Filmari prin Valea Jepilor si Abruptul Caraimanului

Foarte frumoasa zona aceasta (Jepii Mici+Caraiman) si mereu surprinzatoare:

Filmare de pe Brana Caraimanului

Probabil, prin toamna, un ras i-a sarit in spate dar capra a reusit sa scape…

Cascade pe Valea Jepilor

Asadar, mici filmari cu capre negre, iezi, cascade… Sa tot stai prin zonele acelea 🙂

Interesant… iezi alergand, caderi de apa, poduri de zapada, flori, fluturi, liniste…

Poze dupa ploaie…

Ieri dupa ora 15 a fost un potop prin Valea Prahovei, mai ales la Busteni. Cateva poze:

DSCF0536

DSCF0540Cascadele de pe Valea Jepilor

DSCF0548Mormane de grindina adunate in zona Blidul Uriasilor

DSCF0551Grindina si in jurul Crucii de pe Caraiman. Va imaginati ce a fost pe munte…

Doua poze si de langa Ploiesti… unde a fost vreme buna.

DSCF0521

DSCF0522

Spectacol natural in muntii Baiului

O sa scriu despre o excursie de ieri, astazi am fost pe la o manastire si un schit, marti o sa scriu si despre asta…

Deci ieri ne-am dus la Azuga, fuga in telegondola, daca stateam la rand, mai intarziam o ora, era in fata si un grup mare de liceeni nehotarati, noi si asa ajunsesem tarziu.

Cu telegondola am ajuns in culmea Sorica.

De acolo, urcare pe un varf, coborare pe o muche, cale lunga prin padure, dupa ore bune am ajuns la masina din Valea Azugii. Vremea a fost ciudata, nori, soare, frig…

Statia de sus

Varful de pe care am surprins spectacolul naturii

Eram la marginea plafonului, locul unde marea de nori venita din sud dadea piept cu vantul din nord. Norii se revarsau pe pantele muntelui in cascade pana la un punct de unde vantul i risipea. Era ca un rau curgator…am filmat, pozat, admirat circa 25 de minute

Plafon de nori era si in Valea Prahovei, din Busteni sau Sinaia aveai impresia ca e vreme urata, dar de fapt era un plafon

Rostogoliri de nori in cascade

Mica „cronica” cu aspecte din Parcul Natural Bucegi…o zi plina!

Saptamana asta am fost din nou intoxicati cu tampenii, gen gaura din stratul de ozon, norul radioactiv, un nor caruia nu i-am gasit pe net si anumite caracteristici, de exemplu suprafata aproximativa…un nor care cand era la granita Ungariei cu Austria cand a aparut deodata deasupra Romaniei.

Nu mai ca deasupra asta, este un termen general, cred ca nimeni nu stia pe unde bantuie acel nor. Pe 23.03.2011 un specialist roman spunea ca ehe, va trece mult timp pana va ajunge norul din Japonia si la noi. Cine stie daca nu a vorbit in somn…

Pana una, alta, eu si altii nu am pus prea mare pret pe astfel de stiri, unde isi da fiecare neavizat cu parerea. Aseara se spunea la tv ca norul este pe la 2500 m altitudine urmand sa se inalte a doua zi pe la 5000 m. Al naibii nor, e foarte ascultator 🙂

Prostii astia cred ca au catalogat orice nor de pe cerul tarii ca suspect. Chiar daca mai avem in tara specialisti buni ies in fata tot felul de berbeci. Cum ar fi ala ce tot anunta cutremure…cum i se scurtcircuiteaza ceva la cap, gata vine cutremurul.

Si cu nor si fara nor tot plecam azi pe munte, era destul de important. Trebuia dovedit ceva, unor persoane. Ne-am suit intr-o masina si repede spre Bucegi pana in anumite locuri.

Trebuia ajuns pana in orele 10-11, ca sa surprindem… cantecul cocosilor de munte. In timp ce altii se asteapta ca rotitul sa inceapa dupa 15 aprilie, in unele locuri din Bucegi el a inceput deja. Rotitul depinde in primul rand de starea vremii apoi de alte lucruri.

Mai eram cu un specialist in domeniul cinegetic, si cand i-am zis ca pentru fiecare zona din Bucegi am o harta cu speciile faunistice existente si aproximativ nr lor, precum si barloguri, vizuini, poteci, coordonate luate cu gps-ul, amicul s-a entuziasmat ca s-a anuntam ministerul, ca se ocupa el. I-am zis si eu cand ministerul lui va dovedi ca detine controlul in Parcul Natural Bucegi mai vorbim. I-am aratat o aplicatie cu Cheile Zanoagei, poteci, culoare de deplasare ale faunei, etc, l-am speriat de tot.

Incepuse ca el cunoaste oameni seriosi, ca nu se cunoaste cu adevarat ce stiu eu…povesti. I-am spus ca eu discut nu mai cu oameni normali, nu cu borfasi, ca el tinea musai sa sune la o anume institutie. Cu toate ca i-am explicat ca din momentul in care se va sti ce fauna este intr-o zona se vor duce sa o impuste chiar cei abilitati sa o protejeze. Naivul nu credea…

Pe acel copac uscat am vazut ani la randul cocosi de munte. De data asta nu erau asa ca ne-am deplasat spre al doilea loc.

Urme proaspete

Intrasem in niste mici poienite cu molizi desi. In liniste, fara sa rupem vreascuri uscate am inaintat spre acele luminisuri. La un moment dat ne-am oprit pentru ca se auzea de la circa 50-100 de metri cantecul unui cocos de munte. Desi specialist, prietenul nu l-a recunoscut pe motiv ca nu a auzit niciodata, tocatul unui cocos de munte. Asa se numeste cantecul cocosului, tocat, pentru ca seamana cu sunetele unei toace.

Mie, mereu mi s-a parut ca nu este o comparatie reusita. Cam 10 minute am stat in acelasi loc. Cand el canta noi mai inaintam cativa metri. Pana la urma l-am vazut, imposibil sa te apropii pentru o poza, fara sa-l sperii. Il vedeam sarind pe un bustean cazut, dar vederea ne era obturata de niste molizi. Am stat 30 de minute dar cum nu-si parasea locul, am plecat noi nedorind sa-l deranjam.

Un fost barlog de urs

Sunt locuri unde ursii stau pe timpul iernii, de pe unele inaltimi se poate vedea cu binoclul un astfel de barlog. Locatarul ce statea in grota din imagine isi parasise culcusul inca de acum doua saptamani. Ursii au un comportament deosebit de interesant, revin an de an la acelasi barlog, pot dezvolta o atitudine toleranta…in sfarsit eu pot dovedi ca un om poate trece in fiecare an pe langa acelasi barlog, cu ursul in el, fara sa i se intample ceva…dar sunt niste conditii.

Specialistul a strans niste fire de par de pe scoarta unor copaci invecinati, ar fi vrut el sa intre si in barlog dar l-am oprit. M-a intrebat de ce, i-am zis ca nu are el ce cauta in casa ursului, acolo intra nu mai el…s-a prins, dar mai tarziu de ce nu trebuie sa intri intr-un barlog.

Pe acolo am coborat

Si am trecut pe langa niste surse de apa…mai jos trei imagini diverse, mai este una cu mici crustacei, dar nu o public. Prietenul a stat pe langa ei 15 minute sa-i pozeze, ce se mai minuna…

Astazi nu mai eu am facut peste 150 de poze cuprinzand diferite aspecte, cate a facut el nu am de unde sa stiu…sute probabil.

Un mic molid ce a crescut pe niste stanci. De vrei doi ani caut sa fotografiez un molid mic, dar perfect, cu ramurile egale, acelasi nr de ramificatii… pana acum nu am gasit, nici nu am cautat prea serios un astfel de arbust.

La un moment urcam spre golul alpin cand a inceput ceva…mazariche, grindina, mie mi s-a parut ca este ceva combinat. Oricum a fost un spectacol mirific…in timp ce ceilalti vorbeau de adapostire eu faceam fotografii. Era o splendoare…

Erau unele destul de mari, altfel nu s-ar fi putut prinde in fotografie, in timpul caderii. Iar cele din aceasta imagine cadeau cu putere pe iarba uscata. Ceva unic…de jur imprejur cadeau o multime de „boabe” de gheata. Despre ce adapostire sa mai vorbesti cand vezi asa ceva.

Branduse, inca neinflorite

Am mai fost intr-o mica pestera unde hibernau doua specii de lilieci, dar am mai gasit doar una. Si cum se miscau sub lumina lanternei era clar ca iesisera din hibernare…seful coloniei era destul de mare.

Astazi, printr-o padure uscata am mai vazut o pisica salbatica, la marginea lizierei de padure un cerb, doua caprioare mai jos intr-o poiana, 8 capre negre, 3 intr-un loc, 5 in altul, veverite, cateva rate salbatice, o multime de urme de animale, mai ales de ursi, iepuri, mistreti.  Cantecul cocosului de munte a fost insa peste toate.

O planta care apare in orice crapatura stancoasa unde se afla putin sol. Are niste flori albe…prin iunie-iulie.

Cateva viorele pe la 1357 m altitudine

Specialistul nostru, cu scuzele de rigoare cand va citi postul, dar i-am spus si lui ca voi scrie ce voi crede, spunea ca aduce el o comisie, ca nu a vazut, auzit niciodata ce a vazut intr-o zi. Inutil, i-am spus ca nu colaborez iar el nu mai stie sa mearga pe unde a fost azi 🙂 . Prietene, in afara de a trage cu arma sau a fura…stii urmarea…

M-a descusut el de una, de alta, i-am raspuns doar la ce trebuia sa stie, i-am confirmat ca exista mai multe specii de fauna, flora care teoretic nu exista in Bucegi. Cand va inmuguri fagul atunci i-am promis ca-l duc sa vada cocosi de mesteacan, unde fiecare cocos este cu gainusa lui, nu sunt poligami ca si cocosii de munte, ca-i arat trei specii de rapitoare mari, una care are un cuib impozant de cativa ani. Mereu cand il vad gandul ma duce la fotoliul din camera mea, e foarte mare. Mai este un mic copac ce creste anormal intr-o pestera, am mai zis ca-l duc la cascadele din muntele Bucsoiu…

Un copac ce a fost traznit, a ars si s-a stins. Cand a cazut s-a infipt mai intai in pamant cu crengile care l-au tinut distantat de sol. Se observa cum au ramas cioatele arse…

Sunt o multime de chestii interesante prin Bucegi, un fluture relict glaciar considerat disparut, evident din hartii este disparut, culoare de pasari migratoare, un alt fluture existent doar in doua zone ale Parcului Natural si care zboara foarte interesant. Desi are 2 perechi de aripi el zboara doar cu cele superioare, cele inferioare le tine ridicate si lipite incat pare un avion, o specie de orhidee ce creste doar intr-un singur loc, un viespar urias cu niste insecte ce au un ac cat un bold, localnicii mai batranii i denumesc caii-diavolului, fosile…sunt foarte multe lucruri.

In Bucegi nu toate lucrurile se intampla in acelasi timp, daca intr-o zona incepe rotitul acum, in alta abia la inceputul lui mai. Dupa cum ghiocei se vor gasi si in luna iunie in anumite locuri in timp ce in altele s-au trecut de mult.

O excursie cu prietenii…din Valea Spumoasa pana la partia Kalinderu

Dimineata ningea, si din acest motiv nu am reusit sa mergem mai multi in aceasta drumetie de week-end. Mai era si ceata, dar tot am plecat cativa…

La putin timp dupa ce am intrat prin padure

Dupa ce am trecut Valea Jepilor

Un copac rupt de vreo doi ani, nu a reusit inca sa ajunga la pamant

Refugiul Salvamont din Valea Spumoasa

Turturi ce apar an de an in acelasi loc

Picaturile de apa ce cad din fisurile stancii alcatuiesc in timp astfel de turturi, unii au peste doi metri

O parte din cascadele Vaii Spumoase

In partia Kalinderu