Renaturare la Sfinx…oare ar fi bine?!

Oricine a invatat la scoala despre Sfinxul din Bucegi sau a vazut o poza cu acest monument aflat pe Platoul Bucegilor. De cativa ani, aceasta stanca este calcata in picioare de sute de turisti, doar intr-o zi de week-end. Turistii mai necivilizati ignora panoul cu „Interzis escaladarea!” si urca pe Sfinx. Daca urca unul, apoi urca si altii.

Pe moment, nu prea se observa cine stie ce impact negativ ca urmare a urcarii pe Sfinx. Dar daca ati fost la Sfinx acum 3 ani sa zicem, si ati facut o poza, cand mai veniti sa retineti de unde ati facut poza veche, faceti alta noua, si apoi comparati-le. O sa vedeti mai multe diferente. Intre timp, au mai cazut, s-au mai faramitat pietre, iar pe Sfinx se urca mult mai lejer ca in alti ani.

In loc sa pastram acest simbol, il tocim, il deterioram, il macinam, mai repede decat o poate face insasi natura.

Solutii in opinia mea NU sunt:

– patrule ale oamenilor legii si ai mediului, pentru ca nimeni nu poate sta pe acolo zilnic, non-stop

-gard metalic, ascutit si inalt, ca la Babele

Dar cred ca trebuie o imprejmuire 🙂 realizata de o asemenea maniera incat turistii educati sa poata atinge monumentul, sa poata realiza fotografii ca si pana acum.

La Sfinx nu poti introduce aspecte antropice, pentru ca modifici in sens negativ peisajul. Ce as propune eu si as vrea sa stiu mai multe pareri, cum vi se pare… Nu plecam de la ideea de a-l lasa asa cum este acum. Una este sa vii o data pe an in Bucegi si alta sa ajungi la Sfinx de mai multe ori, lunar. Asa cum este in imagini ni se pare perfect, cand vezi ce se intampla in realitate iti dai seama ca trebuie facut ceva. Nu doar ca se suie oricine pe Sfinx, dar dispare rapid covorul vegetal, pe zeci de metri a disparut iarba, ceea ce inseamna eroziune…

Asadar,

Daca de jur imprejurul Sfinxului s-ar cladi un „brau din piatra”, inalt de 1-1,5 m, si intre stanca monumentului si marginea acestui brau s-ar pune pamant, iar deasupra, la nivel cu marginea pietrelor din brau s-ar planta brazde de iarba, cred eu ca s-ar reusi doua lucruri:

1.  oprirea eroziunii naturale

2. accesul pe partea vestica, in principal, al „cataratorilor”

Vizitatorii ar merge pe langa acel zid alcatuit din piatra peste piatra, roca de munte, luata de prin imprejurimi, necimentate si aranjate estetic una peste cealalta, pana ar ajunge in fata Sfinxului. De acolo, pe un culoar de acces, ar ajunge langa chipul Sfinxului, spatiul va fi destul de mare…dar nu se va mai putea urca in dreapta ca sa se ajunga deasupra stancii. Pentru ca accesul va fi impiedicat de acel brau de piatra, langa care cresc brazde de iarba.

Alte masuri, in stransa legatura cu ridicarea acelui brau stancos, inierbat:

– este clar ca un simplu brau, indiferent cat de estetic ar fi, nu-i va opri pe aceia care doresc sa incalce orice regula, prevedere legala.  Trebuie montat un panou mare, nu langa Sfinx ca sa nu apara in poze, cu un istoric, legende despre Sfinx. Alte doua panouri la statiile de telecabina din Busteni si Babele. Alte patru panouri mai mici, intre statia de telecabina Babele si monumentul natural. Panourile de la telecabina si cele pana la Sfinx sa contina mesajul: „Interzis urcatul pe Sfinx!” si temeiul legal, vreo mie de lei amenda.

– zona aflata intre 10 metri si 25 metri distanta de Sfinx sa fie indreptata, acoperita cu brazde de iarba, lasat un drum de acces.

– in zona mentionata mai sus, sa fie amplasate circa 10-15 banci, pentru a sta turistii pe ele. Dupa cum stiti, la Sfinx nu ai pe ce sta, pe jos este pamant. Accesul catre un obiectiv atat de important trebuie sa se faca dupa niste reguli minimale si intr-un cadru civilizat.

Va propun mai jos sa priviti o imagine, cu urmatoarele precizari:

-pozele din stanga, sus si jos sunt actuale, in cele din dreapta am introdus modificarile mentionate in text, mai sus

– va rog sa priviti mai mult poza din dreapta jos, si sa nu va ganditi ca asa va fi la Sfinx, precum este in imagine. Pentru ca tot ce am pus in poze sunt niste modificari pentru a se intelege ideea. Braul de piatra nu va fi din bolovani asa de mari, atat de nearanjati, dar va avea dublu rol: primul, ca brazdele de iarba ajung pana sub Sfinx si apele pluviale nu mai siroiesc pe roca mai putin dura, al doilea, ca braul de piatra si avertismentele obliga la inaintarea pe drum pana la acel culoar. Stiti ca in prezent sari repede din asa-zisa poteca si te sui pe Sfinx.

FIN1– punctele rosii semnifica bancile, adica daca tot ai ajuns la Sfinx, sa poti sa stai linistit, cat vrei. Si nu poti sa stai in picioare. Nu trebuie sa va agatati privirea de acele banci sau de culoarea lor. In imagine sunt puse tot ca idee, nu inseamna ca asa vor fi.

– cu sageti galbene sunt desenate drumul de acces si directia de deplasare, plus culoarul din fata Sfinxului.

– oricine poate face un exercitiu de imaginatie. Nu intervii agresiv, antropic la Sfinx, dar niste conditii de vizitare si de protectie trebuie implementate.

– cercul in care stau diversi yoghini nu va fi distrus, iar mica piramida ce exista in preajma cercului, in opinia mea, ar trebui recladita.

– renaturarea zonei este poate unica solutie

– nu vor fi amplasate cosuri de gunoi, pentru ca pe munte nu exista societate de salubritate. Daca ai adus un pet plin cu apa in rucsac, il poti lua mult mai usor, gol, inapoi. In oras, gasesti unde sa-l arunci.

– renaturarea va fi data ca stire la tv, apoi in week-end-ul urmator trebuie mers cu jandarmi montani si agenti ai Parcului Natural Bucegi, cativa jurnalisti, si stat mai la distanta. Din proprie experienta va spun ca unii vor veni tocmai pentru a urca pe Sfinx, pentru ca au vazut stirea. Oricine se suie, trebuie filmat si sanctionat cu maximum posibil, dupa care data si aceasta stire. Pentru ca ai reguli la tot pasul si conditii civilizate de vizitare, poti atinge Sfinxul cu mana dar nu te mai poti urca pe el, cu picioarele. Mai mult de atat nu se poate!

Ca oamenii sa se poarte civilizat, trebuie create reguli si conditii, pentru ca ei sa se poarte astfel. Lasat totul de izbeliste si la latitudinea morala a fiecaruia, inseamna multe alte lucruri, mai putin insa normale.

Peste tot, ne mandrim cu Sfinxul, vorbim despre Romania si dezvoltarea turismului, de proiecte de milioane de euro pentru dezvoltare durabila, dar nu suntem in stare sa facem un lucru simplu la acel monument. Costurile nu sunt mari…in acest moment, din cate am inteles, sunt lucrari la domeniul schiabil al Sinaii, (la circa 8 km de Babele!) se face un lac necesar instalatiei de inzapezire artificiala a partiilor…cei de acolo nu au ce face cu pamantul excavat si cu brazdele de iarba. Solul si compozitia stratului vegetal sunt ca si la Babele, 2-3 basculante ar rezolva problema cu acel brau de piatra si a imprejurimilor.

Aceasta idee nu poate multumi evident pe toata lumea dar poate fi o varianta; am trimis-o institutiilor abilitate pentru a o studia, a o cosmetiza, a se consulta intre ei si a gasi cea mai optima solutie!

Mai jos, alte doua imagini:

FIN2In poza din stanga sus vedeti copii, tineri, adulti, cum stau pe jos, precum si acel cerc. In dreapta sus, partea estica a Sfinxului, sagetile ar semnifica lungimea, locul braului din piatra. In pozele de mai jos, se vad oameni in picioare, si piramida in diferie stadii, ridicata si daramata. Vedeti si o tanara ce doarme pe un petec de iarba si alti oameni ce stau pe acea mica inaltime ramasa…astfel va dati seama cat au spalat ploile pe acolo terenul, si cat pamant a fost carat de siroaie, in lipsa covorului vegetal. In principal, trebuie sa ne intereseze imprejurimile imediate ale Sfinxului; pentru ca actiunea oamenilor, coroborata cu aceea a naturii, chiar au un efect major asupra monumentului!

FIN4Sagetile verzi ar semnifica zona protejata de braul de piatra…pe acolo urca foarte multa lume

Cam atat 🙂 …despre degradarea Sfinxului se poate citi si intr-un articol recent:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/11/astazi-despre-cum-se-degradeaza-sfinxul-din-bucegi/

O supozitie: Ce ar fi ca in Bucegi sa existe „ceva” … de origine vulcanica?

Pare o prostie si de obicei eu ma feresc pe cat posibil sa scriu lucruri fara acoperire. Chiar si atunci cand nu pare, sa stiti ca exista totusi un fundament. De data aceasta, se pot face unele presupuneri pornind de la lucruri certe, care exista.

Mai intai o melodie, fara cuvinte 🙂 …ca uneori ni le pierdem 😉

….

Sunt trei lucruri care imi dau de gandit si ma fac sa scriu acestea, poate simple teorii si speculatii…sau poate o baza, de plecare :))) Pe undeva… :))

1. Avem in centrul Bucegilor izvoare minerale feruginoase. Ceea ce presupune existenta unor roci bogate in Fe. Apa „spala” aceste roci si izvorul aparut la zi, este feruginos. Ideea este ca, mai ales rocile vulcanice au Fe. Daca acest izvor aparea in Carpatii Orientali nu era ceva neobisnuit, ca sa atraga foarte mult atentia. Dar el este in Bucegi…si Carpatii Meridionali nu prea au izvoare minerale feruginoase.

2. In ultimele luni am facut mai multe excursii pe Bucegi prin zone cu o pronuntata eroziune. De ce m-am dus pe acolo?! Pentru ca mie daca imi intra in cap o idee greu mai iese…si pana iese, presupunand ca mai iese, este intoarsa pe o mie de feţe. Am gasit niste roci prin primavara, eu stiam din ce invatasem, ca nu prea au ce cauta pe Bucegi. Am studiat orice martor de eroziune, am consultat carti, si nu in ultimul rand specialisti. Apoi spre toamna, am reluat activitatea aceasta si am postat si pe blog zeci de pietre. Eu nu aveam cum sa spun ca o anume roca este vulcanica pentru ca s-ar fi crezut ca bat campii. Acum pot spune ca este vulcanica pentru ca exista pareri ale unor specialisti in domeniu. Deci, ce cauta roci vulcanice pe Bucegi?

3. In anul 1993 in luna august, in Bucegi s-au intamplat niste lucruri fara explicatii. Iata ce spunea in media, un meteorolog de la statia Vf. Omu: „Au fost cateva sute de cutremure atunci. Erau si cate 10 miscari telurice intr-o zi, de intensitate mica. Cel mult 5 grade pe scara Richter. Devenisera o obisnuinta, zilnic se cutremurau Bucegii. Aici, la statia meteo, la 2505 m altitudine, simteam mai tare cutremurele decat la baza muntelui. Au fost doar niste crapaturi in peretii refugiului salvamont de la Omu. Apoi cutremurele au incetat brusc. De atunci nu au mai fost.”

Ce spune un cunoscut geolog din Busteni, Traian Trufin: „Cutremurele au fost ciudate. Si asta pentru ca muntii Bucegi au in structura lor calcare si conglomerate. Este o zona stabila din punct de vedere geologic. De aceea este anormal sa avem aici cutremure”.

Iata si cum descria acele momente: „Se auzea mai intai o bubuitura sub pamant, apoi simteai cutremurul. Parca s-ar fi surpat ceva in adancuri. Am lucrat in mina si acolo se auzeau asemenea bubuituri. Aceeasi miscare haotica a pamantului, care nu are nicio legatura cu o miscare seismica”.

Un aspect interesant este precizat tot de catre geolog: „Eu cunosc vreo 50 de oameni care au avut insomnii atunci. Se simtea in aer un miros ciudat, parca era gaz. E posibil ca acea emanatie de gaze sa fi provocat insomnii”.

Sa citez si opinia directorului Institutului National de Fizica a Pamantului, Mircea Radulian:

„Este posibil ca aceste cutremure sa fi aparut tocmai din cauza faptului ca Muntii Bucegi se afla in apropierea Vrancei, o cunoscuta zona seismica. Dar este greu de explicat de ce in ultimii zece ani in Bucegi nu a mai fost nici o miscare seismica. Secventa aceasta de cutremure din Bucegi, din 1993, este unica pe teritoriul Romaniei”, ne-a spus seismologul. Important este ca s-au facut studii in Bucegi, dupa acea lunga serie de cutremure, dar ramane inca un mister in privinta cauzelor pentru care un intreg masiv muntos s-a clatinat timp de o luna. „Se incearca o interpretare a studiilor facute in zona. Dar problemele nu sunt inca elucidate”, a admis omul de stiinta.

Se mai spune ca acele cutremure au fost crustale, adica de mica adancime, la maximum 15 kilometri.

Articolul complet poate fi citit pe:

http://esoterism.ro/ro/ciudbucegi.php

Atentie insa sa nu cadeti in capcanele imaginatiei, ale scenariilor SF, de genul „specii extraterestre ce sapau tunele prin Bucegi”. Subiectul cutremurelor este asociat pe multe site-uri cu civilizatii extraterestre.

Asadar,

Avem trei premise, poate relationeaza 3 cu 2 si 1 este un efect, s.a.m.d. Cum determini adevarul? Niciodata pe baza unor articole. Acestea pot constitui doar idei de abordare a unei probleme. Fara o cercetare in teren vorbim degeaba.

Sa va prezint teorii personale. Masivul Bucegi are forma de potcoava, pare o cetate. Pe laturile est, nord si vest sunt abrupturi impozante. In centrul acestei potcoave exista Platoul Bucegilor si principalul curs al masivului, raul Ialomita, ce izvoreste nu departe de Mecetul Turcesc. In niciun caz nu izvoreste de sub Vf. Omu cum sunt invatati cate unii. Pana la acel varf sunt mai multe bazine hidrografice. Avem in centrul Bucegilor, Platoul si Valea Ialomitei. Cele doua evident se invecineaza. Se poate spune si ca Platoul este „prins” doar de ramura estica a masivului, nu si de cea vestica.

Din zona Babele porneste insa un alt sir de munti, de mai joasa inaltime, inierbati sau acoperiti de jnepeni, ori cu padure de molid in amestec cu larice. Acesti munti (Cocora, Laptici, Nucet, Oboarele, Dichiu etc.) reprezinta partea pe care se sprijina Platoul Bucegi inspre Valea Ialomitei. In multe locuri din acest sector se poate observa dispunerea si alcatuirea stratelor. Eu am colindat in special vaile. Acolo am gasit roci vulcanice, nu multe, una azi, alta peste un timp. Probabilitatea de a gasi o astfel de roca pe o vale pe care curge apa de ploaie primavara, vara, toamna, avalanse iarna si printre zeci de mii de alte pietre este una extrem de redusa.

Multitudinea de roci metamorfice intalnite este de asemenea de luat in seama. Procentul de astfel de roci este minor la scara Bucegilor…asa se spune. Toti stim inca de la scoala generala, ca o roca metamorfica este de fapt o roca obisnuita care a fost transformata la temperaturi sau presiuni foarte ridicate. Ce presiuni sa existe in Bucegi de se intalnesc aceste roci?!

Totusi, aceasta transformare se produce la anumite adancimi in cele mai multe cazuri. Poate ca mai trebuie un capitol scris referitor la alcatuirea geologica a Bucegilor.

Posibil ca in componenta Platoului Bucegi sa existe ceva de origine vulcanica. Sunt roci vulcanice la zi, metamorfice si izvoare minerale. Au fost miscari puternice in anul 1993. Toti stiu ca acestea au avut loc, generic vorbind, „sub Bucegi”. Geologul Traian Trufin spunea ceva de un gaz, un miros in aer. Daca sub Platoul Bucegi aveau loc anumite miscari si se eliberau astfel de gaze?

Poate este totul o supozitie. Poate nu este! Cata vreme exista acele izvoare si roci, se poate discuta pe marginea acestui subiect. Cutremurele au existat de asemenea.

Imagini:

Roca vulcanica pe Bucegi

Roca metamorfica

Izvor mineral feruginos…va trebui data viitoare sa verific daca este cald sau rece

Personal as fi interesat de un prim lucru: de niste cifre sigure. Ma refer la masuratori exacte in diferite puncte ale Bucegilor, oficiale, efectuate in perioada comunista si pana in 1993. Apoi cu un gps performant facute din nou masuratori in acele puncte, acum dupa 19 ani…ca informatie paralela. Niciodata ipoteza „vulcanica” nu a fost adusa in discutie, cand s-a facut referire la cutremurele din Bucegi. Teoretic nici nu ai ce sa spui, nimeni nu a gasit sau scris ceva pentru a asocia termenii „vulcanic” si „Bucegi”.

Ma intreb asa, mai in gluma, mai in serios, daca aceasta ar fi o explicatie pentru acele cutremure…de acum 19 ani?

Pietrele de pe Platoul Bucegilor – 2000 m altitudine

Roci ar parea mai stiintific, dar sa fie asa pe intelesul tuturor. Pentru multi? … Pietre toate! 🙂

Am sa trec peste introducerea cunoscuta „cum mergeam eu, noi”…etc, pentru ca acela va fi alt post.

Acum doar pietre, cu rugamintea prietenului Alexandru, daca poate si este ceva interesant, sa ne mai ajute cu explicatii!

O piatra destul de usoara ca greutate, eroziunea a facut sa arate ca o sita

Un „artefact” diluvian

De aproape, parea o mica statuie sculptata, avea in jur de 5 kg. Va trebui sa o pozez mai detaliat si o sa prezint din toate unghiurile. Este o capodopera…are si un ochi. Zacea pe jumatate ingropata…palaria de jur-imprejur este perfecta

Harta la scara milenara

Albie pluviala, de torent, la 2000 m altitudine

Jder de piatra…urme

Apa a sapat…va imaginati in cate mii de ani s-a adancit astfel.

O ciuperca uscata adusa de vant…langa ceva ce pare o calcedonie albastra, mare, de nemiscat

La un moment dat, prietenii nu stiau unde ma aflu…eu pot fi localizat in orice colt al muntelui

Le-am semnalizat ca totul este in regula si au plecat 😉

Mai departe prin aceeasi zona pitoreasca…acesta va fi incepand de la anul un traseu turistic tematic

Observati ca la tot pasul este nisip fin

Si timpul le-a albit oasele…

Cat de frumoasa este…Poate nu ar fi rau sa facem un muzeu al pietrelor din Bucegi la Busteni. Tot spunea primarul ca face un Centru de vizitare al Parcului Natural…bine, lor le sta mai bine in natura, dar de acolo de unde sunt cu zecile poate fi luata una…drept material didactic. Sa se mai educe unii, altii…

Dupa curba alte surprize… orice curba este o pagina de istorie, versantul opus stancii erodate s-a inierbat in timp, precipitatiile au fost destul de reduse, se poate face si un calcul ce volum de apa curge pe aici

Un Diluvian 🙂

Arta naturala

„Pistrui”-intruziuni

Mai si coboram denivelarile

Se mai ghicea dincolo de curba o alta saritoare…era una de circa 6-7 metri inaltime

Martori imprimati pe vecie…comparativ cu scara umana

A fost un „mic” material despre geologia Bucegilor…adica doar a Platoului, ca mai sunt si alte tipuri de roci. Mai adaug astfel ceva minor 🙂 la istoria acestui munte 🙂

Pe la lizierele padurilor din muntii Baiului

Muntii Baiului, prelungirea ultima a Carpatiilor Orientali, desi nu sunt munti de talia Bucegilor au un pitoresc aparte…culmile prelungi, traseul de creasta si potecile ce insotesc lizierele padurilor.

In fiecare primavara, cu cativa prieteni, parcurg indeosebi bazinele hidrografice ale paraielor Valea Fetei, Sipei, Tufei, Valea Cainelui sau cobor spre Orjogoaia adica spre Valea Doftanei.

Muntii Baiului sunt unici prin farmecul potecilor de la limita altitudinala a padurii, poteci realizate de zeci de ani de animale, fie domestice, oi sau vaci, fie salbatice, indeosebi caprioare si mistreti.

Mai jos de aceste poteci sunt mereu copaci cu ciuperci ce de putine ori se vad si din poteca…

Vara, nu prea merg pe acesti munti, exceptand luna august cand apar afinele. Am gasit de cam 4 ani, sute de metri patrati de afinis, si desisuri pline de zmeura cum nu creste nicaieri in Valea Prahovei. Zmeura are bob mare si un gust aparte, diferentiat de ce apare pe piata. Si doar eu si cu un prieten culegem din acea zona…nu am vazut pe nimeni pe acolo in acesti ani.

Toamna, revin pe Baiului pentru a surprinde apusul pe Bucegi si mantia ruginie a padurilor, pentru a face un foc la o stana pregatind diverse mancaruri in linistea serii.

Mersul pe la lizierele padurilor din Baiu nu este ceva simplu, de fapt niciun lucru frumos nu este usor accesibil, uneori urci, alteori cobori, de si mai multe ori mergi pe curba de nivel, mai sunt rape cu pietris aparute in urma eroziunii…peisajul este schimbator si totodata linistitor, vezi tot felul de flori sau de animale.

Si astazi am parcurs o poteca pe langa o astfel de liziera…am mers ore bune, dar a fost atat de frumos, si vremea a fost perfecta, incat nu o sa pot reda decat o mica parte din aceasta drumetie.

O raza de soare strapunge intunericul padurii de conifere

Fagul singuratic, deja eram pe poteca

Copacii la aceasta altitudine cresc foarte interesant, se adapteaza pentru a invinge vantul

O ciuta de cerb curioasa…

Se si vede cum am intalnit o portiune presarata de rape…pe care am traversat-o in mai bine de 30 de minute

Eroziunea in unele locuri se accentueaza de la an la an, in alte locuri se diminueaza

O mica cadere de apa, care vara nu mai exista

Din nou pe poteca

Au mai mers si mai merg si altii pe aici, ce simt nevoia sa lase cate o urma a trecerii lor

Poteca se termina intr-o culme lunga ce cobora spre Sinaia…pana la urma pe niste drumuri forestiere am iesit in zona Golful Regal din Busteni 🙂

GARD LA SFINXUL DIN BUCEGI…SI LA BABELE!

Anul viitor, turistii ce vor sosi pe Platoul Bucegilor vor avea parte si de o surpriza: monumentele naturale Babele si Sfinxul vor fi prevazute cu un gard.

Masura a fost luata de administratia din Busteni pentru ca foarte multi turisti se urca pe aceste forme geomorfologice. Aceste gesturi se pot pune pe seama educatiei fiecaruia.

La Babele te duce telecabina direct din orasul Busteni. Pe munte ajung toate categoriile de persoane astfel ca unii sunt mai mult sau mai putini civilizati.

Trebuie oare conservate acele monumente cand Parcul Natural este patrulat de mai multe institutii ale statului?!

Pentru moment insa se poate vorbi de necesitatea imprejmuirii acelor monumente, fiind categoric o solutie temporara. Cetatenii trebuie sa constientizeze ca valorile patrimoniului natural trebuie pastrate, fie ca sunt la ei in judet fie ca sunt in alta parte.

Sunt un sustinator al mediului dar turismul trebuie facut in asa fel incat sa se dezvolte. Pana la Sfinx trebuie realizata o poteca ca lumea, sa mearga omul in voie. Lasi natura sa-si vada de treaba in alte zone din Bucegi. La Babele si Sfinx eventual creezi un perimetru de 100-200 metri patrati pe unde pot merge turistii…restul le inchizi.

Pentru ca turistul vine pe Bucegi sa vada niste atractii. Este normal sa faci o poteca clara, unica. Daca lasi actuala poteca in starea in care se afla, peste cativa ani o vei gasi si mai sus, rezultand o suprafata mai mare ce va fi scoasa din circuitul natural.

Asa daca ai o singura poteca, ingrijita periodic, oamenii vor merge pe acolo. Poteca ramane aceiasi, si dupa ploaie si dupa topirea zapezii, dar pentru asta trebuie munca.

La ora actuala spre Sfnx poti veni de la statia de telecabina pe unde vrei. Instinctiv, majoritatea turistilor aleg sa se deplaseze pe acea poteca ce nu este inclinata. Sunt si altii care merg pe unde vor. Insa eu vorbesc de marea majoritate.

Ansamblul natural alcatuit din Babele, Sfinxul, Columna Caraimanului a carei denumire actuala a devenit o obscenitate, precum si formatiunea cunoscuta sub numele de Barbosul necesita mai multe masuri de protectie. Trebuie impiedicat procesul de eroziune in multe zone, de la an la an suprafata afectata este mai mare.

Daca privesti aceasta zona de undeva de pe o inaltime se va observa un lucru interesant: cea mai mare portiune cu eroziune are circa 300 metri lungime si o latime de circa 70-100 metri. In acest segment se gasesc obiectivele naturale. Cauzele sunt atat naturale cat si antropice.

Astfel ca, imprejmuirea monumentelor nu este suficienta fara realizarea unei poteci de acces, mai mare eventual dar sa fie doar una…dublata de alte masuri.

Babele oricum au un gard de protectie, sa zicem ca va fi unul si la Sfinx. Insa romanul este roman, si daca vrea sa se urce pe Sfinx se urca si cu gard si fara gard. Si ne intoarcem iar la cine trebuie sa supravegheze zona si la felul cum ajunge mesajul de constientizare la turist.

Vom vedea ce va fi si care vor fi reactiile turistilor!

Sfinxul in departare, vazut cum se vine dinspre Caraiman la Babele