Anul viitor, turistii ce vor sosi pe Platoul Bucegilor vor avea parte si de o surpriza: monumentele naturale Babele si Sfinxul vor fi prevazute cu un gard.

Masura a fost luata de administratia din Busteni pentru ca foarte multi turisti se urca pe aceste forme geomorfologice. Aceste gesturi se pot pune pe seama educatiei fiecaruia.

La Babele te duce telecabina direct din orasul Busteni. Pe munte ajung toate categoriile de persoane astfel ca unii sunt mai mult sau mai putini civilizati.

Trebuie oare conservate acele monumente cand Parcul Natural este patrulat de mai multe institutii ale statului?!

Pentru moment insa se poate vorbi de necesitatea imprejmuirii acelor monumente, fiind categoric o solutie temporara. Cetatenii trebuie sa constientizeze ca valorile patrimoniului natural trebuie pastrate, fie ca sunt la ei in judet fie ca sunt in alta parte.

Sunt un sustinator al mediului dar turismul trebuie facut in asa fel incat sa se dezvolte. Pana la Sfinx trebuie realizata o poteca ca lumea, sa mearga omul in voie. Lasi natura sa-si vada de treaba in alte zone din Bucegi. La Babele si Sfinx eventual creezi un perimetru de 100-200 metri patrati pe unde pot merge turistii…restul le inchizi.

Pentru ca turistul vine pe Bucegi sa vada niste atractii. Este normal sa faci o poteca clara, unica. Daca lasi actuala poteca in starea in care se afla, peste cativa ani o vei gasi si mai sus, rezultand o suprafata mai mare ce va fi scoasa din circuitul natural.

Asa daca ai o singura poteca, ingrijita periodic, oamenii vor merge pe acolo. Poteca ramane aceiasi, si dupa ploaie si dupa topirea zapezii, dar pentru asta trebuie munca.

La ora actuala spre Sfnx poti veni de la statia de telecabina pe unde vrei. Instinctiv, majoritatea turistilor aleg sa se deplaseze pe acea poteca ce nu este inclinata. Sunt si altii care merg pe unde vor. Insa eu vorbesc de marea majoritate.

Ansamblul natural alcatuit din Babele, Sfinxul, Columna Caraimanului a carei denumire actuala a devenit o obscenitate, precum si formatiunea cunoscuta sub numele de Barbosul necesita mai multe masuri de protectie. Trebuie impiedicat procesul de eroziune in multe zone, de la an la an suprafata afectata este mai mare.

Daca privesti aceasta zona de undeva de pe o inaltime se va observa un lucru interesant: cea mai mare portiune cu eroziune are circa 300 metri lungime si o latime de circa 70-100 metri. In acest segment se gasesc obiectivele naturale. Cauzele sunt atat naturale cat si antropice.

Astfel ca, imprejmuirea monumentelor nu este suficienta fara realizarea unei poteci de acces, mai mare eventual dar sa fie doar una…dublata de alte masuri.

Babele oricum au un gard de protectie, sa zicem ca va fi unul si la Sfinx. Insa romanul este roman, si daca vrea sa se urce pe Sfinx se urca si cu gard si fara gard. Si ne intoarcem iar la cine trebuie sa supravegheze zona si la felul cum ajunge mesajul de constientizare la turist.

Vom vedea ce va fi si care vor fi reactiile turistilor!

Sfinxul in departare, vazut cum se vine dinspre Caraiman la Babele