Dimineata ningea, si din acest motiv nu am reusit sa mergem mai multi in aceasta drumetie de week-end. Mai era si ceata, dar tot am plecat cativa…
La putin timp dupa ce am intrat prin padure
Dupa ce am trecut Valea Jepilor
Un copac rupt de vreo doi ani, nu a reusit inca sa ajunga la pamant
Refugiul Salvamont din Valea Spumoasa
Turturi ce apar an de an in acelasi loc
Picaturile de apa ce cad din fisurile stancii alcatuiesc in timp astfel de turturi, unii au peste doi metri
Superb! Impresionanti turturii.
Azi a nins zdravan si aici si am fost cu picii pe faleza. O nebunie! Bineinteles ca nu se compara cu muntele dar si aici e frumos. Voi posta mai tarziu niste poze pe blog.
ApreciazăApreciază
Sa stii ca la munte nu a nins cum se prognoza, ci destul de putin fata de asteptari.
ApreciazăApreciază
Poza de pe blogul meu e facuta dimineata. Acum e stratul de zapada cam de 15 cm si inca mai ninge.
ApreciazăApreciază
Pe aici a inceput sa se cam inmoaie, deci daca la noapte e frig maine pe partii va fi gheata…la un moment dat era un fel de lapovita nu ninsoare.
ApreciazăApreciază
Ţurţurii aceia sunt magnifici; parcă ar fi nişte văluri îngheţate…superb!
ApreciazăApreciază
In fiecare an i gasesc tot acolo, iarna. Era asa liniste azi…
ApreciazăApreciază
Cât despre pârtii de schi…piciorul meu niciodată nu a fost pe acolo…sau, mă rog, picioarele…în postură de schior…deşi cuvântul sună cam pretenţios rostit de către mine…purtător de schiuri ar fi fost mai potrivit. Spuneam despre mine că îmi plac provocările…acesteia însă nu prea m-am încumetat în a-i arunca mănuşa.
ApreciazăApreciază
Stiu sa schiez, dar nu as zice ca sunt un impatimit al acestui sport. Mai degraba imi place sa iau schiurile si sa plec nu pe partie ci undeva mai departe peste 10 kilometri 🙂 ca sa simt ca ma dau pe schiuri. Mie imi place sa cobor prin padure neumblata, am un traseu pe care il fac in fiecare iarna de cateva ori :)…adica cum sa ma dau ca omul pe partie 🙂
Nu e dificil sa schiezi, asa mi se pare mie. Dar daca unii pot inseamna ca si altii pot. Mi se pare mai greu cu parapanta decat cu schiurile 🙂
ApreciazăApreciază
Când va fi să fie, îţi voi povesti.
ApreciazăApreciază
Multumesc, astept sa citesc cum provoci, provocarea 🙂
ApreciazăApreciază
Dacă voi rămâne în viaţă pentru a putea-o face…Glumeam.
ApreciazăApreciază
:))) Daca exista riscul acesta atunci e mai mult decat o provocare si trebuie gandita bine. In fond, toti ne ducem dar macar sa fie la timpul potrivit sau pentru ceva ce merita…mare filozof, cred ca mi se trage de acum cateva ore, m-a aburit cineva cu niste clatite nemaipomenite si am pierdut anumite notiuni, au fost 4, 5 sau mai multe nu mai stiu cate am mancat…dar a fost o provocare placuta 🙂
ApreciazăApreciază
Am citit ce i-ai scris Oanei pe blog…cum că ai fi un mare devorator de dulciuri…sinucidere curată aş numi-o…pentru talia mea.
Cât despre ceea ce ţi-am scris mai sus…era o glumă, sper să nu fi fost sinistră; nu astfel a fost „gândită”.
Dar da, cineva a murit acum câţiva ani; era cel mai bun din grupul celor care făceau parapantă…E o amintire sfâşietoare pentru mine; era un frumos nebun; Dumnezeu să-l odihnească!
ApreciazăApreciază
Prajituri, placinte, ciocolata chestii d-astea. La cata miscare fac niciodata nu ma ingras. Raman pe la 77kg. Imi pare rau de baiatul acela, exista un risc in orice sport.
ApreciazăApreciază
Este atât de frumoasă zăpada; uneori îmi pare a fi ca un dar divin…dar mai frumoasă ca la munte, nu mi se pare niciunde. Şi pe faleză…acolo pare de o frumuseţe sinistră, cutremurătoare.
Ţi-am spus asta, pentru că a nins peste tot în ţară…a nins peste ghioceii care se înverşunaseră să se ivească…şi azi-noapte neaua parcă era un basm trăit de pământ.
ApreciazăApreciază
Am crezut ieri ca aici o sa ninga putin, dar astazi a nins continuu, mult. Iarna e stapana pe toata tara acum, nu am stiut ca ai vazut deja ghiocei.
ApreciazăApreciază
Au apărut, da…tare, tare înverşunaţi…ştii…în aparenţă sunt fragili, dar în realitate sunt ca nişte războinici. Cred că s-au ivit cam peste tot..Sunt sublimi; îi iubesc…mă înduioşează.
ApreciazăApreciază
Aici, primavara, este o zona unde apar mii de ghiocei, unul langa altul, si acopera mare parte dintr-o poiana. Sunt intr-adevar ca niste luptatori.
ApreciazăApreciază
🙂 Ghiocei…zilele trecute am primit un buchet mare facut din 10 buchetele mai mici. Imi sunt dragi. Eu am vazut acum cativa ani o padure ninsa de ghiocei la Cerna in Jud. Tulcea. Cresteau unul langa altul…nu aveai pe unde calca de multi ce erau. Era o nebunie. Extraordinar de frumoasa.
ApreciazăApreciază