amenajarea bazinului hidrografic al paraului Izvorul Dorului, refacerea captarii statiei de tratare a apei
61. Consolidarea zonelor si interventia pentru prevenirea si combaterea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale – alunecari de teren

SinaiaSinaia vazuta din padurea muntilor Baiului

Noutati din Sinaia

…si de prin imprejurimile statiunii!

Sa va anunt mai intai de un nou articol pe Comunitatea Bucegilor: http://comunitateabucegilor.wordpress.com/2013/06/04/institutiile-statului-raspund-stupefiant-si-reconstruirea-refugiului-din-valea-alba/

1Castelul Peles

2Recent, am vazut un astfel de fag cu frunze rosii si prin Bucegi

3Un traseu pentru biciclisti deschis de curand intre Cota 1400 si Sinaia. Bine, nu pentru orice biciclist 🙂 Trebuie sa ai un mountain-bike, casca, etc

4Ocolul Silvic Sinaia a trecut la treaba…si a montat diferite panouri prin padurile Bucegilor. In multe locuri au legat panourile cu sarma, pentru a nu vatama copacii 😉

5Multi au febra mare cu aceste conuri rosii 🙂 Sa mai postez si eu o imagine. Arata bine, numai ca sunt pe la varfurile crengilor si nu prea ajungi la ele :))

6Administratia Parcului Natural Bucegi nu ramane in urma ocoalelor silvice si angajatii acestei institutii schimba panourile din lemn, invechite

7Poteca ce urca Piciorul Pietrei Arse si ajunge pe Platoul Bucegilor…

8Ploaie cu soare

9Linistitor 🙂

10Aburi

11Lucrari mari de reabilitare in Sinaia. Aici este in zona de acces auto dinspre DN1 spre Peles.

12Circulatia este deviata pe aceasta strada, nu te poti rataci sunt destule indicatoare 🙂

13Staretul schitului Sf. Ana, parintele Nicolae, a tiparit un pliant nou cu schitul, creatia sa proprie.

14Scrisul se vede mai neclar, mi-a tremurat mana cred :))

15Aleea Serei in curs de reabilitare. Daca nu am citit si auzit atatea pareri despre aceasta alee in ultimii anii, incat m-am simtit obligat sa fac o poza, acestui loc 🙂 Gata s-a incheiat povestea cu Aleea Serei!

De actualitate!

MOTTO:

„Imi pare rau ca au reusit astia de ne conduc sa ne deformeze realitatea si sa ne spele creierele intr-atat incat nici macar SA NU CONCEPEM ALT MOD DE A NE TRAI VIATA decat cel oferit si intretinut de ei…
Tin sa va aduc in atentie faptul ca sunt in Europa societati structurate si CONDUSE de asa maniera incat cetatenii lor nu percep VIATA ca pe un zbucium permanent…
Ce parere aveti?Va puteti inchipui asa ceva? Stiu ca pare imposibil,dar este cat se poate de adevarat…va spun din proprie experienta.” Autor: Supernaturalvibes

Va rog sa cititi cu atentie acest motto. Este mult mai important decat ce voi scrie eu.

Supernaturalvibes este unul dintre obisnuitii casei, pe Bucegi Natura 2000. Blogul acesta de aceea si are o anume forta, pentru ca sunt multi oameni de calitate. Poate ca eu nu mai scriu, -uneori sunt scarbit de cat de mizerabili pot fi unii oameni-, si nu mai am chef de nimic. Sunt insa linistit, povestea aceasta cu protejarea Bucegilor, poate fi continuata si de acesti oameni. Fie ca posteaza poezii, imagini cu peisaje, vechile articole…sunt 1000 de articole si mii de poze deja publicate.

Nu am nicio problema in a da si acestor oameni, parola, setarile blogului. Deci sa nu va mire ca poate exista si un alt Admin sau alti Administratori. Este firesc sa fie asa, cata vreme aici se aduna doar aceia care iubesc Bucegii, muntele in general si au o anumita valoare morala.

Multi sau putini, prietenii acestui blog sunt oameni adevarati, pe care te poti baza. Este de ajuns sa te uiti putin la comentariile unor oameni ca Supernaturalvibes (SNV), Un.Bolovan, d-na Mariana, Camelia, Crisan, Alina, Ana, Guest, Maseru, d-na Aura,  Razvan, Miki, si etc si etc…sunt cel putin 30 de persoane carora eu fara ezitare le-as pune la dispozitie blogul, sa scrie ce vor, sa-l administreze cum vor. Mai sunt si altii care intra pe aici foarte des si care nu scriu nimic…si in ei am incredere, ca-i stiu pe unii dintre ei cine sunt.

….

Azi sau maine o sa anunt cativa prieteni, ca sa mergem in week-end la Banca Maria Tereza, am mai scris eu luna trecuta despre acest monument parasit in padurea Bucegilor, pentru a gasi o solutie cat mai potrivita pentru a repara spatarul. Mi-au mai dat si altii destule idei. Insa acum sunt mai motivat ca oricand.

Am aflat ca au mai incercat si altii sa o repare, dar nu au fost lasati, fie de seful Parcului Natural Bucegi, dl. Iuncu, fie de primarul din Busteni, dl. Savin. Ultimul am auzit ca vrea sa o lege de un proiect si de aceea s-ar opune refacerii. Nu stiu daca este adevarat, posibil sa fie, acest fapt este specific orasului, reabilitari de milioane de euro ale unor lucruri ce implica real costuri minore.

16

Prin urmare, trebuie acorduri pentru a reface acea banca. Dar, prin prezentele randuri, imputernicesc eu pe oricine doreste sa refaca acea banca, sa faca „ceva” pe parerile unor neavizati cum ar fi persoanele mentionate mai sus. Mergem acolo, tragem concluziile, gasim o solutie si apoi reparam banca. Ma doare in cot de acordul cuiva. Nu are nimeni ce sa-ti faca, ei fiind preocupati cu „proiectele” pentru binele lor. Mai trebuie sa faca si altii ce trebuie. Nu proiecte mincinoase, ci lucruri concrete.

Proiectul: Reabilitarea sistemului public de alimentare cu apa in orasul Busteni…asa cum este acesta de fapt!

In prezent a fost depus acest proiect pentru obtinerea acordului de mediu, la autoritatea de reglementare in domeniu, respectiv la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova.

A fost si un simulacru de dezbatere publica pe la Primaria orasului. Un mic anunt postat ici-colo, deloc mediatizat. Asa se intampla mereu cand sunt si aspecte mai putin transparente. Iar la Busteni sa vorbesti de transparenta este ca si cum ai vorbi de franghie in casa spanzuratului.

Probabil la acea dezbatere au fost cativa cetateni care au aplaudat aceasta intiativa nemaipomenita. In holul Primariei, este si un anunt scris, chiar si pe site-ul institutiei apare anuntul postat. Acesta se refera la faptul ca orice cetatean poate studia raportul la studiul de impact asupra mediului, referitor la proiectul cu reabilitarea captarilor si a retelei de apa, intre orele 9-15, in Primarie.

Credeti-ma, am sunat pentru a studia acea documentatie. Adica sa stie functionarul respectiv cand vin, azi sau maine, si la ce ora…ca poate are alta treaba. M-au plimbat minute in sir din birou in birou, nimeni nu stia, nimeni nu auzise de vreo documentatie, mi-au zis ba ca trebuie sa depun o cerere, ba ca studiul inca nu a fost facut, ba sa vorbesc cu dl. Vasilescu. Pana la urma am facut rost de o copie electronica. Intre timp, am luat si legatura cu APMPH, cei de acolo de regula, nu ingradesc accesul cetatenilor la documente de interes public…documentatia se poate studia si la sediul lor. Fiti siguri ca acolo chiar o vedeti!

Acum ce trebuia sa fac? Reclamatie la politie, la prefectura? Functionarii nu au nicio vina. Li s-a spus sa nu dea documentatia la nimeni. Este simplu, vorbim doar de Busteni.

Motiv pentru care mi-am propus nu sa le pun bete in roate cu acel proiect ci sa le demonstrez ca unii dintre aceia care mai si locuiesc in oras, stiu sa propuna idei constructive si sa desfaca orice studiu de mediu bucata cu bucata, pentru a dovedi acele aspecte neconforme cu realitatea si care aduc un impact negativ asupra patrimoniului natural al orasului.

Pentru ca, din dorinta de a se aplica proiecte, din ideea de a drumul la lucrari pentru a veni banii mai repede, nu se tine cont de interesul comunitatii.

Evident ca proiectul acesta de reabilitare, inlocuire, a captarilor si conductelor este unul foarte bun. Numai ca nu judecam lucrurile pe aspecte de fatada. Mai ales la Busteni, unde „reabilitarile” se fac cu totul altfel. Sa ne amintim de reabilitarea de curand a monumentului caporalului Musat din fata garii. S-au cheltuit sute de mii de euro si statuia caporalului este la fel, ca si acum 20 de ani. Exista un panou mare langa monument, citesti pe el, titlu mare despre reabilitare…numai ca eroul Musat nu prezinta nicio reabilitare :))

Prin urmare, in intelegerea acestui proiect, gravitam in jurul a catorva aspecte bine batute in cuie:

1. Lipsa de transparenta, prin refuzul prezentarii acelei documentatii, induce ideea ca este ceva ascuns, neserios.

2. Exista precedentul cu „reabilitarea” Monumentului caporalului Constantin Musat.

3. Orice proiect al Busteniului trebuie sa raspunda la intrebarile: „De ce se face? ” si „Pentru cine se face?” Exista precedentul FOTE 2013 cand mare parte din infrastructura pentru acele sporturi urma sa se afle si sa ramana pe proprietate privata, adica pe terenul asociatilor rusi si romani de la Castelul Cantacuzino. De fel, cam tot ce se face in oras are dedesubturi. Acestea nu intereseaza cata vreme nu vin in contradictie cu interesele comunitatii.

4. Indiferent cat de profesionist este un evaluator/auditor de mediu, nu trebuie sa uitam cine este cu banul in aceasta poveste. Niciun beneficiar nu plateste pe cineva ca sa-i puna piedici 🙂

Am sa va prezint astazi, principalele idei din acel Raport de mediu. Veti putea face consideratii prin comentarii, daca doriti sa nu fie afisate, scrieti in acestea si nu vor aparea. Nu conteaza ca sunteti localnici, turisti, etc. Luni, toate acestea, consideratiile, vor fi trimise Agentiei pentru Protectia Mediului Prahova, precum si altor institutii si ONG-uri.

Ideea este ca proiectul sa obtina acord de mediu, doar cu anumite conditii. In forma actuala, proiectul are numeroase lacune. Vor trebui corectate, pentru ca se vad cu ochiul liber.

….

RAPORTUL DE MEDIU- REABILITĂRI CAPTĂRI SI REŢELE DE APĂ BUŞTENI

Nr. Proiect 5196/05-2012, realizat in luna noiembrie 2012

Evaluator: S.C. Hexon Engineering SRL (auditor de mediu, întocmit de ing. Iuliana Baciu), sediul în Câmpina, bd. Carol I, nr. 11, tel. 0244.372.560

Beneficiar: Localitatea Busteni, jud. Prahova (?)

Este o problema din start in stabilirea beneficiarului, a reprezentantului acestuia. Cine anume din localitatea Busteni. Ca poate si actualul operator de apa se considera Localitatea Busteni sau cei de la Castelul Cantacuzino.

Obiectul contractului:

„Reabilitare/înlocuire/extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni.

„Toate lucrarile se vor desfăşura pe spaţiul domeniului public, administrat de Consiliul Local Buşteni.”

Probabil dupa reabilitare, unele nu vor mai fi ale orasului!

“Actualmente sistemul funcţionează defectuos atât din punct de vedere structural (construcţii şi echipamente, instalaţii avariate) cât şi din punct de vedere hidraulic. Din cauza vechimii foarte mari a structurilor şi instalaţiilor obiectelor sistemului de alimentare, fapt ce a dus la deteriorarea aproape în totalitate a acestora, cât şi a intervenţiilor necontrolate asupra sistemului de-a lungul anilor de exploatare (pese 40 de ani).”

Situatia nu avea cum sa fie decat deplorabila. Intrebarea este de ce au mai platit cetatenii pana acum apa? Interventii necontrolate oare cine putea sa faca? 🙂

“De asemenea, datorită faptului că în unele zone (vezi zona V. Babei I si II) sistemele de înmagazinare au fost scoase din funcţiune, compensarea vârfurilor de consum se face direct din sursele de captare, acest lucru ducând la consum de debite la surse nejustificat de mari.”

Se vor construi in aceasta zona 2 rezervoare a cate 300 mc fiecare. Un rezervor va avea un diametru de circa 9 m si o inaltime de 6 m.

Priviti si ce avantaje vor fi:

“Noul sistem de alimentare va prezenta următoarele avantaje…preţul redus al apei în sistem centralizat faţă de sistemele individuale; ocuparea forţei de muncă din zonă în execuţie şi exploatare.”

Doar nu crede cineva gogoasa cu pretul redus care ar duce si la alt tip de facturi. Sau cu ocuparea fortei de munca :)) Va lucra firma care trebuie 🙂 Exprimarile acestea sunt spuse ca sa dea bine, sa se vada cate nenumarate avantaje ar fi. 🙂 Doare pe cineva undeva de forta de munca, sa se dea drumul la lucrare, banii sa vina…

Autorii studiului au incercat sa croiasca un studiu bun. Printre altele, uitati ce au strecurat in pagini:

„Detalii ale acestei recunoasteri in teren sunt prezentate in raport si au fost folosite pentru a oferi o descriere amanuntita a terenului, precum si pentru a identifica orice posibila sursa de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat” (pag.6) :))

Am zis ca mor de ras! Cum mama naibii sa contamineze zona obiectivul analizat? Deci au fost la o captare de apa si primul lucru a fost sa vada daca exista pe undeva vreo sursa de contaminare, ceva contagios, probabil. Poate cine stie, era vreun virus :)) Cum ar fi sa-i spui cuiva: Stii, eu am fost putin pe la captarea de apa din Valea Babei. Si el sa te intrebe: De ce? Iar tu sa-i spui ca vroiai sa vezi daca acea captare contamineaza cumva zona? :))

Sa va dau si cateva date din acel raport:

„Alimentarea cu apa a orasului se realizeaza din 10 surse subterane si una de suprafata, care asigura alimentarea cu apa in proportie de 90% din consum, cu un volum anual de 1.750.000 mc/an”.

Pentru proiect vor avea nevoie de 500,00 tone motorina pe an. De la ce statie o vor achizitiona? 🙂

“Întrucât strada Caraiman este alimentată din conducta de aducţiune apă brută Castel de Distribuţie S.C.OMNIMPEX Hârtie S.A. – rezervorul Fântânii, se impune eliminarea acestei legături şi alimentarea străzii Caraiman din reţeaua de distribuţie aferentă rezervorului de 500 mc Fierăstrău prin realizarea unei bretele din strada Telecabinei.” Pag. 50.

Ok! Pana aici, am mai glumit, am mai spus una alta. Acum sa ne referim la cele doua probleme majore ale proiectului: Statiile de dezinfectie-clorinare si Impactul asupra Mediuluii.

I. Statii de dezinfectie-clorinare vor fi la Clabucet, Kalinderu, Fantanii, Valea Babei I si II.

Nu are evident nicio logica normala introducerea acestor statii, cata vreme nu exista nicio poluare de la sursa pana la intrarea in conducte a apei. Este probabil o smecherie. Are cineva vreo afacere cu astfel de statii sau isi ia vreunul o spaga mare. Oricat s-au straduit autorii studiului nu au reusit sa gaseasca un singur motiv pentru ca introducerea acelor statii sa fie justificabila.

Iata ce spun autorii despre o astfel de statie:

“Acest obiect are rolul de a realiza tratamentul fizico-chimic al apei furnizate de către sursa de captare, în vederea aducerii acesteia la parametrii şi indicatorii de calitate în conformitate cu normele în vigoare.” Pag 19

Mai departe, iata ce spun tot autorii despre apele Busteniului:

„Din punct de vedere al calităţii, în zona Buşteni, apele sunt de Categoria I.” –pag 18.

„Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexistand concentratii peste limita din STAS 1342/91” –pag 18.

Pai dacă nu există poluare şi apele sunt de categoria I ce naiba mai vrei mai mult de atât? De ce să bagi nişte staţii inutile? Observaţi aşadar, că este o şmecherie cu aceste staţii. Autorii studiului recunosc şi ei că apele din Buşteni nu au nici pe naiba, dar ei sunt plătiţi să susţină punctul de vedere al beneficiarului.

Cam asa ar arata o asemenea statie:

“Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) a apei include o construcţie cu dimensiuni 6,00 m x 2,5 m şi înălţime H = 2,60 m tip container cu pereţi din panouri termoizolante tip perete ce va cuprinde spaţii pentru următoarele necesităţi:

-dozarea hipocloritului; HIPOCLORIT DE SODIU

-depozitarea hipocloritului;

-instalarea echipamentelor şi instrumentelor de contorizare şi automatizare.”

Ar arata ca un fel de container metalic pe o suprafata de 15 mp.

“Pentru staţiile de dezinfecţie se vor prevedea câte un PLC separat conectat la dispecerele locale (DL). Principalele funcţii sunt:

-monitorizarea şi controlul clorinatoarelor şi instalaţiilor anexă pentru a asigura valoarea selectată de clor rezidual la ieşirea din staţie în dependenţă cu debitul de apă potabilă la ieşirea din staţie

-să transmită şi să recepţioneze semnalele necesare de la DL privind starea, alarma sau interblocaje

-să indice presiunea pe conducta de apă de serviciu la intrarea în staţia de dezinfecţie

-să indice funcţionarea containerelor de clor

-să indice funcţionarea clorinatoarelor

-să indice degajări de clor” . Pag 37

S-au complicat cu aceste lucruri care nu vin in folosul oamenilor. Daca apele nu sunt poluate ce naiba sa tratezi? Localnici si turisti vor trebui sa bea apa cu clor pentru ca are cineva un interes cu acele statii. Statiune de munte in care in loc sa bei apa de la mama ei, bei apa cu gust de clor, desi nu exista niciun temei sa o „purifici” astfel.

Alte elemente de interes:

“Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare Kalinderu este evacuată în sistemul de canalizare al oraşului. Staţia de dezinfecţie-clorinare va fi alimentată de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de transformare amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă.” Pag. 43

Vă daţi seama că:

  1. Astfel de ape provenite de la celelalte staţii nu au cum sa fie evacuate in sistemul de canalizare al oraşului din simplu fapt că acest sistem se află în oraş şi nu prin pădure sau la poalele muntelui. Prin urmare vor fi deversate în mediul natural.
  2. Aceste staţii presupun şi racordarea la reţeaua naţională de energie electrică, implicând zeci de kilometri de cabluri prin padure.

Fapt recunoscut si de autori la pag. 56 : “Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare (Fântânii) va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu există reţea centralizată de canalizare.”

Mai exista si urmatoarele aspecte:

  1. Nu se cunoaşte punctul de vedere al Administraţiei Parcului Natural Bucegi si ce recomandări au de făcut. Probabil totul este în regulă şi ca de obicei nu au de formulat nicio obiecţie sau de dat vreun sfat.
  2. Dacă duci staţii de clorinare în mijlocul pădurii ele necesită pentru funcţionare alimentare cu energie electrică. Amplasamentele fac parte din domeniul public. Este foarte uşor apoi să fabrici un proiect şi să ridici prin preajmă ceva cu impact negativ asupra biodiversităţii. Apă ai, curent electric la fel, lemne pentru o centrală sunt la tot pasul, drumuri sunt incluse in acest proiect. Este foarte suspectă chestia cu tragerea curentului electric in inima pădurii. Ulterior poţi face o mulţime de lucruri pe acolo. Imediat, ţi se poate concesiona un teren…

Sa citim exemplul de functionare al statiei de clorinare de la Valea Babei:

“Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu exista retea centralizată de canalizare.

Staţia de dezinfecţie-clorinare va fi alimentată de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de transformare amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă. Acest obiect are rolul de a realiza tratamentul fizico-chimic al apei furnizate de către sursa de captare, în vederea aducerii acesteia la parametrii şi indicatorii de calitate în conformitate cu normele în vigoare.

Procesul de tratare a apei se va face înainte de intrarea apei în rezervor într-un complex (dezinfecţie-clorinare) amplasat în apropierea rezervorului.” Pag 66

Spre sfarsitul raportului, autorii reiau tema poluarii. Fiti atenti ce concluzie trag:

“Urmărind evoluţia indicatorilor de calitate, pe întregul parcurs al râului, se constată că Valea Prahovei –zonă turistică, dar şi industrializată influenţează negativ calitatea apelor de suprafaţă.Această influenţă se manifestă în punctele de prelevare aval Comarnic şi Tinosu datorita multitudinii şi varietăţii surselor de poluare.” pag 94

Vă daţi seama ce se întâmplă? Bieţii oameni trebuiau sa identifice pe undeva surse de poluare a apelor, şi cum la Buşteni nu sunt, neexistând vreo unitate turistică sau industrială prin pădurile Bucegilor, s-au dus şi ei la 25 de km aval de oraş. Cu ce să umple paginile studiului?

 Până la pagina 97 cât este intins acel subcapitol nu au găsit nimic pe care să fundamenteze introducerea în proiect a staţiilor de clorinare la Busteni. Pentru ca vorbim de Busteni, nu de orase din aval.

II. Impactul asupra mediului.

In cuprinsul studiului acest aspect este minimalizat. Iata ce spun ei referitor la componenta Biodiversitate:

În cazul BIODIVERSITĂŢII: “Amplasamentul este antropizat, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă turistica.”

Aceasta este o altă menţiune eronata a autorilor. Pe zona amplasamentului existent nu faci consideraţii pe biodiversitate fiind el insusi ocupat de constructie. Am zis eu, poate cautau virusi :)). În schimb, ca să ajungi la acest amplasament traversezi zone cu o biodiversitate bogată. Ignorarea acestui aspect, induce falsa idee că proiectul are un impact redus asupra mediului.

Printre măsurile de limitare a impactului asupra biodiversităţii autorii fixează şi:

“constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita disturbarea speciilor de păsări şi mamifere prezente în zonă;”

Poate baloane…ar fi o solutie :)) Cine naiba are utilaje silentioase? Ii doare undeva pe aceia care vor lucra la captari. Asta cu utilajele silentioase este de factura occidentala. Or, aici este vorba de cine termina captarile ca sa ia toti banii…

Incepand cu pagina 120, se vorbeşte şi despre impactul asupra mediului:

In cazul PEISAJULUI: “Valoarea estetică a peisajului nu se va modifica prin implementarea proiectului”. Va dati seama ca nu este adevarat. Pentru realizarea obiectivelor ai nevoie de drumuri de acces, care nu exista. Deci faci drumuri. Asta inseamna ca modifici si Peisajul.

Voi trata cazul zonei Valea Babei I si II pentru ca, mai ales captarea Valea Babei I se afla intr-o zona plina de elemente floristice si faunistice puse sub protectia legii.

1Captarea Valea Babei I este indicata de sageata rosie. Captarea Valea Babii II este in zona indicata de sageata verde

Ce spun autorii care au fost acolo:

„Captarea Valea Babei I este situată pe versantul estic al muntelui Jepii Colţii la 4 Km de Poiana Ţapului, la o altitudine de 1245 m dM.” pag 78

„Captarea Valea Babei II este situată la vest de Poiana Ţapului la 2 km de aceasta şi este formată din două captări alimentate de 2 izvoare subterane pe partea stângă şi o captare aflată pe partea dreaptă a pârâului Valea Babei.” Pag. 79

Poiana Tapului este cartier al Busteniului.

Nu s-a specificat cum se va ajunge la Captarea Valea Babei I, pana acolo, pe circa 2-3 km nu exista drum ci doar o poteca, ce traversează segmente de pădure virgină.

“Camera de captare Valea Babei I va fi formată dintr-un cămin de captare existent ce se va reabilita şi se va conecta cu o cameră de captare nouă supraterană din beton armat. Camera de captare va fi construcţie nouă, din beton armat de tip suprateran cu bazin de colectare, bazinde priză şi incinta vanelor.” Pag. 56

3Captarea Valea Babei I

Intrebarea este cum duci materialele pana acolo? Pe unde?

La pagina 58 se detaliază o parte din masurile ulterioare, ce trebuie implementate la aceasta captare:

“Acest perimetru se va împrejmui şi se va asigura cu poartă metalică cu lacăt şi se vor face următoarele precizări:

– terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei de apă;

– este interzisă amplasarea de alte construcţii civile, industriale, agroindustriale în această zonă de protecţie;

– este interzisă infiltrarea de substanţe sau ape reziduale, platforma de deşeuri menajere, industriale sau zootehnice, în această zonă de protecţie;

– în zona de protecţie sanitară cu regim sever este interzis accesul mijloacelor de transport cu excepţia mijloacelor de intervenţie la puţuri şi la staţia de pompare, MOTIV PENTRU CARE DRUMUL EXISTENT VA FI PASTRAT.”

Aceasta formulare, poate presupune şi crearea unui drum de acces lung de câţiva kilometri printr-o zonă sălbatică a Parcului Natural Bucegi, în acelaşi timp şi sit Natura 2000. Întrebarea este: Cum ajung cu materialele la captarea Valea Babei I devreme ce chiar şi autorii o spun, aceasta este la 4 km de oras, menţiune existentă la pagina 78.

Ce spun autorii despre drumurile de acces catre obiective:

Rezervoarele obiectivului Fantanii: Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4 m si lungimea de 30 m din balast (min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.

Pentru CC2 (Valea Babei II) se va realiza drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 25 m din balast (min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.

Drum acces rezervoare înmagazinare Valea Babei I si II. Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 52 m din balast (min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.

CONCLUZII:

Proiectul este util, dar cuprinde multe neclaritati…mai sunt si alte aspecte neprezentate, de acelasi tip.

Nu exista justificare pentru amplasarea statiilor de dezinfectie-clorinare. Toate apele se capteaza la sursa sau in locuri aflate in inima padurii, lipsite de orice poluare.

Proiectul nu face referire la speciile de fauna si de flora existente in zonele invecinate obiectivelor existand doar mentiuni foarte rare despre faptul ca proiectul se desfasoara intr-un sit natura 2000.

Perioada de intocmire a studiului este toamna, motiv pentru care referirile la biodiversitate sunt irelevante. Nu exista mentiuni despre urme de animale exsitente sau nu, observate sau nu, in preajma zonelor in care se va desfasura proiectul.

Din cuprinsul studiului se desprinde ideea ca autorii nu au colaborat cu institutiile de mediu cu atributii in Parcul Natural Bucegi, Romsilva si Administratia Parcului.

Perioada de desfasurare a studiului, nu este precizata in cuprinsul studiului. In schimb se spune luna in care studiul a fost definitivat – noiembrie 2012. Probabil, de aceea lipsesc si mentiunile asupra biodiversitatii. Pentru exemplu, imprejurimile captarii Valea Babei I sunt acoperite de un covor vegetal din care se remarca mai ales Hepatica transsilvanica, endemism carpatic, existent in preajma paraului Valea Babei inclusiv in zona viitoarelor rezervoare.

Autorii nu au precizat pe baza caror considerente au stabilit lungimea drumurilor de acces, nu au mentionat punctele de desprindere, intelegandu-se ca aceste lucrari se realizeaza in imediata apropiere a orasului. Or, nu este asa, unele captari fiind la kilometri de zona locuita si chiar in interiorul Parcului Natural Bucegi. Motiv pentru care aplicarea proiectului trebuie tratata cu maxima responsabilitate, in acord cu legislatie comunitara de mediu.

In cuprinsul raportului nu se fac precizari despre cine va fi responsabil din partea „LOCALITATII BUSTENI” cu aplicarea proiectului.

De altfel, profesional vorbind, sunt destule completari de facut. Astfel o privire atenta, pentru ca tot am folosit subiectul Valea Babei, prin preajma acelei captari, ar fi relevat ca izvoarele apar la contactul dintre strate, o caracteristica observabila si in cadrul paraului Urlatoarea, omis din proiect 😉 Izvoarele apar la linia dintre stratele de Sinaia si flisul grezos Barremian-Aptian. Se vede acest aspect cel mai bine in zona Valea Pelesului, etc.

Asadar, voi recomanda APMPH sa respinga studiul sau sa ceara completari, intrucat autoritatea de reglementare nu poate trage concluzii obiective pe precizari incomplete. In plus, trebuie stabilite anumite masuri de control, de protectie a mediului. Drumuri de zeci de metri printr-un sit natura 2000 chiar inseamna impact asupra mediului. Acestea nu vor mai fi apoi inchise, devenind posibilii piloni ai unui viitor proiect.

Parcul Natural Bucegi nu a fost constituit ca fiecare sa-si ia gradual cate o bucata din el, distrugand cu stiinta sau fara stiinta, anumite zone…