Uneori, sub imboldul clipelor repetabile de la o zi la alta credem ca nimic nu se mai poate schimba, totul pare sa aiba acelasi viitor, alte solutii parca nu mai sunt. In astfel de momente, sufletul si mintea cauta sa se agate de un colac, daca ne oferim acel colac viitorul poate veni altfel…dar nu ai cum sa provoci destinul neoferind nimic si doar asteptand, declarandu-te invins sau cu pretentii…sau mai bine sa citez o prietena de pe blog…”libertatea ta se sfarseste acolo unde incepe a celuilalt”, depinde de ce esti dispus sa oferi, din tine, cuiva!
Odata, acum 9 ani, mergeam prin oras…credeam si atunci si o cred si acum…nu sta in firea mea sa fluier dupa femei pe strada, sa mai iau la vorbe si apropouri prin locuri publice, as spune ca este unul dintre ultimele lucruri pe care le-as face, dar nu pot sa spun asta, pentru ca stiu ca nu l-as face :)
Rasarit…de ieri
Inainte de 19 noiembrie 2002 am vazut o fata pe strada, nu stiu de ce dar cu toate ca mai era cu alte persoane, eu ma uitam doar la ea. Momentul a trecut repede, gandul a ramas. A doua zi in alt loc al Busteniului iar am vazut-o, iar ne-am privit. Mi-am zis ca a treia oara daca se mai intampla merg si o intreb…ce, despre ce? habar nu aveam.
A venit si 19 noiembrie, eu cu planuri de iesiri prin oras cu baietii :), cand brusc trec pe langa ea, era pe inserat, i las naibii de baieti si…dupa ea. Am vazut-o ca se intoarce si ca ma priveste…m-am apropiat, am prins-o de mana, peste 5 minute ne cunosteam de cand lumea.
In fata noastra erau niste persoane…am aflat ca una dintre ele era mama ei, deci de aceea fata ramasese mai in urma ca sa ma ajute :))). Dar chiar de ar fi fost tot neamul ei si tot ajungeam la ea :)))
Apoi, ne-am casatorit in 2003, fara parintii nostri care credeau ca daca ne-am intalnit pe strada nu avea cum sa fie o relatie serioasa. Mama ei mi-a si spus cu ocazia Craciunului din 2002 ca la anul pe timpul acesta, am uitat amandoi unul de celalalt…
Primele 6 luni au fost niste zbateri in râul vietii…apoi ne-am casatorit si a fost altceva. Vreo trei ani sau mai bine, nu -mi place sa-mi amintesc, nu le-am dat voie rudelor ei sa vina pe la noi, nici cu ale mele situatia nu era diferita. Lucrurile au intrat in normal de cativa ani, cand au inceput oamenii maturi sa-si dea seama de obtuzitatea lor, si eu am trecut peste orice vorba si actiune a lor.
Cu toate acestea ultima vizita a mea la neamurile, rudele sotiei, a fost in 2003 :) Nu am nicio chemare sa merg acolo chiar daca lucrurile s-au schimbat. Eu daca merg in acel oras voi merge doar cu gandul de iesi undeva la o prajitura, un suc si un meci de fotbal cu dl. Aliosa pe care il am la Blogroll :)). Alta ratiune nu am, nu pot… sotia a mai fost la rudele sale in fiecare an, de cateva ori, cu fratele ei :)
Si in fiecare an, din 2003 i-am propus sotiei sa sarbatorim ziua primei intalniri.Cand i-am zis si cum…i-a placut ideea :)
La ora cand ne-am intalnit in 2002, suntem impreuna in locul intalnirii, apoi refacem traseul primei plimbari, exact in aceleasi locuri, stam unde am stat prima oara, ne amintim ce am vorbit prima oara, sunam pe cei apropiati cu care ne-am intalnit in acea seara. Dupa asta gasim un loc, mereu altul, unde stam la vorbe pana tarziu…
Rasarit…din Bucegi
Ieri abia venisem de pe munte, eram cam obosit, aveam multe de facut in cateva ore…cand pe blog, cand la job, cand in Sinaia, cand in Busteni, cand asteapta un telefon, cand intalneste-te cu cineva, mai trebuia sa bag la masina o multime de haine murdarite pe munte ca sa nu le vada sotia :)) ce rost are sa-i dau de lucru suplimentar…sar peste peripetiile din acea excursie, am intrat si accidental si voit printr-o zona unde nu aveam voie, aia de acolo au fost prea socati de aparitia noastra ca sa ne dea pe mana politiei, adica acolo se faceau niste chestii si noi printre detonatoare :)) …dar am avut timp sa planific totul pentru azi :)
Astazi nu fac prea multe, astept sa vina ora :))) prietenii sunt pe munte, vin din Brasov pana in Busteni peste munti si vai, dar azi muntele trebuie sa astepte ;)
BUCEGI NATURA 2000 
Momentul de inspiratie,clipa magica, persoana ce se dovedeste a fi cea asteptata,ne pot aduce bucurii de nepretuit,fericirea…Va doresc sa intampinati fiecare 19 nov. cu aceeasi emotie a aducerii aminte…La multi ani!///Acel superb rasarit de soare e vazut din locurile de …poveste?
ApreciazăApreciază
Cred ca astfel de momente se simt, stii ca atunci este :) Multumim pentru urare! Inainte de a decide noi, Altcineva a aranjat intamplarea :) Din acel loc de poveste este surprins rasaritul…frumos acel loc!
ApreciazăApreciază
felicitari …sa fiti fericiti si mereu impreuna :)
ApreciazăApreciază
Multumim, la fel iti doresc si tie/voua :)
ApreciazăApreciază
V-ati gasit suflete pereche! E frumoasa povestea voastra. :) La multi ani fericiti impreuna!
ApreciazăApreciază
Multumim Oana, asa a fost sa fie…acum la ora 18 plecam, sa fim la locul intalnirii la timp :) E cam ciudat poate, dar marcarea unor astfel de lucruri inseamna destul de multe :)
ApreciazăApreciază
La inca multi ani impreuna!
ApreciazăApreciază
Sa fie, multumim la fel…poate va ajungem :)
ApreciazăApreciază
Multumim de a fi fost facuti partasi la aniversarea voastra! Multi ani fericiti!
ApreciazăApreciază
Daca este o data pe an merita a fi spusa si prietenilor :)
ApreciazăApreciază
@ Adrian,
LA MULȚI ANI de aniversarea întâlnirii voastre !
Ziua de 19 noiembrie să fie una magică chiar dacă acum e seară !
Să petreceți clipe minunate acolo, unde, soarta v-a îndemnat pașii în urmă cu nouă ani să vă întâlniți, cunoaște și-apoi, să puneți temelie fericirii voastre. Am priceput tot tâlcul povestirii voastre și, poate chiar mai mult dar, nu se cade acum la ceas aniversar să spun decât : VIAȚĂ LUNGĂ ÎMPREUNĂ ; nu lăsați micile neânțelegeri cu rudele să vă tulbure fericirea și stabilitatea căminului vostru.
M-a mișcat afirmația ta referitoare la mine și la faptul c-ai vrea să stai de vorbă cu ALIOȘA la o cafea și-un suc aici, în urbea mea și-a doamnei tale. Mă onorează publicarea nickname-lui meu în articolul de fond și-ți reamintesc că, mi-ai promis că mă vei suna de vei veni la rude. Cum însă n-ai venit, nici noi nu ne-am întîlnit !
Nu-i timpul trecut iar eu te aștept oricând cu plăcere .
Cum n-am posibillitatea să vă fac un cadou acum la ceas aniversar, vă invit cu drag pe blogul meu să vă alegeți HRIBUL uriaș din care să vă pregătiți o delicioasă TOCĂNIȚĂ căci, tot suntem în POSTUL CRĂCIUNULUI !
Petrecere frumoasă !
Cu respect și aleasă considerațiune,
ALIOȘA.
ApreciazăApreciază
D-le Aliosa, v-as dori si ne-am dori sa comentam cat mai multi ani despre acest subiect, sa ne vedem si sa ne auzim sanatosi si la anul. Cat priveste deplasarea mea la Turnu Magurele va veni si timpul ei…dar eu daca vin mai mult vin cu gandul la dv, altceva nu prea ma intereseaza…a, ba da, ruinele cetatii Turris :)
ApreciazăApreciază
@ Adrian,
Așa să ne ajute DUMNEZEU !
Cu prietenie,
Alioșa.
ApreciazăApreciază
Vesnic rasarit (magic ca cel din imagini ) sa va fie viata !
La multi multi ani !
ApreciazăApreciază
Multumim Samsara, deosebita urarea ta, rasaritul vietii noastre, eu il doresc tuturor :)
ApreciazăApreciază
La multi ani si sa va fie bine multi ani de aici inainte!
ApreciazăApreciază
Acum ca sa ne fie bine trebuie sa fim cu credinta in Dumnezeu, sa-i intelegem si pe altii, etc, multumim, toate cele bune si tie! :)
ApreciazăApreciază
Fie ca sa priviti toata viata impreuna rasaritul minunat de soare…!
ApreciazăApreciază
Sa speram ca asa va fi, depinde si de noi, nu stim ce aduce viitorul, dar daca voia LUI a fost asa de 9 ani atunci poate viitorul nu mai este asa de necunoscut :)
ApreciazăApreciază
la multi ani cu sanatate maxima, naravasule! va imbratisez! :)
ApreciazăApreciază
Multumim Razvanel :)
ApreciazăApreciază
Nici nu ştiu cu ce să încep fiindcă de la un capăt la altul, postarea aceasta este specială şi sunt impresionată de:
– clipa magică a întâlnirii celor două suflete pereche ! Acum, la aniversare, când se pare că sunteţi la fel ca la început, pentru voi amândoi, câteva versuri:
Să fiţi aceleaşi valuri
Pe stânca de argint,
Aceleaşi raze blonde
Făclii în răsărit.
Să fiţi aceleaşi vise
Născute-n câmp cu flori,
Aceleaşi inimi treze
La revărsat de zori…
Aşa să fiţi mereu
Chiar dacă pare greu!
Vă dăruiesc o floare
Cu petale de iubire şi soare !
– răsăritul din Bucegi este magistral prins!!!
– tot ce ai povestit este la fel de magic ca şi clipa în care v-aţi cunoscut. La mulţi şi să fiţi fericiţi!
ApreciazăApreciază
Multumesc, m-ati coplesit cu atatea ganduri frumoase, iar poezia este atat de miscatoare…multumim mult!
ApreciazăApreciază