Parca fix acum o saptamana a fost excursia aceasta. Numai ca pentru vreo 4 zile nu am avut telefon cu toate functiile :))

Week-end-ul acesta nu era de mers pe undeva pentru ca ploua continuu de sambata…

Tot cu prieteni din copilarie pe carari rar umblate de oameni:

Exact aici am fost demult, acum vreo 30 de ani. E locul unde daca urci din Poiana Tapului atingi stanca muntelui. Si aveam acest obiectiv :)) Mai sa imi iau bataie pe atunci pentru faza asta.

O panta spectaculoasa… apoi am urmat linia stancilor din ce in ce mai sus…

De jos spre inaltimi

Mii si mii de cuvinte intr-o imagine… Aici e tot acasa, acel acasa.

Poteca

„Se poate ascunde de lege oricine prin Bucegi” :))) „Astia care au fugit din tara si au fost prinsi, nu au stiut cu cine sa vorbeasca” :)))

Cercetam si pe aici dar in alte vieti :)

Poftim, nu suntem nici primii si nici singurii. La ce i-o fi trebui cine stie cui, acel lemn?!

Bureti negrii degerati

Acestia au fost mai la adapost. Ne-am limitat totusi la poze.

Aici timpul se masoara altfel.

A, da, si haiducia pe coclauri s-a incheiat in loc special amenajat:

Facem tot felul de experimente mereu, ba cu carnati nustiudecare, ba de casa, de la tine sau de la mine, ba carne de vitel etc :)) Deja stim perfect ce merge pe gratar. Nu stim de ce mai exista mici de la Carrefour, Filsam sau Ana si Cornel… zero total :))) Chiar ar trebui facuta o analiza specifica intr-un articol detaliat :)

In stanga, carnati de la Sergiana, in dreapta, carnati de casa. Nota 8 pentru Sergiana, 10 pentru ai nostri :))