Pe langa Coltii lui Barbes…o bucla larga in jurul Varfului cu Dor

O alta zi, alte persoane…vremea mult mai buna ca ieri! Nu am reusit sa ma intalnesc cu un prieten, el cand a ajuns in gara eu eram deja trecut de Cota 2000, dupa o desteptare matinala.

La ora 9 eram in telecabina spre Cota 1400, apoi am schimbat-o cu cealalta spre Cota 2000.

La Cota 2000…un imens plafon de nori in preajma muntilor

„Banchiza polara” 🙂

O frumusete imaculata

Zona Valea Dorului-Valea Soarelui

Varful cu Dor

La intrarea in traseul stabilit

Traseul urmareste o buna parte din vechea poteca haiduceasca existenta acum peste 200 ani

Zona parcursa este salbatica, sunt ursi, nu este semnal la telefon, pitoreasca, misterioasa

Stancarii spectaculoase, initiativa remarcarii traseului dupa 12 ani, cand nu se mai distingea decat franturi de poteca a apartinut…Mie! In anul 2009, primarul Sinaiei a decis sa trimita salvamontisti ca sa refaca marcajul si sa indeparteze copacii cazuti…injuraturi ce au urmat :)))

Daca exista un „Evantai” in Ceahlau, musai sa fie unul si in Bucegi 🙂

Traseul refacut reprezinta mai putin de o treime din lungimea totala a Potecii Haiducilor a carei parcurgere integrala necesita peste 8 ore

Coltul principal al lui Barbes

Aici am iesit de sub Colti, in jos este albia paraului Izvorul Dorului, mai in stanga sus, stana din Vanturis. De fapt, Poteca Haiducilor trece peste Varful Vanturis, vizibil tot in stanga. Noul traseu turistic urmareste de aici (locul fotografiei) albia paraului pana la Valea Dorului.

Poteca pe care am venit, nu foarte vizibila, din padurea aceea am iesit 🙂 Marcajul este realizat foarte bine prin padure, in cateva poienite un turist neexperimentat il poate pierde…recomand celor cu astfel de probleme sa se orienteze dupa arborii cu crengile taiate cu drujba, este cel mai bun reper

Pe firul apei…fara apa, abia la primavara va mai curge ceva pe aici

„Urmarire”

Unul dupa altul…o iluzie ca lucrurile ar fi stat asa 🙂

La Cota 2000…noile panouri informative pentru sezonul de schi

Si o portie de clatite la restaurantul de la Cota 2000…cu dulceata din fructe de padure. Cand am vazut ca sunt destui turisti si ca sunt multe comenzi m-am asezat resemnat la o fereastra pe un scaun 🙂 Dar…a fost doar o impresie, in cateva minute au sosit…clatitele, multumesc, stiu eu cui 🙂

Si o ultima privire din telecabina spre Cota 2000…o zi minunata incheiata devreme pentru ca asa era programul stabilit

14 răspunsuri

  1. Deosebit de frumos traseul spre lacuri si cascade;l-am parcurs de mai multe ori tocmai pt. ca sunt multe asemanari cu Ceahlaul.Acum stiu cui trebuie sa-i multumesc pt. plusul de siguranta pe care l-am simtit anul trecut! Salut prietene!

    Apreciază

  2. Cel mai fain e cind esti deasupra norilor,fara sa fii in avion.
    Ce senzatie…

    Apreciază

  3. Primele poze pe deasupra norilor sunt fantastice! Zici ca e marea inspumata si sub ea/ei, norii, sunt muntii. Si cele cu clatitele la fel. 🙂

    Apreciază

  4. Un nesfârşit înzăpezit; omăt în cer venind peste tine; aşa aş fi simţi de aproape; senzaţia este de alb copleşitor, de parcă ar fi înghiţit totul, iar vârfurile ierbii căreia i-a pălit verdele par a îmbrăca stâncile în catifea tomnatecă, umplând privirea în nuanţe blânde, pământii. E o uimire necontenită; priveşti şi primeşti totul cu uimire; simţi o absolută libertate; îţi mulţumim pentru tot ce ne aduci mai aproape în ochi, ceea ce privirea unora încă nu a atins; a ta însă, da…a ta…a altora.

    Apreciază

    • Partea interesanta a fost ca desi vantul batea din directia plafonului acesta nu inainta, dimpotriva, dupa ce am ajuns din nou la Cota 2000 parea chiar mai departe…ce este frumos trebuie cunoscut de cat mai multi! 🙂

      Apreciază

  5. Şi cum să nu lipsească din magnificul peisaj nişte minunate clătite, aşa că…ne-am clătit ochii cu ele, înghiţind în sec; privire jinduindă.
    Nu mă crede; asta se întâmplă rar…şi tocmai s-a petrecut ieri, în faimosul episod; cel cu plăcinta cu mere înecată în cremă englezească de vanilie; dulce contemplare din partea-mi.

    Apreciază

  6. Traseul acesta nu-l stiam! L-am trecut in plan pentru 2012!
    Frumoase fotografii, spectaculoasa marea de nori! 🙂

    Apreciază

  7. Ce de frumuseti … Poate ar trebui sa mai traim inca o viata sa multumim…
    Cat adevar in spusele d-lui „Criscar ” – „In piept bucuria ma doare ”
    Ce-mi place interactiunea Bucegi – Ceahlau.

    Apreciază

    • Da, asa e…cred ca ar fi necesar mai degraba, o viata vesnica 🙂 Pai eu cu dl. in cauza cat pe aici a fost sa ne intalnim in acest week-end, dansul a fost chiar la cateva sute de metri de unde locuiesc, a urcat pe traseul pe care am mers prima oara in Bucegi…din ce se pare cei doi munti se aseamana din multe puncte 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: