Pe langa faptul ca uneori seara incerc sa fiu util pe acasa, mai pun masa, mai spal un vas :))) in aceasta perioada sunt preocupat si cu fructele de padure. Fragi am strans acum o luna de zile, pana aduni 1 kg cred ca sunt cateva ore bune. Avantajul este ca ma duc doar in acele zone unde stiu ca sunt fragi multi, nu colind padurea.
Cu zmeura a fost mai usor, acum este timpul cand se coace inspre golul alpin-lizierele de padure, am strans eu cateva kilograme dar va trebui sa culeg din muntii Baiului, unde sunt locuri cu zmeuris, zmeura cu bob mare pentru cei mai putin harnici :) Oricum acestea au un gust diferit de zmeura de gradina sau care este pe piata, in acele locuri poluarea este zero.
Dimineata, cand m-am dus pe la bucatarie :)
Afine
Cu afinele, mai greu anul acesta, au fost romii la cules inca de la inceputul lunii august si au arat si treierat pajistile montane. Cu copii, neveste, rude, au campat pe acolo si au cules zilnic si afine coapte si afine verzi, nu prea a mai ramas mare lucru, totusi nu aveam cum sa raman fara cele mai bune fructe de padure, cu o multitudine de proprietati. Anul trecut au fost atat de multe incat adunam cand mergeam odata cam 5 kg.
Apoi cu ceaiurile…pana in lunile iunie-iulie fac un ceai din 12 plante, din august incolo nr. lor creste la 15. Aproape am facut cantitatea necesara pana la anul. Mai am cateva pachete de facut pentru niste lucratori in turism, un pachet ajunge pentru o suta de cani cu ceai, aproximativ. Aici este o operatiune mai migaloasa, intrucat daca o planta este in pondere mai mare schimba gustul…
BUCEGI NATURA 2000 
L-ai concurat pe Martinica vad! O sa iasa dulceturi pe cinste din recolta adusa de tine. Acasa am tufe de zmeura, culegem vara si facem dulceata insa nu se compara cu cea de munte. Si apropo de ceaiuri, pana in urma cu 3 ani mergeam in iunie sa culeg rododendron, cateva maini de flori, nu multe, si iarna faceam cateva cani de ceai din ele. Simteam aroma muntelui atunci, insa de 3 ani incoace parca nu mai miroase la fel pajistea inflorita, am imbatranit eu sau chiar se intampla ceva, nu stiu… Am simtit mirosul imbatator doar in putine locuri.
ApreciazăApreciază
Din fericire, atat pentru mine cat si pentru Martinica, unde merg eu nu vin ursi, afinisul nu este mare, dar suficienta sa strangi mai multe kilograme. Si cum acolo nu a intrat nimeni le-am strans destul de repede. Cum cobori din Saua Batrana spre Poiana Gutanului acolo era mult rododendron, ce este drept nu era la fel ca anul trecut. In acest an, nu a inflorit asa de mult…
ApreciazăApreciază
Ceai de rododendron? N-am baut asa ceva pana acum. Trebuie sa incerc. :)
ApreciazăApreciază
Teoretic legea interzice culesul florilor de rododendron. Practic toata lumea culege. Probleme apar daca dezradacinezi arbustii, atunci da legea trebuie aplicata. Eu am gurpat cate 12 sau cate 15 plante cu anumite proprietati. Ceaiul de rododendron este bun dimineata inainte de a pleca la munca, este ca un energizant, seara nu este indicat :)))
ApreciazăApreciază
să zic eu ceva despre invidia care s/a abătut asupra mea, gândindu/mă ce vitaminizare veți face voi? :-)
da, am observat când ne/am întors de la munte că erau vânzători de fructe de pădure pe metru pătrat și mă întrebam cum de/au avut așa chef de muncă… de fapt, e singura lor muncă, așa că au muncit. dar mă rog a mai urmat ceva… am observat când au venit la vânătoare polițaii și le/au luat coșurile.
acum, eu sunt sigură că acele coșuri confiscate au ajuns în casele copiilor defavorizați. și că acea razie era pentru a fi puși la punct cei ce câștigă ilicit, nu pentru propria ladă frigorifică…
întorcându/ne la fructele tale… poate anul viitor ne prezinți și nouă niște locuri de/astea, cu ceva urși plecați în vacanță, să nu ne trezim nas în nas cu ei; nu de alta, dar îi speriem și rămâne neamul românesc fără ursul carpatin din cauza noastră… :-)
ApreciazăApreciază
Totul depinde de cand ajung romii la cules, sunt versanti intregi cu afinisuri, ideea este ca atunci cand apare cate o ceata, nu prea mai ramane mare lucru… intr-adevar asta este ocupatia lor. Eu nu cred ca acele cosuri au ajuns la copii defavorizati, ar fi foarte bine daca ar fi asa. La anul poate va fi altfel.
ApreciazăApreciază
Mmmm…parfumata postare. :) Anul acesta am cam ratat fructele de padure, dar ami am de anul trecut niste dulceata de afine si de zmeura si cateva sticlute de afinata cu care imi rasfat musafirii. :)
La un moment dat isi lasase o doamna plina de ifose copilul cu mien in tabara. L-am invatat sa culeaga fragi, zmeura, afine…in zona in care eram nu am gasit mure. Daca ai fi vazut ce figura a facut „doamna” cand i-a povestit copilul ce a facut in tabara! :D
ApreciazăApreciază
Un copil se dezvolta mult mai repede intelectual daca este invatat sa traiasca in natura. Daca in paralel se sta cu ochii pe el sa fie bun si la scoala cu atat mai bine. Nu am cum sa te invat eu pe tine, dar miscarea in natura are numai consecinte pozitive asupra unui copil. Probabil doamna s-a mirat ca nici ea nu stia care sunt frcutele de padure, si ca un copil stie mai bine ca ea :))
ApreciazăApreciază
Imi inchipui ce superbunataturi din fructe ai in camara toamna ,pline de vitamine si dragoste de munte…romii sunt mari culegatori de afine…veneau cu galeata plina din padure si o dadeau pentru mancare nu pentru bani…se intelegeau cu omul…
ApreciazăApreciază
Magda, multe din ce pregatesc eu sau sotia se duc pe la rude si prieteni, dar mai raman. De mic, am fost invatat sa traiesc pe munte, sa stiu ce trebuie cules si cand. Ii inteleg pe tigani, mai bine decat sa fure, sa culeaga ce gasesc prin padure. Unii au chiar o viata nasoala, de exemplu, pe versantii Pelesului erau persoane care au fost chemati de altii la cules, si platiti cu 20 lei. Este trist ca pentru cativa lei sa iei la picior pantele muntelui.
ApreciazăApreciază
Deja mi se face pofta.Bine ca nu sunt 3D
ApreciazăApreciază
Teo, pofta trece mancand, poate ne intalnim odata pe potecile Bucegilor :)
ApreciazăApreciază
Cred ca-s faine ceaiurile tale !
ApreciazăApreciază
Sunt bune, acum ce sa zic si eu ca doar sunt ale mele :))) Dar sunt multi care le iau de la mine an de an, unii cu bani, prietenii fara :)))
ApreciazăApreciază
În copilărie, când ajungeam la munte, adunam fraguţe şi le înşiram pe un pai; aşa îmi plăcea să le mănânc..
Cred că glandele salivare ale oricui deja încep să o ia razna, dacă nu sunt prea disciplinate din fire, la văzul fructelor de pădure, prada ta, agoniseala unei hoinăreli cu folos.
ApreciazăApreciază
:) Si eu cand eram mic tot asa culegeam fragutele pe un fir de iarba. De obicei cand merg undeva am un scop. Apropo de asta, urcam intr-o zi cu telecabina spre Cota 2000. In telecabina mai multi angajati ai Telefericului. Dupa ce ne-am salutat m-au intrebat unde ma duc. Si le-am zis la o plimbare. Evident ca nu au crezut, spuneau „Fugi mai ca tu mergi cu un scop, nu umbli tu aiurea” :) In perioada asta culeg fructe de padure, acum este momentul lor, apoi este timp de altele :)
ApreciazăApreciază