Am vazut peste tot posturi cu „miercurea fara cuvinte”, „luni nu creste iarba”, joia nu stiu cum…de ce sa nu scot si eu o „Vinere muzicala”, adica cum? :)) Tot vine week-end-ul!
Eu nu ascult doar un anume gen, ascult ce mi se pare ca suna bine. Mai jos este putina diversitate:
Ultima este o interpretare foarte reusita a unei parti din Paraclisul Maicii Domnului, sper sa aiba unii rabdare sa o asculte.
Este un fel de „dedicatie” pentru cineva apropiat, pentru care am cateva vorbe. El a facut un gest pe care putini au curajul sa-l infaptuiasca. Si-a gasit jumatatea dupa care visa de mai bine de 10 ani. Doar ca jumatatea lui avea doi copii si de aici au inceput necazurile cu rudele…care l-au alungat de acasa, l-au si reclamat la politie pentru diverse lucruri numai din dorinta de a-i face rau.
Doar ca noi oamenii facem planuri dar realizarea acestora mai este dictata si de Altcineva. Deci, Florine, copiii aceia au nevoie de educatie, de un sprijin, sunt speriati de atatea traume, fata aceea are nevoie de un echilibru, daca reusesti sa fii numitorul comun o sa ai destule bucurii mai tarziu. Nu te lua dupa lume si vorbe, tu traiesti pentru tine si nu lumea in locul tau. Daca raspandesti iubire vei primi iubire…i-ai privit in ochi, este timpul sa le aduci bucuria in suflet, cred ca le ajung atatia ani de suferinte. Sunt copii nascuti fara vina, ce daca nu sunt din sangele tau cum iti spune lumea, o sa vina timpul sa apara si propriul tau copil…
Mai scrie-mi…
….
Mda, oamenii sunt in majoritatea lor reci, indiferenti, bine ca nu toti…
Azi un batran in baston a cazut pe strada, oamenii treceau, el se caznea sa se ridice dar nu reusea. L-a ridicat cineva pana la urma…un licean si o gravida. Doamne, cat de rai am devenit! „Mai, treceau pe langa el si nu facea nimeni nimic, m-am aplecat sa-l ridic eu de un brat, baiatul de celalalt, doar nu era sa-l lasam acolo” mi-a spus sotia.
….
Azi am fost in toate orasele de pe Valea Prahovei cu diverse treburi. Am asteptat un maxi-taxi. Un ciudat, tot se tinea scai de mine, prin spatele meu. Ma intorceam spre el, se uita in alta directie, dar era la cel mult doi metri de mine. Nu stiu ce vroia, ce urmarea, cand eu ma intorceam spre dreapta se dadea si el mai in spatele meu. Era nebun, apoi s-a tinut dupa o femeie care a intrat intr-un magazin, si iar a venit langa mine. Cred ca nu l-am scapat din ochi o secunda…acum doi ani, printr-un cartier din Bucuresti, un boschetar mi-a cerut bani. Poate-i dadeam ceva, ca-l intelegeam ca este amarat, nici eu nu m-am nascut la curtea regala, dar felul cum a pus problema m-a deranjat si am plecat mai departe. El insistent cu un briceag mic mi-a facut o gaura in haina…apoi din acel loc, peste 30 de secunde mai pleca doar unul intreg. Si revenind la nebunul asta de azi, eu patit si mergand pe ideea ca in astfel de conjuncturi mai bine dai si dupa aceea intrebi, i-am dat una la ficat in vazul tuturor si l-am impins pe banca din statie sa se reculeaga un timp…a venit maxi-taxi si am plecat si asta a fost. Daca nebunii umbla liberi pe strazi…
….
„Domnule Adrian, nu stiu ce sa ma mai fac cu Andrei…asa suna o „plangere” de la scoala. Aduna toti copii din clasa si iese afara, striga, alearga, mi-e o frica cand i vad. Intr-o zi i-am recunoscut vocea din strada, el striga mai tare ca toti, se organizasera in grupe de spiderimani. Daca il scot la tabla ascunde creta ca sa nu scrie, nu are stare, este foarte energic, i dau de scris, si el scrie repede ca apoi sa stea si sa-i deranjeze pe ceilalti”…astea sunt ispravile juniorului, din multele insiruite am retinut cateva.
Cu acest „bagaj de cunostinte” :) ajungem acasa. Andrei mergea spasit, sotia suparata, eu? Eu nimic :) pe mine ma amuza situatia. Si aud vocea sotiei: „daca mai fugi pe unde nu aveti voie sa vezi ce te alerg eu pe tine”. Ea se uita spre mine sa o aprob dar eu ma abtineam cu greu sa nu rad si nu am zis nimic. Am sters-o discret in alta camera sa pot rade. Am auzit ca-l intreba ce are de invatat la Romana. Baiatul: „o poezie de Tudor Argintiul”. Maica-sa: „Cine mai este si asta Tudor Argintiul?” A luat cartea, s-a uitat, de fapt Argintiul era Arghezi :))))))
Bun, trece baiatul la lectii, vine randul meu. „Stiu ca te umfli de ras, dar asa il incurajezi”. I spun ca mie imi place felul lui de a fi si toata inventivitatea lui. Ca sa nu-l prinda directoarea si a ascuns ghiozdanul in niste tufe si a fugit sa vada un spectacol de teatru. Stia ca la intoarcere nu mai este nimeni la scoala, asa ca si-a mascat rucsacul cu frunze…face numai nefacute.
Pana la urma m-am dus sa mai vorbesc cu el…ce sa inteleaga la nici 8 ani? Nu intelegem noi acum, oameni mari :)))…pana la urma nu l-a pedepsit nimeni, ne-am lasat pacaliti de el ca a inteles sa nu mai faca prostii. Peste 5 minute era in toiul lor :))) In afara de ras nu am mai reusit altceva nici eu, nici maica-sa :))))
….
Intr-o noapte, ieri sau alaltaieri, m-am trezit surprins de un vis…de regula am tot felul de vise surprinzatoare. De data asta am visat-o pe profa de biologie din liceu, d-na Nicoleta Baltatu, Dumnezeu sa o ierte! A murit de o boala pe la 50 de ani, in urma cu vreo 4 ani. Nu m-am inteles prea bine niciodata cu dumneaei. Cand nu aveam chef de ora ei plecam, la urmatoarea intalnire aveam nota 3. Era o femeie directa, i raspundeam sincer ca am plecat ca nu aveam chef, prin clasa a XI s-a obisnuit cu mine, dar relatiile nu au fost foarte stranse. Mie imi placea stilul ei direct presarat cu multe exemple :)
Si in vis o priveam discutand cu cineva, apoi tot in vis am adormit, si cineva ma invelea cu plapuma…profa de biologie. M-am trezit de-a binelea. Sambata ma duc si eu pe la biserica sa spun o rugaciune pentru ea, sa aprind o lumanare, poate in numele ei cineva va fi acolo si va cere ceva…cand eram la liceu, prin ’98, fata ei era studenta la Iasi. Ne aducea de acolo un ziar studentesc din care si acum mai am cateva numere ratacite prin casa. Ma gandesc cum se numea???? …”Temperatura adolescentei” :) in care gaseam destule lucruri interesante! Amintiri…parca au fost ieri!
BUCEGI NATURA 2000 
O ZI PT. SUFLETE…Doar o trecere scurta;pt. mine e chiar o zi cu multa muzica:repetitie,concert,dar voi reveni cu rabdare sa ascult tot ce ai propus.Multumesc! Pana atunci,pt.Florin:si eu am trecut, cu ani in urma, printr-o situatie asemanatoare;Adi are dreptate:nu traiesc altii pt. noi!….Da Adi,sa aprindem o lumanare si sa ne rugam pt. cei care ne-au ramas in suflet dar si pt.cei vii,chiar si pt ciudati si nebuni,sau pt. cei care n-au auzit de T. Arg… ;si pt. copiii agitati,sa-i indrumam spre sport, munte, miscare cu rabdare si intelegere pt. ca si noi am fost ca ei…..Un gand bun pt. Doamna ta….Domnul cu toti!
ApreciazăApreciază
Sa aveti o zi buna! Florin intra pe aici apoi pe mail mai imi trimite diferite mesaje…cu acel nebun, fara a cauta o scuza, dar parea imprevizibil, si nu am chef sa ajung eu cine stie pe unde si el care este nebun sa stea linistit fara sa pateasca nimic. Am vazut destule persoane cu probleme psihice ca sa am vreo ezitare…unii sunt pierduti in lumea lor, altii sunt imprevizibili. Si asa am pierdut 2-3 minute dorind sa cred ca nu poate fi nimic rau…cand trebuia din prima secunda sa fac ce trebuia.
Asa cum i-am zis si lui Florin nimeni nu traieste pentru noi, este indicat sa faca lucrurile normal, cum le vede el. Pe cel mic l-am mai luat cu mine pe munte, dar asta e firea lui, este mereu intr-o descoperire continua :))) Va multumesc pentru tot!
ApreciazăApreciază
Sa nu-mi spui ca tu ai fost bun de pus la muzeu,in copilarie,ca nu te cred.Asa ca,fii fericit ca-i activ,ca-i merge mintea si da-i pace.E drept ca mai trebuie corectat,dirijat ,constientizat,dar lasa-l sa fie explorator pe pielea lui.
Pe Florin,daca il intereseaza gura lumii sau chiar a familiei mai mult decit propria viata,inseamna ca va fi condus toata viata de familie sau de gura lumii,iar el va fi un fel de papitoi.
Sa nu se gindeasca nici la lume,nici la familia de care apartine,nici la iubita lui.Sa se gindeasca la el si cum vrea sa fie in viata.
ApreciazăApreciază
Pai tocmai de aceea pe mine ma amuza realizarile lui :) Pe unde se poate il mai corectez, in rest, sa fie el insusi :) Cred ca prietenul Florin are ce invata din ce spui, adevarul este ca s-a cam dezorientat cand a vazut cum toti se ridica impotriva lui.
ApreciazăApreciază
Faine piese, recunosc ca pe ultimile doua nu le-amascultat acum dar voi reveni mai pe seara. Si se vede ca nu te plictisesti :D
ApreciazăApreciază
Le-am pus asa, sa asculte fiecare ce vrea, daca vrea…nu ma pot plictisi, mereu se intampla cate ceva :)
ApreciazăApreciază
De la suflet la suflet…Piesele propuse,inclusiv cele religioase,cred ca ne releva,mai mult decat articolele de atitudine,adancul sensibil al interiorului tau…Iti multumesc in mod special(n-ai sa crezi,poate)pt. „Marsul Vanatorilor de munte” pe care l-am primit ca pe o dedicatie,in numele tatalui meu, veteran de razboi,ofiter de Vanatori de munte,care la 92 de ani a plecat dintre noi,in paza Lui…A fost un om deosebit de ferm,hotarat,curajos si totodata de o mare sensibilitate,delicatete, asa cum pari si tu a fi…Soare bland!
ApreciazăApreciază
Stiam de tatal dv, de aceea v-am intrebat daca aveti o poza cu dansul in uniforma. Traieste prin dv, asta este sigur. Dumnezeu are grija de fiecare si dupa ce ne-a expirat timpul de viata. Piesele le-am ales pentru ca mi se pare ca au un inteles anume…nu doresc sa spun prea multe despre ele :) Dv, muzician le intelegeti mult mai bine. Multumesc pentru cuvinte, si chiar a fost o zi placuta, mai tine cateva ore, apune soarele mai repede la noi :) Toate cele bune si ramaneti exact cum a spus o fiinta magica…un suflet vesnic tanar!
ApreciazăApreciază
E Mica tare lumea …
Cand mi-ati spus ca sunteti din Piatra Neamt m-am bucurat enorm ca ati simtit plaiurile noastre mirifice. Am citit pe undeva ca sunteti muzician , atunci … eram la birou , vorbeam cu cineva … si deodata am avut o revelatie , dupa nume am facut legatura …
L-am cunoscut pe tatal d-vostra un om absolut minunat.
Acum cativa ani a intrat in birou la mine, a remarcat imediat muzica, Eu mereu ascult muzica.
Atunci mi-a vorbit de d-voastra. A vorbit cum numai un tata vorbeste despre fiul lui . Un om de o intelepciune rara. A iubit tare mult natura si muntele . Era o incantare sa-l asculti .
Rog pe Adrian sa va intrebe inainte de a posta comentariul meu , Poate nu vreti sa apara totul .
Numai bine!
ApreciazăApreciază
Se pare ca totul este ok si poate sa apara…de necrezut ce intuitie ai avut, si cum se aranjeaza lucrurile :)))
ApreciazăApreciază
Salve Adrian !
Minunata ideea ta cu muzica … e bine din cand in cand sa ne aducem aminte de anumite cantece uitate sau neglijate ori sa ascultam preferintele altora .
Ascult muzica de cand ma stiu…imi place mie sa spun ca „respir muzica” . Savurez muzica buna indiferent de gen. Febletea mea a fost si va ramane muzica simfonica , clasica si romantica.
O sa postez si eu o parte din Fantezia in F minor de Schubert.
ApreciazăApreciază
Buna Samsara! Perfect, multumesc, o sa o ascult imediat. Deci in afara de munte si peisaje superbe, mai respiri multe altele, mai vedem pe parcurs cu ce ne mai incanti :) Sunt multe voci trecute in lumea ignorantei in mod nemeritat.
ApreciazăApreciază
Tanar si zglobiu…nu-i asa? (ha-ha).Vesnicia nu-i la indemana oricui;putini sunt aceia care lasa urme importante dupa trecerea prin lumea asta.Dar cei la care se mai gandeste cineva,asa cum e acel Domn care te-a format in spiritul dragostei de munte,mai pot avea o farama de perenitate….Am poze cu tata in uniforma,dar va trebui sa ma invete cineva cum sa le exped. sau le aduc la proxima ocazie.
ApreciazăApreciază
Daca lasam urme in sufletele celor cunoscuti este cel mai important. Acela care m-a format initial a murit in 2004, mi-a fost mai parinte decat parintii in multe cazuri. Avea o vorba: „Fii bun!”, ma incuraja si ma ajuta in tot ce fac. Nu ma certa, nu ma judeca, ma invata, a fost un om minunat. Cand aveam 14 ani deja eram in grupul lui de oameni de munte, in varsta, cu experienta. Fiind cel mai tanar, faceam cumparaturile pentru toti inainte de plecare, adunam lemne pentru foc, eu il aprindeam…vorbeam putin ca nu se cuvenea, ascultam. Au trecut timpurile acelea…astazi mai traieste un singur om din prietenii lui de munte. Mai bine sa ne uitam impreuna undeva pe munte la acele imagini, sanatosi sa fim :)
ApreciazăApreciază
Pt. Samsara
Incredbil, de necrezut, ai dreptate e mica lumea :)
Mesajul a ajuns la destinar, astept raspunsul lui mai intai. Ai dreptate, el este…acum sa-l vad ca tot spunea dansul ca i se intampla neintamplate. Este un om minunat, va trai emotii puternice cand va citi.
ApreciazăApreciază
:D :D :D Simpatic piciul tau , dar te sfatuiesc sa nu te lasi pacalit ca va face ce va dori din tine.
Profa de biologie poate ca vede de acolo de sus ceea ce faci tu pentru mediu si te vegheaza. Poate de-asta ai visat ca te inveleste. E un semn de ocrotire.
Pentru vinerea asta:
http://www.youtube.com/watch?v=lN4OVRcq1SE
ApreciazăApreciază
Juniorul…am inceput sa-l strig Argintiul :)) ca se cam supara…si mai ne sicanam unul pe altul, trebuie controlat, mai discret, dar trebuie. Uite la chestia cu profa de biologie nu m-am gandit si la modul acesta, desi cred ca asta e cea mai buna interpretare. O sa merg oricum pe la biserica! Multumim pentru pieasa postata! :)
ApreciazăApreciază
Da,cred ca asa se cuvine:despre cei care ne-au sadit in suflet dragostea de munte si de adevar vom vorbi pe munte…Pt. „Samsara”:foarte frumoasa alegere,multumesc!
ApreciazăApreciază
Pe munte este cel mai bine :)
ApreciazăApreciază
Pt. Sam.;am gasit mesajul:asa este!Am incercat sa raspund afirmativ,dar m-am incurcat in parole si chei;nu stiu daca raspunsul a ajuns. Adi,dragule,ai avut dreptate cu emotiile…
ApreciazăApreciază
Eu am vazut acest comentariu si am inteles ca sunteti de acord cu publicarea comentariului de mai sus, totusi daca vreti si considerati ca trebuie, pot scoate din acela ce ar trebui :) Pai de cand ne-am intalnit pe blogul meu am avut eu o banuiala ca va exista si un scop…se pare ca viata mai are multe surprize placute sa va ofere :)
ApreciazăApreciază
Nu ştii că nimic din ceea ce se petrece nu este întâmplător, Adrian? Îşi va găsi o desluşire mai devreme sau mai târziu. Primim, ca într-un mister, într-un fel inexplicabil, mesaje; într-un fel suntem acest fel de joc; pe de o parte raţional, pe de alta intuitiv or’ imaginar…suntem noi cu înşine între empiric şi MAGIC.
ApreciazăApreciază
Ai dreptate…gandul meu parca l-ai stii :) si acesta este ca de undeva primim mesaje, uneori pentru ca nu stim sa le intelegem se intampla ca sa vedem!
ApreciazăApreciază
De-acum, fie vinerea…muzicală. Ceva pentru cea pe care tocmai am pierdut-o:
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Asta nu o stiu :) O voi stii peste cateva minute!
ApreciazăApreciază
O cunosc pe prima, superba…dar o uitasem. E binevenita!
ApreciazăApreciază
Multumesc din suflet,Sam,pt. surpriza emotionanta!In acest spatiu,gazduit si ocrotit de Adi,dedicat muzicii si sufletului(cele doua se leaga conditional),as dori sa mai adaog doar aspectul demnitatii:Tata a fost de o verticalitate rara.Domnul cu noi si cu cei din inima noastra!
ApreciazăApreciază
Foarte frumos cele intamplate…femeile au un simt aparte :))) Pai, spatiul acesta a fost poate locul potrivit sa se intample ceva ce a fost programat sa se intample. Ma bucur foarte mult ca ati trait acele emotii, ale reamintirii. Dv, Samsara, Camelia, etc sunteti suflete frumoase…logic este ca si intamplarile sa fie tot la fel
ApreciazăApreciază
Las acordurile viorii sa vorbeasca in locul meu.
http://www.youtube.com/watch?v=khBTp9uEA_o
ApreciazăApreciază
Ne exprimam foarte bine gandurile prin intermediul muzicii…deosebita!
ApreciazăApreciază
http://www.youtube.com/watch?v=KSY4Yi2ypno
ApreciazăApreciază
Şi întrebarea dacă ai văzut filmul.
ApreciazăApreciază
Camelia, eu daca ma uit la un film peste cateva zile i-am uitat si titlul si actiunea. Asta se intampla la 98% din filmele vazute…altele imi raman nesterse :))) Pentru un film este o metoda de relaxare. Dar pe asta nu cred ca l-am vazut :) Este interesant?
ApreciazăApreciază
Nu ştiu dacă interesant este cuvântul potrivit; soţia ta îl va găsi cu siguranţă romantic; e ca într-un vis…sau ca într-o poveste ce începe cu „se făcea că”…
ApreciazăApreciază
O sa ma uit cum este apoi i dau si eu o catalogare…sotia mea daca intra odata pe saptamana pe blogul meu este mult. Unele activitati sunt paralele, eu nu intru niciodata pe site-urile vizitate de ea, fiecare cu pasiunile lui, sa vedem ce zice ea de film :)
ApreciazăApreciază
Poate,candva,vom reusi sa deslusim semnificatia adanca a momentelor deosebite prin care trecem.Pt. moment sa credem ca afinitatile pt.frumos si puritate sunt cele care au facut sa ne intalnim in acest atat de cald si primitor „Acasa”.\\\As posta si eu muzica dar inca nu am abilitatile tehnice pt.asta,in schimb ma delectez cu contributiile inspirate ale prietenilor. Fie ca Vinerea sa nu se mai termine…Amin…
ApreciazăApreciază
Poate, odata. Ma bucur ca ne-am intalnit :) si asa descoperit. Cu muzica veti posta cand va fi sa fie, oricum pana atunci ne delectam cu muzica cuvintelor dv :) Vinerea cred ca se termina mai spre seara :) Toate cele bune!
ApreciazăApreciază
@ Adrian,
Bună ziua !
„ Cel din urmă va fi cel dintâi !
GROZAVĂ IDEEA cu MUZICA de VINERI !!!
Felicitări !
După o săptămână de MUNCĂ, muzica ta RECONFORTEAZĂ și îndeamnă la o mai adâncă cugetare asupra existenței noastre . Tristă povestea prietenului ce și-a găsit jumătatea după 10 ani !
Din păcate, FAPTA BUNĂ a unora este percepută ca rea de unii cu sufletul hain și inima prefăcută .
De vrei să afli câte ceva despre REZERVELE de AUR ale ROMÂNIEI, dă click pe http://aliosapopovici.wordpress.com/
Cu prietenie,
Alioșa.
ApreciazăApreciază
Buna ziua, multumesc! De regula cei din urma vor fi cei dintai, de regula… O sa vin sa vedem despre ce este vorba :)
ApreciazăApreciază