Carti noi despre vremuri vechi: „Manastirea Mislea – trecut si prezent” (I)

M-am gandit ca nu ar fi rau ca periodic sa scriu niste randuri despre cate o carte pe care o intalnesc. Recenzie este mult spus, nu am calificarea necesara. Ramane… doar parerea mea!

Cartea „Manastirea Mislea – trecut si prezent” il are drept autor pe profesorul Niculaie Meleacă fiind scoasa de catre Editura Episcopiei Giurgiului in anul 2017.

Este o carte destul de mare ca dimensiuni, aproximativ 21 cm latime x 30 cm lungime.

Calitatea hartiei este una deosebita si, pentru ca tot veni vorba, coperta este cartonata, plastifiata iar paginile cartii sunt in nr. de 151.

Cum deschidem cartea observam informatia „Album tiparit cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Dr. Ambrozie Meleacă Episcopul Giurgiului”. Au mai ajutat la realizarea cartii: Pr. Gabriel Chirculeanu -coordonatorul proiectului si consilier cultural si fotograful Laurentiu Tătulescu.

ISBN 978-606-8931-4-3

Pentru unii cititori poate parea neinteresant acest articol, adica uite este despre Biserica si pana acum erau articole de turism, mediu etc. Dar nu trebuie neaparat sa fii ortodox sau sa le ai cu mersul la Biserica pentru a te interesa aceasta carte. Pentru ca, daca te intorci in timp, ai sa constati ca in spatiul de la Ploiesti incoace spre valea superioara a Prahovei… viata era cam dominata de cateva manastiri: manastirea Margineni, manastirea Mislea sau manastirea Sinaia. Adica aceste manastiri aveau si una mai si are, o istorie de sute de ani. Ceea ce inseamna ca sunt sute si sute de documente care amintesc, intr-un context sau altul, de aceste manastiri.  Mai departe ducand analiza, se pot reconstitui diverse aspecte ale istoriei trecute.

Revenind la carte… pe pagina 4 apare imaginea episcopului iar de la pagina 5 si pana la pagina 8 este o „Precuvantare” a sa.  In aceasta se face o scurta trecere in revista a fostului locas de cult, se spune ca autorul cartii este originar chiar din comuna Mislea, apoi ca intre zidurile manastirii in vremea comunista au stat inchise mii de femei, evident locasul fiind transformat in penitenciar.

La pagina 9 se afla „Introducerea” cu o incursiune in care se aduc dovezi de locuire in spatiul azi romanesc, despre migratori… dar aflam si ca autorul a fost student la teologie si o vreme, intre 2002-2004 chiar cazat la Manastirea Viforata.

Autorul mentioneaza ca „lucrarea nu reuseste sa acopere sau sa fructifice toate informatiile existente despre Manastirea Mislea” si spera ca o monografie mai ampla va fi realizata de cineva candva.

Cuprinsul

Mai departe am sa punctez in mare, aspecte interesante si paginile respective:

Despre monahismul rasaritean si anterior venirii lui Nicodim, se mentioneaza biserici rupestre, chiar si pestera Ialomitei, Namaiesti, Cetateni… paginile 14-17.

Udriste din Margineni este mentionat la pagina 24, domnitorul Radu Paisie in calitate de ctitor apare in multe locuri,  o referire la lupta de la Fantana Tiganului  lupta inca nelocalizata in teren cu exactitate, descoperirea mai recenta la Ierusalim a unor obiecte din argint pe care scrie ca Radu Paisie le-a facut pentru manastirea Mislea.

De la pagina 27 incepe prezentarea unor documente descoperite la Arhivele Nationale si in care apare Manastirea. Undeva intr-o nota de subsol se spune: „conform cercetarilor lui R. Tascovici un numar de 256 de schituri si manastiri din Tara Romaneasca au disparut sau au fost transformate in biserici de mir”.

La pagina 37 gasim tratata problema manastirilor inchinate si aflam ca Matei Basarab a reglementat aceasta treaba, spunand ca grecii se apucasera „a carciumari sfintele manastiri”. Printre notele de subsol aflam si un aspect despre manastirea Bradu de Buzau, aceea ale carei ziduri le prezentasem in ultimul articol cu bicicleta. Ideea este ca domnitorul interzice inchinarea unui nr. de 22 de mari manastiri ale tarii.

Autorul enumera si descrie pe scurt continutul unor dosare pe care le-a studiat la Arhivele Nationale…sunt cateva zeci. Intalnim pagini si cu scanari ale unor documente. Cu descrierea a circa 7 documente prezentate sub forma de imagine+text se incheie primul capitol.

In capitolul al II-lea cand manastirea devenise penitenciar retine atentia „scurtul istoric al inchisorilor” in cateva pagini. Gasim o evolutie a pedepselor in spatiul romanesc si o serie de aspecte mai putin cunoscute. Se revine la penitenciarul de la Mislea enumerandu-se lista directorilor si cam ce a facut fiecare, de la confortul detinutelor la ateliere de lucru, scoala, gradina.

Sunt prezentate date despre intinderea penitenciarului, cate pavilioane avea si personalitatile feminine trecute prin aceasta inchisoare in perioada comunista, alaturi de metode de tortura, imagini cu detinute renumite.

De la pagina 78 sunt enumerate diferite dosare si registre despre penitenciarul Mislea. De asemenea, sunt prezentate obiecte religioase (iconostas, usi imparatesti) lucrate impecabil la Mislea si aflate in alte biserici. Autorul ne spune si unde se afla in prezent catapeteasma fostei manastiri Mislea. Sunt multe pagini in care se descriu continutul dosarelor aflate astazi in arhive, libere la cercetare.

Mai apar imagini actuale cu ruinele penitenciarului, cu beciul fostei manastiri, plus inscriptii pe pereti ale detinutelor. Aflam si ca biserica manastirii a fost demolata de comunisti in anul 1977.

Urmeaza apoi ultimul capitol al cartii, plin de imagini cu Centrul de Ingrijire pentru Persoane Adulte, adica ceea ce este astazi in spatiul fostei manastiri.

Concluziile sunt si ele foarte interesante… si as cita doar:

„Umanitatea a cunoscut de-a lungul istoriei sale diferite faze de dezvoltare: a trecut prin epoca pietrei, a bronzului, a fierului, a industriei si tehnologiei, iar acum se afla in epoca stiintei si cunoasterii. Probabil ca dupa societatea stiintei si cunoasterii, bazata pe stapanirea informatiei digitale, va urma o societate a constiintei, in care oamenii vor asculta doar de vointa divina inscrisa in cugetele lor.”

Cartea se incheie cu punctul de vedere al d-lui Radu Preda, presedinte executiv al IICCMER intitulat: „Mislea sau comunismul la feminin”, intins pe circa 2 pagini.

Cam atat!..

Nu am incercat sa explic unii termeni si sa detaliez diferite aspecte deoarece, cum se intelege, articolul de fata este mai mult pentru publicul familiarizat cu temele religioase.

De asemenea, nu stiu de unde se poate cumpara aceasta carte, probabil trebuie intrebat la Episcopia Giurgiului. Eu o am primita de la un prieten care este la randul sau prieten cu autorul cartii iar cartea imi trebuia intr-un proiect de cercetare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.