Ieri, 15.04.2013 a demarat prima actiune a Comunitatii Bucegilor. In aceasta saptamana va mai fi inca una cel putin. Sunt si cateva reactii la prima actiune, acestea apar atat pe blogul Comunitatii cat si pe alte site-uri. Incet-incet, se va intelege exact ce este cu aceasta initiativa si poate vor subscrie si mai multi.
In cateva ore intram in penultima luna a anului…sa vedeti voi ca daca nu am murit in prima jumatate a anului, nu vom muri nici pe 21 decembrie 2012, ziua „profetica” 🙂 Cred ca se vor impusca unii de necaz ca nu o sa vina sfarsitul.
Mai stiti ca in anul 1000, oamenii si-au inchis afacerile, au mancat bine, si s-au bagat in pat asteptand Apocalipsa? Si a doua zi nu s-a intamplat nimic, a treia zi la fel… :)) Sau ca prin 1800 nu stiu cat in America s-au urcat unii pe acoperisul caselor asteptand sa fie ridicati la cer? :))) Bietii oameni :)))
Sa ne intoarcem la ziua de astazi complet diferita de aceea de ieri…asa va fi si sfarsitul, pe neasteptate, neprevazut. Azi este frumos, maine nu mai este :)…depinde de ce parte te vei gasi…parca asa era „reteta”!
De data asta, a fost frig ieri si azi cald si frumos!
Ies eu dimineata pe la 7 din casa, (vedeti ca data de pe poze arata 8, nu am dat ceasul inapoi), ma asteptam sa fie foarte frig dar nu era asa. Muntele stralucea in bataia soarelui, strat de zapada peste frunze…pe masura ce soarele inainta se topea si zapada.
Cota 1400
Castelul Peles
Banca Noastra 🙂 …a nins cu frunze peste ea
Zapada si frunze…
Zapada cand atinge frunzele inseamna sfarsitul acestora…cadeau frunzele singure, fara sa fie nevoie de vant
Ploaie continua…de frunze
Stiti bine ce era aici 🙂
Oglinda acoperita si inghetata…la fel de frumoasa, totusi 🙂
Castelul Pelisor
Restaurantul „Forest” – Ioana Hotels
Zapada la Stana Regala
Micutul era cam bolnav
Trist…desi m-am jucat o vreme cu el
Cred ca este cel mai bine spus asa: „soarele scutura zapada din brazi” 🙂
Sa vorbim putin, inainte de a prezenta poze specifice blogului, despre ce se mai intampla prin lumea noastra 🙂
Diplomatul care a spulberat o tanara in Bucuresti se pare ca era seful spionajului rus in Romania. Cand sa o stearga el din Romania, instalat confortabil in avion…a trebuit sa coboare :)) Chipurile avionul avea o bomba la bord. Ce emotii i-au dat :))) Mi-a placut asta :)) Oare era prieten si cu rusii din Busteni ce simuleaza dezvoltarea turistica pe banii romanilor, printr-un parteneriat strategic cu administratia locala condusa de un roman, ruda cu ei? Ca se spune ca opt din zece rusi bogati, aflati pe teritoriul UE sunt ofiteri SVR 🙂
Tot serviciile rusesti declarau la inceputul lunii octombrie ca incendiile de padure din Europa au fost provocate de membri Al Qaeda, care si-au schimbat strategia. Dand foc ar provoca pagube mai mari decat daca ar pune o bomba. Nu-i asa ca nu suna deloc credibil? :)) Adica renunta la bomba fanaticul care crede ca omorand cat mai multi oameni ajunge in bratele lui Allah? Nu cred! Ar insemna si ca incendiile din Bucegi si Baiului au fost provocate de astfel de persoane…desi este clar ca incendiile din Bucegi au avut drept autori oameni si nu cauze naturale, o asemenea ipoteza cu arabi dand foc este neverosimila. Nu cred ca exista arab nesupravegheat pe aici, in conditiile in care sunt hoteluri si interese evreiesti…
Pe de alta parte am vazut ca SUA isi va dota armata in doi ani cu arme laser, capabile sa distruga o nava, un avion, in cateva secunde…bine, asta este ceea ce se declara. Realitatea este cu siguranta alta…nimeni nu isi declara intentiile si potentialul militar decat pana la un anumit punct. Probabil s-au creat arme si lucruri pe care noi doar ni le imaginam, probabil s-au gasit solutii la multe dintre problemele omenirii, probabil viata este si altfel…
Mi-a placut actiunea procurorilor la CFR. Trebuie cumva sa se termine cu furtul si coruptia si in acest domeniu. Erau titluri cu „100 de nasi” retinuti. Nu este frumos? Sa-i vezi pe toti in duba Politiei? Nasi, directori din ministerul Transporturilor. Este chiar frumos sa vezi cum marilor directori, plini de fitze, li se sfarama universul, cum li se duce puterea si orgoliul…cum pe neasteptate viata le da o palma binemeritata. Pentru ca acesti talhari nu se pot opri din furat niciodata…
O alta declaratie interesanta este a ambasadorului SUA in Romania facuta ieri: „Evaziunea fiscala este atat de larg raspandita aici in Romania incat marimea acestei evaziuni ar putea depasi nivelul bugetului de stat”. Va dati seama ca asa si este…cat mai ales ce inseamna acest lucru?! Omul acesta stie cel mai bine ce este la noi in tara 🙂 Mai bine decat noi, pentru ca ne-am obisnuit cu situatia. In Valea Prahovei cea mai mare evaziune se face pe piata lemnului… Intai insa trebuie schimbat cadrul legal pentru ca sunt portite prin care se legalizeaza anumite lucruri…tot datorita legii oarbe pe alocuri, oamenii sunt invatati sa fenteze statul…care ia pielea de pe ei, uneori-deseori 🙂
Despre meciuri de fotbal nu prea vorbesc ca nu ma intereseaza. Am vazut o stire in presa judeteana, cu un interlop retinut de politisti in Campina. Acesta se batea cu oamenii legii, facea scandal prin locurile publice. L-au prins intr-un bar pe cand se batea pe acolo. Am vazut o filmare…dar nu cu el cand se batea cu cineva :)) Ci cu el cand era batut de politisti. L-au culcat si bateau politistii la el cum vedeti in filme. Minute in sir. Mare mirare daca mai este zdravan dupa asta. Si in duba la fel, il snopeau in bataie. Seful IPJ Prahova spunea ca ii va sanctiona pe politisti daca au depasit limitele…mai bine ar fi sa le dea o prima, sa-i felicite. O mare bila alba pentru Politie 🙂
Dupa atata vorbarie sa va prezint si traseul de ieri. Am plecat pe la ora 13 din Sinaia…dupa ce am vorbit cu un doctor. A scapat, pentru ca nu m-a speriat pe mine, prea tare 🙂 El a spus mai mult repaos…eu primul lucru pe care l-am facut, adica la vreo doua ore distanta, a fost total opus.
Ma enerveaza doctorii astia care isi dau cu presupusul „vom vedea, ar fi bine, ar fi indicat”… Mi-a recomandat niste „medicamente”. Le-a scris el, dar prima grija a mea a fost ca la iesire sa arunc hartia in cel mai apropiat cos de gunoi. Bine, trebuie sa-l sun, sa-i spun ca ma odihnesc 🙂 …mergand!
Asa ca, pentru a nu pierde ziua, am dat un telefon si am fixat un traseu prin muntii Baiului…plecare din Sinaia-Piscul Cainelui-drumul de pe culmea Baiului-coborare pe Muchea Vaii Rele- drumul forestier Valea Rea – Sinaia.
Mai sus de fosta cabana Piscul Cainelui
Iasca pe fag…crestea ciudat si asta deoarece copacul cazuse 🙂 Se pare ca o astfel de ciuperca poate trai vreo 20 de ani
O iasca crescuta in acest an
Bureti negri…asa erau toti, destul de mici, insirati pe trunchiul cazut. I-am lasat acolo…daca-i gaseste cineva bine daca nu iar bine. Asa mici cum sunt, in total, daca sunt adunati ajung la cateva kilograme…pe care eu nu aveam chef sa le iau dupa mine pe traseul stabilit.
Dupa succesiunea de pante inclinate am ajuns aproape de golul alpin…pe aici am ramas singur pozand diverse
Am iesit pana la urma din padure si la masa aceasta ne-am oprit pentru un mic popas
Fiecare copac de langa golul alpin reprezinta o poveste despre vant, iarna, intemperii
Inainte
Inapoi
Ne apropiam de o alta panta pe care nici nu am simtit-o …asa de frumos era peisajul
Bucegii, vazuti peste padurile muntilor Baiului
Veneam de undeva din stanga, de la capatul acelei paduri
Sa te opresti si sa privesti este tot ce iti doresti…fara ganduri, fara nimic…am facut zeci de poze 🙂
Pe la 15:20 eram in drumul de pe culmea Baiului. Am auzit niste zgomote, bine eu aud tot felul de chestii 😉 🙂 , dar nu se vedea nimic. Mai mergem putin si iar ma opresc, de ce oare le auzeam doar eu?? :))) In sfarsit, elucidez cauza, nu era interioara…undeva departe, atat de departe incat cu ochiul liber abia puteai vedea, zbura ceva. De acolo, de la cine stie ce altitudine veneau zgomotele. A trebuit sa apropii de 10 ori ca sa vedeti imaginea de mai jos. Erau gaste salbatice! Bineinteles ca am fost felicitat pentru observatie 😉
Mai spre seara, daca nu imi este somn, am sa le numar si va spun exact cate sunt. Daca le numara cineva, le mai numar si eu o data 🙂 Si totusi, nu este cam tarzie plecarea asta a lor? Vine iarna… 🙂
Prin padurea de conifere urma sa coboram
Frumoasa si ceata asta ce se ridica din Valea Prahovei
Stana de la Valea Rea, de aici urma o coborare prin padure de foioase
Ne-am oprit pentru un nou popas, la fel de scurt, cam 15 minute, dupa care am inceput sa coboram…aici intrasem in padure
Asa arata o poteca de animale, am trasat marginile cu rosu pentru o mai buna observare. Se vad frunzele deranjate…aceasta este o poteca facuta mai ales de caprioare
Am ajuns repede in albia unui afluent al Vaii Rele…pentru ca panta era asa de inclinata incat a trebuit sa fugim…se putea merge si cum trebuie dar ma plictisisem sa cobor asa intr-una, in o mie de ani. Am si filmat cum fugeam, poate incarc filmarea mai pe seara, ca sa va minunati putin de cati umbla in libertate :)) Dar as mai cobori pe acolo la fel, a fost frumos 🙂
In drumul forestier, pe la km 4 al drumului…si daca am plecat de la marginea padurii la 16:17, aici am ajuns cam in 20 minute. Este buna si fuga asta la ceva 🙂
Exact aici sunt 20 minute…de acolo de sus, de unde se vad pajistile alpine. Si asta a fost…deci 5 ore de umblet pe munte si padure 🙂
Am uitat sa adaug sus la stiri, ca un alt cetatean rus a fost prins tot la aeroport acum vreo 5-6 zile, in timp ce vroia sa plece…cu o multime de informatii clasificate, despre zacaminte de cupru si de metale rare, documente si harti ale statului roman, date de…unii care s-au vandut pe niste bani. Ca la Busteni…
31.12.2011 sper sa intelegeti ceva din acest post, le-am tot amestecat, ca sa nu va simtiti obligati de a scrie din nou urari la un alt post 🙂
Pentru toti cei de mai jos, cat si pentru aceia care din intamplare si fara rea vointa, i voi omite, de asemenea si pentru orice cititor de pe acest blog, cunoscut sau necunoscut…am cateva ganduri pentru toti, spuse si nespuse, insotite de toate urarile de bine, sanatate si fericire! La Multi Ani si sa ne auzim si in decembrie 2012, fie doar si citindu-ne, este bine si asa!
– mai intai de toate multumesc si este putin spus, Cameliei pentru cuvintele ei presarate pe blogul meu, in acest an, pentru nota particulara, originala si plina de substanta cu care insoteste fiecare post al meu
– Samsarei, o femeie matura si inteleapta, multumesc pentru acele vorbe potrivite spuse la timpul lor
– Oanei de pe diversediversificate pentru cei doi ani de cand ne stim, si pentru “comentariile” interesante de la aceasta ultima postare
– Mariei, care imi suporta “nebuniile”
– apropo de “nebunii” i multumesc Mihaelei-gradinareasa, pentru toate acele imagini ce m-au facut sa-mi doresc din nou o gradina cu flori
– lui Razvan, colegul de banca, pentru faptul ca anul acesta, mi-a indus virusul participarii la competitii de anduranta montana, la anul alergam in echipa cei 90km de la 7500
– unui alt Razvan, dar din Azuga, esti un om deosebit si orice ar fi nu-mi voi schimba parerea…prefer sa ne “certam” pe prajituri
– lui Eugen de la Jandarmeria din Sinaia, multumesc pentru tot ce ai facut in acest an pe munte, un an cat mai bun, tie si colegilor tai
– d-lui Clementin de la Administratia Parcului, sunteti unul dintre putinii care mai sunt preocupati de conservarea Bucegilor
-d-lui Florin Popescu, presedintele Consiliului Judetean Dambovita, nu ati facut niciun lucru cum trebuie in 2011 in Parcul Natural Bucegi, numai prostii, poate veti face in 2012
– d-lui Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi, nu stiu cum va puteti considera monah, calugar si sa nu dovediti interes pentru creatia Lui, ma refer la Bucegi.
– pentru anumite personaje din zona damboviteana a Bucegilor, mesajul: banditii vor sfarsi in acelasi fel cum sfarsesc de regula banditii.
– pentru prietenii cu care merg pe munte sa fiti sanatosi si cu aceleasi ganduri bune si la anul
– pentru Alina Frim, directoarea de la Biodiversitate (Ministerul Mediului), nu stiu cum o femeie frumoasa si inteligenta poate crea impresii negative si cum va puteti lasa indusa in eroare de atatea ori…
– pentru angajatii din Agentia pentru Protectia Mediului Prahova si de la Garda de Mediu Prahova, sunteti cei mai profesionisti in domeniul mediului din tot ce are ministerul prin Valea Prahovei si Bucegi, va multumesc in asentimentul tuturor celor care iubesc Bucegi pentru tot ce faceti.
– d-nei de pe eumiealmeu, sau mai bine zis colegei 🙂 vezi ca nu am uitat de concurs si cand ai drum spre Brasov, te astept la Cofetaria Carpati, multumesc pentru carti, daca ai stii tu cine le citeste 🙂
– Zanei Muntilor, anul care vine sa iti aduca cat mai multe excursii pe Bucegii pe care ai crescut
– Claudiei din Bucuresti, multumesc, am invatat ca viata mai este si altfel, stand de vorba cu tine, multumesc pentru toate sfaturile si indemnurile
– Catalin, si tie La Multi Ani.
– lui Bogdan de la Salvamont Sinaia, numai bine
– lui Bogdan de la Administratia Parcului, ma bucur ca te-am cunoscut
– celuilalt Bogdan tot de la Parc, cu care alerg pe la unele competitii, sanatate si putere pentru competitiile de la anul
– lui Lucian Clinciu, organizatorul Maratonului din Piatra Craiului, esti unul dintre oamenii care au salvat generatia tanara de la declin, inspirand mii si mii de tineri sa alerge in maratoanele montane, sa faca sport, sa stie ca sunt pe lume si alte valori…iti urez cat mai multe realizari
– d-lui dr. Dan Munteanu, presedintele Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane cat si altor persoane din acest for, multe multumiri pentru sprijinul constant pe care mi-l acordati. Fara actele dv. acesti nenorociti si corupti din Parcul Natural Bucegi tot pe mine m-ar fi amendat in locul hotilor.
– comandantului Centrului Montan al Jandarmeriei, d-lui col.dr. Dumitru Chirita si tuturor instructorilor din aceasta arma de elita, multumiri si la cat mai multe realizari si in 2012. Pentru ca oricand si oricui i se poate intampla un accident pe munte am siguranta ca acesti oameni deosebiti niciodata nu ma vor lasa in caz de ceva pe munte, ca nu vor zice mergem maine pe ziua, sau poimaine dupa ce ne vom strange…ca atatia altii in Bucegi.
– tuturor bloggerilor care ma citesc si-i citesc sa aveti un an asa cum vi-l doriti
– un an bun si lui Dragos Patraru de la Altphel, pe care il citesc constant de vreo doi ani si tuturor colegilor din presa, cu aceia care ma cunosc, evident
– tuturor acelora pe care i-am descoperit pe cale virtuala, d-lui Crisan, d-lui Aliosa, multor comentatori anonimi si neanonimi (mie imi place sa ma exprim deseori cu bunavoie/nebunavoie, sa pun acel “ne” in fata), nu ca sunt eu prietenul devotat al gramaticii (la ziar corecteaza cineva din greu!) multumiri si numai ganduri bune
– celor din viata de zi cu zi pe care i enervez mai mult sau mai putin, Marius de la Peles, Adrianei de la Primarie, lui Sorin de la ziar, Danei de la hotel, directoarei de agentie cu mentiunea eu sunt seful meu, lui Norbert din Busteni si familiei sale.
– multumiri celor de la Telefericul Prahova pentru accesul la telecabine…multi dintre dumnealor citesc ce “tampenii” scriu, sper sa va nu plictisiti niciodata
– tuturor celor care nu le convine prezenta mea prin unele locuri…”daca voi nu ma vreti eu o sa va vreau mereu”
– Fighterului din Bucuresti care m-a dus la minister…sunteti un om de exceptie, sper sa va reuseasca toate planurile
– multumesc d-nei ministruElena Udrea pentru urare, bine dumneaei nu va citi vreodata ce scriu acum, dar faptul ca m-a pus pe mine primul, inaintea altor destinatari poate mai indreptatiti, m-a incantat in mod deosebit…cu siguranta nici pe ei 🙂
– La multi ani si nebunei care mi-a creat o pagina de internet, publicand poze, filmulete, date personale…calmeaza-te, totul se incheie aici, nu vreau sa mai aud nimic, iti poti lua conturile de utilizator, emailul cu aceleasi parole, pe care mi le-ai dat…sper sa iti revii!
– nu in cele din urma, celei mai bune prietene a sotiei mele, Ana o fata de un bun-simt covarsitor, multumesc ca esti alaturi de ea, daca nu ai fi tu probabil eu nu as avea atat timp pentru alte activitati.
– celor de la ISU Prahova „observatori din vorbe” la incendiul din Bucsoiu si comandantului acestora col. Nicolae Popescu…voua doar mesajul…pana si un iepure este mai curajos decat voi toti, la un loc. Este o rusine pentru statul roman ca voi il reprezentati si-i purtati uniforma!
30.12.2011
Si iata-ne si in penultima zi a lui 2011 🙂 dar si ultima pentru Vinerea Muzicala. Posibil sa o mai reiau la anul dupa prima jumatate a anului!
Este timpul sa mai vin si cu alte idei…care rodesc fiind pe terenul propice, o sa vedeti saptamana viitoare, anul viitor! Pana atunci va doresc un sfarsit de an cat mai bun!
Tot in acest post voi mai completa si cu alte lucruri atat azi cat si maine! Deci ne vedem mai tarziu 🙂
Si melodiile, sa nu va speriati la a doua, ca se urla de groaza, dar este doar o impresie, vie, 🙂 :
30.12. ora 17:00 Sa revin cum am promis 🙂
Dupa lupte seculare…care au durat cateva ore am zis sa sterg nebuniile unor persoane, nu stiu ce ati vazut fiecare, dar povestea este mai complicata decat a parut…”atentie! emit din laboratoarele de procreere nationala! noi aicişea tragem sforili pentru salvarea natiei, liniste va rog, acum, chiar acum se va naste…un Einstein romanesc”…ce nebune!…
Deci voi astea doua cu comentariile zburati de pe aici, Mihai nu ai nicio sansa cu limbajul acela sa publici ceva, iar vor sari scantei…si da mai, ascult de o femeie, tu de cine vrei sa ascult de un barbat? :))) Dl. cu oferta multumesc dar merg sa ma plimb de 1 ianuarie nu sa plimb pe altii :))) Prietenul cu traducerea 90 lei sau deloc, asta asa ca sa renunti :)))…
Dar este sfarsit de an si altceva trebuie sa ne preocupe.
O sa va spun sa aveti mare grija daca veniti sau sunteti deja in Valea Prahovei. Ma refer la DN1…in primul rand se circula bara la bara, in al doilea rand in noaptile si zilele de 1 si 2 ianuarie daca va urcati la volan si a-ti consumat ceva, aveti cele mai mari sanse, ca niciodata, sa o patiti. Este foarte sigura treaba…imediat dupa ora 1 noaptea a zilei de 1 ianuarie…mare grija ca nu aveti cum sa scapati decat printr-un noroc sau printr-o pila chiar nu stiu unde…Surprizele se vor petrece pe circa 20 km, de la Sinaia si pana la Predeal…posibil si spre Comarnic. Veti pierde permisele imediat si pe buna dreptate 🙂
Coloana de masini se intindea pana la gara din Sinaia, foto…si pana prin centrul Busteniului, cam 7 km
In cazul in care vreti sa circulati si cu telecabina
Tarife telecabina
Mare atentie asadar sa nu confundati instalatiile…nu exista un skipass comun
30.12.2011 ora 20:00 – doua poze si informatii de unde sa cumparati anumite lucruri din Valea Prahovei
Prima poza este a unui fotograf A. Tanasie si surprinde startul Maratonului din Piatra Craiului…am fost si eu pe acolo, de fapt o prezenta nelipsita la unele concursuri. Au fost si clasari bune si mai putin bune, acum depinde cum ne multumim 🙂
La competitii sportive, montane, am luat anul acesta locurile: 4,5,7,9,11,32 🙂 binisor :)))
Si vroiam sa postez o imagine care imi place foarte mult, asa de mult ca am mai postat-o de doua ori pe blog pana acum 🙂 Astfel de imagini, am mai multe nu le public ca altfel unde mai sunt surprizele? 🙂
Fluturasii mei…sunt cei mai frumosi :))) Sunt multi prin Bucegi, doar unul singur a scapat nefotografiat, nu a vrut el sa stea…oricum putini sunt cei care au habar de ce vietuieste prin Bucegi.
….
Si Informatii de luat in seama cand veti cumpara ceva prin zona:
Prajituri, cozonaci: nicaieri nu sunt mai bune si mai proaspete ca la Pizzeria/Restaurantul/Cofetaria Carpati din Sinaia.
Nu va recomand sa luati produse de patiserie de la brutaria de pe str. Aosta din Sinaia, este imediat dupa doua magazine mari. Doamna de acolo o sa va spuna ca toate sunt proaspete dar majoritatea vor fi de ieri, dati banii degeaba…asa face mereu, eu o stiu de vreo 3 ani 🙂 de acolo cumpar doar strudele cu mere si doar daca ies aburi din acestea 🙂
Nici de la magazinul Danipan din Busteni, pe colt cum urcati spre telecabina din Busteni, nu va recomand…am gasit mereu acolo produse mai vechi si uleioase 🙂
In schimb la ceva distanta, cum va uitati la magazin, mai in dreapta este o statie de autobuz. Inainte de statie este o patiserie denumita „La Marian Ilie” si acolo sunt toate proaspete. De asemenea, lipit de patiserie este un mic magazin de sandwich-uri…acolo au cele mai bune sandwich-uri din toata zona…nu am gasit asemanari nici in Bucuresti, si nici in Ploiesti sau Brasov…sandwich Caraiman sau sandwich-ul alpinistului, nici nu am cumparat vreodata ceva cu miros suspect de acolo!
Pentru gratar, in Sinaia in centru este un magazin de comercializare a produselor din carne, in complexul Prestarea pe str. cu statia de taxi…cei care cunosc acolo merg, este la cativa pasi de cladirea CEC-ului.
Iar cu painea desi este peste tot 🙂 cea mai proaspata este la brutaria din cartierul Malul Spitalului din Sinaia, iar in Busteni la magazinul de vizavi de acel magazin de sandwich-uri amintit mai sus, este un magazin si acesta mic, situat in vecinatatea unei brutarii.
Mda, ieri am mai adaugat un an…s-au strans cativa 🙂
Cand este ziua mea nu imi place sa dau zvon, sa scriu pe Facebook, blog, etc. Cine stie cand este inseamna ca…stie cand este si fara sa o scriu eu. Poate o sa scriu odata, dinainte 🙂 …sau ca raspuns la vorbele unui prieten ca de ce nu l-am anuntat ca este ziua mea -ciudat, nu? 🙂 – voi raspunde parafrazand pe cineva foarte drag :))) „O voi face atunci cand o voi dori!” 🙂
Cine stie, vine seara la mine…nu imi place sa primesc cadouri, asta este regula de baza. Sunt nedeschise unele de anul trecut. Mie nu-mi trebuie cadouri, lucruri materiale, nu-mi trebuie prea multe de la cineva 🙂
Si evident ieri nu imi ardea de prea multa festivitate, sotia fiind la spital, (chiar, este o graviduta foarte frumoasa :)) ), de aceea am impartit lucrurile: pentru unii seara, pentru altii sambata.
Pentru mine important este sa-i am aproape pe aceia care inseamna ceva pentru mine. Nu am nevoie de cadourile lor, pentru ca nu vreau. Si daca nu vreau…lucrurile asa raman. De fel nu imi plac cadourile si surprizele, eu daca le fac altora este ok, dar altora mie nu 🙂
Si sambata cine nu stie nebunia asta le voi lasa cadourile pe munte 🙂
Ieri, o ruda programase ceva in mod sigur…in loc sa ma sune sau sa-mi dea un sms, planuise ceva. Nu stia ca este de ajuns o privire, un gest scapat si m-am prins. Si ma pandeau pe strada!
Buey astia…nu merge deloc asa!…nu rad, ca este nasol, nu agreez chestiile astea, cu lume multa, strigate, surprize. Eu ma simt bine doar cu prietenii in care am incredere, cu acei apropiati pe care-i cunosc si de intentiile carora nu ma indoiesc! Si daca vreau ceva il vreau atunci sau dupa o perioada rezonabila de asteptare, daca nu se poate cand vreau, nu mai imi trebuie niciodata. Dupa cum daca trebuie sa alerg pana in Bucuresti, alerg, cand nu mai pot sa alerg, merg, nu mai pot sa merg, ma tarasc, gasesc eu o solutie…. Nu imi cunosc limitele in niciun domeniu, pentru ca nu exista, ma surprind eu pe mine insumi 🙂 Cuvintele „nu se poate” nu prea fac parte din bagajul meu de cunostinte!
Apoi soacra-mea a planificat sa trimita un cadou si sa ajunga la posta chiar pe 14 adica ieri, si a ajuns. Problema este ca nu am ajuns si eu…si nu cred ca voi merge. Posibil sa ma duc cine stie cand, ca sa scap de gura sotiei, sa nu se duca ea. Are vreo 10 kg :))) O fi pus bolovani din Dunare in el :)))
Da, este un gest frumos, il apreciez…dar este inutil, eu nu o sa-l deschid, daca il deschide sotia probabil ce este inauntru il voi da la cineva pe strada. Pot fi in el cele mai bune prajituri din Romania, nu imi trebuie niciuna macar…chestia asta ma tine de 10 ani cel putin.
Singurul care m-a pacalit ieri a fost Andrei, cel mic. Mi-a cerut bani cu o zi inainte motivand ca trebuie platita o carte la scoala…si el a cumparat o alifie pentru genunchi. Stia el ca in toamna am facut o intindere 🙂 Am luat cadoul lui evident, nu ma durea nimic dar mi-am dat cu alifie sa vada el ca mi-a facut un cadou util :)) copilul nu trebuie sa urmeze exemplul parintilor chiar in toate 🙂 Si oricum imi va trebui alifia la primavara, o folosesc preventiv!
Ma enerveaza gestul de a mi se face cadouri de ziua mea, sunt putine persoanele care stiu daca imi doresc ceva sau nu, sau ce…ma enerveaza sa multumesc pentru ceva ce nu imi trebuie, adica sa ne prefacem ca totul este in regula. Nu aloc timp pentru chestiile astea…deci voi care mai comentati sau cititi pe blog, deschideti bine ochii…nimeni nu este perfect, eu cu atat mai putin! 😉
Daca as avea timp…adica sa nu fac altceva, probabil as fi scris cateva carti despre Bucegi…fauna si flora, legende, turism cu trasee si obiective, cercetari personale-am un caiet studentesc plin, pastorit, teorii, monahism, speologie…etc.
Dar asa usor :))) …cum am mai zis, am atata informatie despre Bucegi incat fara sa mai scriu nimic despre prezent, as putea scrie pentru cel putin un an de zile, zilnic, doar pe baza la ce am pana acum…in plus mai am si alte idei…
Imi doresc sa fac din acest blog si o arhiva a Bucegilor… cand va cauta copilul vreunuia cu atributii in Bucegi, sa stie ca taica-su a fost doar un prost, un hot si nimic mai mult :))) sau dupa caz, ca a lucrat in folosul statului, al tuturor. Este fain sa te gandesti de exemplu la seful Garzii de Mediu pe judetul Dambovita…cand o iesi el la pensie, observati ca-i doresc sanatate ca sa se bucure de pensie 🙂 , o sa aiba mult timp de gandire. Si o sa cada pe taramul reveriei, va cauta pe internet si…? Si va trai o dezamagire…va afla ca nu a fost bun de nimic in cazul Bucegilor :)))) Dupa o vreme il va chinui un gand: „ce-l mai minteam eu pe baiatul ala si cum ma prindea el mereu cu minciuna. L-am mintit in 2010 m-a prins, l-am mintit iar in 2011 si iar m-a prins” …nu cred ca poate sa gandeasca altceva. Pe el si pe altii ca el i vor obseda astfel de ganduri, ca nu au facut nimic pentru mediu, pana la sfarsitul vietii. Bine, ei nu vor recunoaste asta niciodata, dar gandurile le vor macina clipele batranetii. Atunci va fi prea tarziu si pentru ei si pentru Bucegi.
Si la anul iar va minti si din nou il voi prinde, nu pentru ca sunt eu foarte bun si dansul foarte rau, ci pentru ca asa trebuie sa i se intample…dansul si altii ca el cred in coincidente, repetabilitatea lor este evident o intamplare…
Va propun astazi cateva imagini cu personajele bisericesti din zona Bucegilor, sa-i cunoasteti, pe unii i stiti, pe altii nu…am cateva fixuri si eu 🙂 facutul pozelor in acelasi loc, de cate ori trec. Deci daca trec pe la Schitul Sf. Ana de 10 ori intr-o luna de zile si il vad pe vreun parinte de acolo de 10 ori i fac poza. La fel pozez si Jepii Mari de cate ori am ocazia, castelul Peles, acelasi fluture chiar daca l-am mai pozat de nu stiu cate ori…deci am poze multiple cu un loc 🙂
Despre ortodoxismul din zona Bucegilor ar trebui scrisa o carte, in ultimii cinci ani aici s-a scris istorie in acest domeniu…schita, coloana vertebrala, capitolele, actiunile, le-am consemnat, ramane ca la odata anume, cine stie cand, sa le pun la un loc…apoi macar ca o citesc eu si tot este ceva 🙂
Si inainte de a posta…sa mut discutia pe un alt taram 🙂 Fac acest lucru ca sa enervez cateva persoane care mi-au zis niste vorbe :)) Pe mine m-au amuzat intr-o oarecare masura, deci lor ma adresez mai jos. De fapt o sa ma adresez lor la sfarsitul postului 🙂
Parintele Ioanichie Soncuteanu de la Schitul Sf. Ana, probabil ultimul pustnic al Bucegilor
Patriarhul Daniel la sfintirea schitului…Intrebare pentru cunoscatori, care au fost acolo…de ce are acea cruce in mana? 😉
Parintele Tanase Benone de la Biserica Jandarmeriei din Sinaia, sper sa ajung duminica la acel locas
Parintele Gherasim de la manastirea Caraiman
Parintele Vasiliu…a fost sau mai este, unii zic ca nu altii ca da, la Biserica Sf. Ilie din Sinaia
…
Intotdeauna cand vorbesc despre religie nu au ce cauta si discutii despre sau cu femei. Mai multe persoane mi-au zis asta, eu nu vad legatura 🙂 Aseara, mai multi prieteni mi-au cerut nr. de telefon al fetei care l-a postat intr-un comentariu motivand ei ca eu sunt insurat. Nu l-am dat evident :))) zambesc cand ma gandesc ce or crede astia :))) . Bun, pe strada aceea sta o matusa si fosti colegi de liceu, cu un pic de Facebook, am gasit-o, nr. ei este corect, zona nu este asa mare. Fata e serioasa, nu arata rau deloc, ma mir de comentariul ei :)) Oricum azi m-a obsedat chestia aia cu „hormonii cand umbla ei dezorganizati” oare cum o fi asta??? O fi ceva de genul „Care era numele lui Tudor Arghezi?” 🙂
Prietenul cu nick-ul Guest mi-a lasat un comentariu urat 🙂 eu zambesc totusi. Uneori simt…oameni, lucruri, etc, ca oricare, alteori functioneaza logica…acum au mers amandoua. Guest era/este un prieten bun, eu asa l-am crezut mereu. Pe alti doi i-am crezut amici, destul de buni, si ei imi dadeau azi Rate Down la comentarii peste tot :)) apoi imi trimiteau mesaje ca vor sa vada acel tunel…e drept si eu i-am intaratat. Va imaginati insa ca in viata asta nu veti calca acolo 😉
Iar Guest, prietene, mai stii cand am venit noi doi in ziua aceea de la Sinaia si am vorbit atatea…se poate sa spui vorbele acelea? 🙂 „cumparat, portofolii, asiatice si romance culcate sau neculcate” dupa cum le spuneai au fost atatea femei incat le-am uitat nr…dar eu chiar nu le stiu, sunt multe tare :)…nu ma scuz, nu confirm, eu stiu mai bine ce si cum, ideea este ca daca imi place o femeie o spun. O fi rau sau bine fiecare cum crede…dar nu fac lucrurile pe ascuns.
Si „La Sami” cand vorbeam…sau despre „acea libertate simtita acolo sus”, cum ramane? Esti specialist in domeniul informaticii dar aici nu este site-ul Expresului…aici lucrurile se intampla altfel, ele se vor opri atunci cand Dumnezeu o sa vrea sa le opreasca…poate nu esti de acord ca Dumnezeu este prezent prin locuri unde se vorbeste despre femei…Nu ti-am sters comentariul, este munca ta „nu-i dau DELETE” , acesta este doar in asteptare si il vezi doar tu, ca sa iti dai seama recitindu-l ca ai dreptate :). Bineinteles, ca sa te edific a trebuit sa mai spun si lucruri „din casa” … tu nu trebuie sa mai scrii nimic, dar ti-a intrat prea multa ura in suflet care rodeste din ce am vazut. Stiu ca ai fost nedreptatit de ei, dar prin nedreptate ai fost scos din acel cerc vicios! Banuiesc ca vei crede ca spun astea asa, ca doar presupun, pariez pe orice vrei ca stiu cine esti…cand spun asta sa stii ca sunt sigur 100%, nu exista eroare!
Toate textele şi imaginile aflate pe acest blog sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite integral sau parţial fără permisiunea acestuia în concordanţă cu Legea nr. 8/1996, privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Cata frumusete!
Putin mai aproape
Albul acesta este fantastic. Ma invarteam in jurul bancutei din lemn, aflata la kilometri prin padure, doar sa nu stric magia acestui peisaj
Sa vedem ce este si aici
Soaptele unui izvor aproape inghetat
Povestea continua dupa fiecare piatra, la fiecare curba, in fiecare bula de aer de sub gheata… viata cu multiplele ei episoade 🙂
