Izvoare minerale feruginoase in Parcul Natural Bucegi

Dupa ce am gasit izvoare sulfuroase, intamplarea a facut sa gasesc si izvoare feruginoase.

Semne de intrebare sunt destule. Parca invatasem ca singurul loc din Carpatii Meridionali unde se gasesc ape minerale este la  Baile Herculane. In cazul izvoarelor minerale sulfuroase prezentate nu de mult, as putea accepta ideea ca este normal ca ele sa existe la contactul dintre Bucegi si Carpatii Orientali. Dar acestea feruginoase, ce apar in centrul Bucegilor? Chiar intre cele doua mari ramuri ale Bucegilor?

Cred ca geologii au omis ceva din alcatuirea Bucegilor :). Izvoarele astea parca apar mai ales unde sunt roci eruptive.

In fine, am citit si o descriere.

Preluare mai jos, de pe:

http://balneoclimateric.blogspot.ro/2010/10/apele-minerale-feruginoase.html

„Apele minerale feruginoase
În această categorie se înscriu apele minerale ce conțin cel puțin 10 mg ion fier/ litru de apă.
Fierul din aceste ape provine din spălarea rocilor eruptive sau sedimentare, prin ape de infiltrație ce conțin întotdeauna și bioxid de carbon (ape feruginoase carbo-gazoase).
Grupul cel mai numeros de ape feruginoase îl constituie apele carbogazoase-bicarbonat-teroase. Uneori întâlnim fierul din apa minerală, legat de anionul sulfat  sub formă de sulfat de fier (ape minerale vitriolice).

Hidrocarbonatul de fier din apa minerală este foarte labil, el se oxidează repede în contact cu aerul și precipită fierul. La precipitarea fierului din apa minerală contribuie și activitatea metabolică a bacteriilor feruginoase.  Din aceste motive se preferă cura la izvor, iar îmbutelierea este necesar să fie corect executată.”

Dupa culoare se vede clar ca sunt foarte concentrate 🙂

Anul trecut am scris despre ape plate, anul acesta despre ape sulfuroase si feruginoase.

Acum imagini:

Acesta este primul izvor

Izvorul spre punctul de varsare in parau…pare ca se cam dilueaza. Nu am acodat o prea mare atentie acestui izvor pentru ca era prea mic 🙂 L-am retinut asa ca fapt divers. Insa nu dupa mult timp aveam sa gasesc altul cu mult mai mare, ca debit.

Izvorul al doilea…probabil este cu mult mai mare la ploi. Apele se amesteca…din aceasta cauza posibil sa nu fi fost observat. Apoi mai este si vegetatia foarte deasa.

Bine, imaginea pare ireala, martiana 🙂 Dar nu exista nicio prelucrare foto. Asa arata terenul mlastinit.

Apa feruginoasa se scurge pe sub bolovani, vine de mai sus, mi-am propus sa merg curand si pe acolo, prin vegetatia deasa

Ce culori interesante, este clar un izvor mineral

Izvoare ce pot fi valorificate de proprietarii terenurilor, institutii de gen Consiliul Judetean, etc…dar pentru ca nu stiu pe cineva credibil, probabil informatia va ramane asa la „Diverse”. Cum spuneam si altadata, nu am nicio placere sa-i ajut pe unii sa fabrice proiecte „europene” sau „de dezvoltare” care presupune interventii agresive in mediu, buldozere, alte din acestea. Pana acum au mers doar pe un astfel de drum. Ceea ce inseamna ca si pe viitor vor proceda tot la fel.

O sa trimit o filmare si imagini institutiilor de mediu si atat. Asa ca sa fie in baza de date despre Bucegi. Nimeni nu face ceva serios pentru mediu sau pentru interesul general prin Valea Ialomitei, motiv pentru care nu am nicio problema sa las lucrurile asa, in acea zona damboviteana.

10 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. alexitu spune:

    Multumim ca imparti informatia cu noi … in cele mai multe cazuri informatia trebuie sa ramana asa…nestiuta (ca sa nu zic secreta). In general dupa ce se afla, fie ca e vorba de un izvor, de un refugiu, de un loc frumos … omul are tendinta de a strica din pacate.

    Apreciază

    1. Sa stii ca imi pare rau ca unele lucruri nu pot fi spuse, ar fi destule. Mare pacat, in multe functii sunt doar oameni care nu apreciaza decat banul. Sunt si sigur ca orice lucru de interes general l-ar deturna in scop personal. In afara de acest lucru ne-am alege si cu mediul distrus.

      Apreciază

  2. mariana spune:

    Am citit despre ce e vorba, e interesant şi… atât, probabil atât va rămâne.
    Îmi plac mult imaginile în sine, sunt foarte frumoase, speciale, inedite.
    Şi mă duc cu gândul la vulcanii noroioşi, chiar dacă nu este vorba de acelaşi lucru.
    Vulcanii noroioşi sunt o rezervaţie naturală de tip geologic, unică în ţară, din Subcarpaţii de curbură, pe lângă localitatea Berca din judeţul Buzău.
    Merită vizitaţi, am văzut acolo un peisaj aproape ireal. Iese permanent din adâncul pământului şi se scurge în jur un fel de noroi amestecat cu hidrocarburi, antrenat de nişte gaze, e o uimitoare şi continuă bolboroseală.

    Apreciază

    1. Deocamdata nu am nicio idee, probabil va ramane asa. Ca si peisaj am ramas acolo uitand de timp. Superb si ireal. Uimitor ca exista asa ceva in Bucegi. Da, cunosc Berca :)) mai bine ca multi, ca foarte multi…nu am amintiri frumoase 🙂 De acolo venea mereu „inamicul”, care evident efectua un atac ANM, de nimicire in masa…deloc placut pentru cei care aveau misiunea de a se razboi cu un inamic atat de perfid si de afurisit :)) Ce tampenie! Nu mai pot percepe acel loc ca pe ceva vizitabil 🙂 Este insa ceva interesant…

      Apreciază

  3. Camelia spune:

    Da’ sunt arămii de-a binelea, ca un aluat de lavă, cele din primele înfăţişări şi toate parcă ar fi cute ale amărăciunii apei care şi-a pierdut limpezimea; e timpul să pleci pe firul întâmplării, iar la câte întâmplări dintr-astea personale ai avut, un lucru în ceea ce te priveşte e fără îndoială…acela că aventura nu va muri vreodată.

    Apreciază

    1. Pozele desi sunt facute de mine, si deci exista certitudinea ca este real, totusi nu as fi deloc uimit daca mi-ar spune cineva ca nu sunt reale, ca sunt prelucrate. La fata locului nici mie nu imi venea sa cred. Exact, pare lava, am cautat imagini cu izvoare feruginoase dar nu am gasit niciunul de o culoare asa de pronuntata. Mi-a placut asta, este de motto, cu aventura care nu va muri niciodata 🙂 Acum sa vedem ce va mai fi. Nu am incercat sa vad daca acele izvoare erau calde sau reci. Aflu eu curand 🙂

      Apreciază

  4. Camelia spune:

    Am citit undeva despre crustele stromatolitice care există în Cheile Tătarului şi cum că analizele geochimice determinate pe eşantioanele din hardground indică unele cantităţi foarte mari ale oxizilor de fier.
    Cam aşa scria acolo de unde am luat cuvintelea astea.
    Mulţumim pentru spectaculosul imaginilor, pentru mărturiile pe care ni le oferi.

    Apreciază

    1. Asta nu stiam, multumesc. In Cheile Tatarului exista si un tunel facut cu decenii in urma, probabil de acolo au recoltat probe. Tunelul este artificial dar este confundat deseori cu o pestera si considerat drept o cavitate naturala. Lucrurile de interes trebuie postate, nu stiu insa si cum ar putea fi rezolvate/exploatate intr-un mod prietenos cu mediul. Din dorinta de a face un bine, poti constata ca ai deschis o cutie a Pandorei. Daca aceste imagini si calitatea acelor izvoare starnesc interesul, tare mi-e teama, ca le ofer unora pretextul pentru a scoate din circuitul natural unele suprafete din Bucegi. Macar ca fapt divers, cum spui si tu, pentru „spectaculosul imaginilor” le pot prezenta pe blog.

      Apreciază

  5. criscar50 spune:

    Poate ca ar fi potrivit ca un loc de vizitat,cu regim de rezervatie,cu traseu precis,fara abateri,cu panou explicativ,cu ghid-paznic…pentru a putea fi admirat si conservat.///Microrelieful acela cu santulete serpuitoare,valurele…De ultima imagine ar fi fericit orice pictor sa-i fi iesit de sub penel…

    Apreciază

    1. Crisan, daca ar exista mai multi oameni in slujba statului, la sensul real ma refer, s-ar putea trasa un drum spre normalitate in aceasta arie protejata. Trebuie doar o mana de oameni seriosi, gata „sa piarda” nu 8 ore, cat este programul normal ci mai multe, atatea cate sunt necesare ca sa faci sa functioneze lucrurile. Zona aceea nu poate fi redata in cuvinte, daca o vezi o simti si nu mai ai ce spune.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.