O casa isi schimba proprietarul, evident si terenul. Apoi iar. Si iar si iar. La limita proprietatii se afla o cruce mai veche de un secol. O cruce de pomenire, din piatra.

Prietenul Mihai o observa si vorbeste cu noul proprietar dar si cu preotul. Ambii, sau mai bine zis :)) toti trei se dovedesc oameni cu o anumita educatie… Crucea statea in pozitie orizontala de ani de zile, dupa cum a interesat pe fiecare.

Intr-o zi, se ia crucea de piatra cazuta si este adusa in curtea bisericii pentru a i se gasi un loc mai bun. Vertical.

Povestea…

Pomelnicul cu vii

Ma uit la o zgarietura microscopica si imi vine  sa spun: nicio cruce fara sange… Reusesc sa ma surprind des cu tot felul de filozofii :))) Cum spunea cineva, problema nu e ca vorbesti singur, ca se intampla; problema este sa nu cumva sa vorbesti singur si sa afli noutati :)))

Tot in zona, fiind la acest capitol cu cruci de piatra, ne-am oprit putin la o alta cruce de piatra:

Peste 200 ani… iar dintr-o catagrafie am aflat ca pe ea au fost trecute numele tuturor familiilor din localitate (din acea vreme!).

Inscriptia este in mare parte degradata, bine ca a fost „culeasa” cand inca mai era descifrabila.

De 200 ani in acelasi loc…

Cires inflorit

Si dricul restaurat, arata ca nou, amintind de alte vremuri:

Evident, dricul era tras de cai.