Dezbaterea no.3 : Roca vulcanica de pe Bucegi

Mai stiti ca in toamna lui 2012 scriam de rocile de pe Platoul Bucegilor? Printre ele, o roca vulcanica…

Acum, sa nu credeti ca eu eram atat de… sa o declar de capul meu vulcanica. Nu! Am intrebat la Cluj, la Babes-Bolyai, pe mai multi, oameni de specialitate.

Pregatesc insa si altceva, aceasta ca o paralela. Este posibil sa avem la Busteni un loc important fosilier. Trebuie sa vina, de la o zi la alta, raspunsul unor specialisti cunoscuti. Va dati seama ce ar insemna sa avem in oras un astfel de loc… Daca se confirma, adica sunt 99% sanse,  o sa va invit sa scrieti pe aici ce ar trebui facut…

Sa revin la subiect. Iata roca vulcanica gasita de mine pe Bucegi:

Roca vulcanicaIntrebarea mea catre voi este: Cum naiba a ajuns aceasta roca pe Bucegi?

Posibil sa fi ajuns de la explozia unui vulcan, nu? Dar care vulcan si cand? 🙂

Mai bine sa va spun cum arata locul in care am gasit-o. Spalat de ape pluviale. Deci, apa a trecut si a ramas la suprafata roca aceasta. Intamplarea a facut sa trec si eu pe acolo.  O astfel de piatra nu are cum sa ramana mult timp in acelasi loc, apa o duce mai departe. A fost un noroc sa trec pe acolo, sa o gasesc… de fapt, chiar dupa pietre plecasem. In acea zi, am facut o multime de poze la tot felul de pietre.

De unde este piatra aceasta si cum a ajuns pe Platoul Bucegi? Mi se pare o chestie fascinanta.

Legat de acest subiect, au mai fost doua articole pe aici:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2012/10/21/pietrele-de-pe-platoul-bucegilor-2000-m-altitudine/

https://buceginatura2000.wordpress.com/2012/11/27/o-supozitie-ce-ar-fi-ca-in-bucegi-sa-existe-ceva-de-origine-vulcanica/

32 răspunsuri

  1. Stii, Adrian, cind spunem un an, zece ani, o suta, o mie, ni se pare cumva obisnuit, avind in vedere ca istoria recenta are cam doua trei mii de ani, dar cind e vorba de milioane de ani , nu ne spune nimic.E ca si cum ai spune ca …sufla vintul.
    Un posibil scenariu: in urma cu milioane de ani,sau miliarde, cind cam peste tot era numai apa, un vulcan (inca un vulcan) s-a ridicat deasupra apei formind o insula.In timp s-a scufundat si cu trecerea altor milioane ,devenind fund de mare, s-au depus o gramada de melci, scoici si alte chestii marine.Dupa aceea, cind Africa s-a inghesuit in Europa, prin incretire sau cutare s-au format muntii Bucegi,Fagaras si altii.Asta nu inseamna ca tot ce era acolo dinainte a disparut.Cu timpul- ei, ce sa-i faci, timpul are vreme sa faca ce-i toaca- datorita altor miscari, datorita eroziunii apar la suprafata urmele vechi.Adica fosile de tot felul, urme ale activitatiilor vulcanice si nici nu mai stim ce ar mai putea sa apara.

    Apreciază

    • Multumesc, Alexandru. Stii ca am tot respectul pentru tine. Cred ca ai concretizat cu mult mai bine ce gandeam: „asta nu inseamna ca tot ce era acolo dinainte a disparut”. Mi se pare deosebit de important ca astfel de lucruri milenare, pe care le observam, sa le aducem in fata mai multor oameni. Nu inseamna ca trebuie sa luam tot din natura, dar parti mici, insignifiante in raport cu intregul, pot fi luate. Pe aici, multi vor sa faca un muzeu al Bucegilor, deocamdata intentiile nu s-au finalizat. O sala as umple numai eu, cu tot ce este pe munte; eu nu am unde sa le depozitez asa ca mare parte sunt tot pe Bucegi. Poate ca le este mai bine acolo, poate ca nu 🙂 Toate se fac la timpul lor, iar timpul uman este microscopic…

      Apreciază

  2. Salutari, nu e anormal sa ai roci vulcanice in Bucegi. Sunt mai multe posibilitati, una si cea mai clara este ca este fragemnt din conglomerate (acele pietrisuri mai cimentate) care se gasesc acum intr-o pozitie ridicata pe platou. Acum dc. vrei sa stii mai multe exista hartile geologice si cartile lor pe site-ul http://earth.unibuc.ro/download/harta-geologica-a-romaniei-scara-1-200-000. Si mai este o carte a lui Ioan Bancila, Geologia Carpatilor Orientali.
    Spor,
    Ioan

    Apreciază

    • Bine,bine…conglomerate ,conglomerate ,dar ce cauta roca vulcanica in proximitatea unor munti formati prin incretire? Cu toate ca…la cum il stiu pe Adrian ,a extras roca asta din interiorul lantului muntos ,nicidecum din zona de dealuri. Deci??

      Apreciază

      • Salut, SNV 🙂
        Nu stiu exact, inclin sa cred ca ipoteza lui Alexandru-Fosile este cea mai plauzibila, adica sa fi existat si altceva inainte. Poate fi si faptul ca din timpuri foarte vechi sa fi fost azvarlita pe Bucegi… mai vedem, ne mai documentam. S-ar putea sa fie mai mult de atat, nu departe de locul unde am gasit roca, sunt si izvoare feruginoase, care de obicei apar pe unde sunt un anume tip de roci. Si pe acolo nu este un izvor care curge asa usor, ci mai multe…
        Bine, izvoare feruginoase mai sunt si in alti munti, dar nimeni nu le-a vazut in Bucegi. Am postat imagini in noiembrie 2012 🙂 Altfel, fara vorbe, sunt atatia care nu cred. Ei bine, ei cu rasul, eu cu altceva… nu am zis la nimeni unde sunt izvoarele, este prea salbatic pe acolo, mai beau eu din cand in cand 🙂 🙂 Glumesc! Peisajul cu izvoarele acelea pare desprins de pe alta planeta.
        Subiectul nu va fi inchis 🙂

        Apreciază

        • Salut Adrian ,
          In primul rand nu-ti era adresata tie intrebarea….Visam la un raspuns din partea venerabilului si distinsului domn Ioan Munteanu ,care trage cu atata usurinta concluzii intr-o problematica cel putin interesanta ,fara argumente(tragand doar concluzii) si DOAR facand trimitere la niste lucrari de specialitate.

          Sau este domnia sa un specialist tipic ,care din prea multa autosuficienta ,ne vitregeste de descrierea intregului proces creator ,expunandu-ne doar concluziile si rezultatele.

          Acum chiar nu incerc sa fiu malitios ,vreau doar SA INTELEG !!!!

          Apreciază

    • Stiu ca nu este anormal dar acest fapt nu este nicidecum ceva obisnuit 🙂 Adica unde o gasim de exemplu pe a doua? Va multumesc pentru link, chiar este un lucru profesionist si deci se mai fac si pe la noi astfel de lucruri. Ideea era cum a ajuns acea roca pe Bucegi… de unde?

      Apreciază

  3. Lecția de geografie 🙂
    Mai interesant decât toate manualele…

    Apreciază

  4. Salut ADRIAN !
    As vrea ca sa ne întâlnim macar odata si-apoi,
    sa ne strângem mana barbateste,
    sau chiar sa ne imbratisam ! 🙂
    dar oare, …. ne va permite ??? 🙂 🙂 🙂
    Multmesc pentru vizita !
    Aliosa.

    Apreciază

    • Buna dimineata, d-le Aliosa

      Ne vom intalni, placerea si onoarea vor fi ale mele in primul rand. Sa intalnesti un asemenea patriot nu este ceva ce poti vedea in fiecare zi. Este ca si cu aceasta roca, subiectul de aici 🙂
      Va multumesc!

      Apreciază

  5. Mezozoic
    De la Wikipedia, enciclopedia liberă

    Era mezozoică (mesos = mijloc, zoe = viață) este a doua mare eră geologică a Fanerozoicului. Se întinde de acum circa 250 milioane ani până acum circa 65 milioane ani. În timpul mezozoicului, supercontinentul inițial Pangaea s-a despărțit în două părți, Gondwana în sud și Laurasia în nord, din care au apărut apoi prin fragmentare continentele prezente. Climatul cald a dus la apariția multor forme noi de viață, diversificate și de pe urma separării continentelor.

    Mezozoicul are trei perioade:

    triasic (ca. 250 mil. ani – 200 mil.ani),
    jurasic (200 mil. ani – 145 mil. ani) și
    cretacic (145 mil. ani – 65 mil.ani).

    Începutul mezozoicului este legat de stingerea rapidă a multor specii între permian (paleozoic) și triasic, probabil de pe urma creșterii activității vulcanice sau din ciocniri cu meteoriți. Sfârșitul este marcat de dispariția saurienilor mari, probabil ca urmare a unui impact meteoritic (meteoritul Chicxulub?).

    Mare parte a fosilelor gasite in Bucegi sint specifice mezozoicului.
    Pe de alta parte sint citeva zone specifice (Cheile Tatarului si nu numai) in care exista calcare feruginoase si care traversate de apele unui izvor…
    Exista si probabilitatea depunerii de materiale vulcanice in urma exploziei unui vulcan din apropiere- asa s-ar explica straturile cu tufuri vulcanice.
    Scenarii sau explicatii pot fi sau sint nenumarate.Trebuie doar studiate materialele de specialitate si asta necesita mult timp.

    Apreciază

    • Asa este, scenarii pot fi nenumarate. Dar daca ar fi vulcani din apropiere, care sa fie? De la noi, banuiesc. Cred ca materialele de specialitate despre ce este la baza Bucegilor nu sunt chiar asa numeroase. Ne-am rezumat la definitii ale unor specialisti si atat. Stai ca imi trimite Guest o carte.
      Multumesc, Alexandru.

      Apreciază

  6. „În baza Stratelor de Sinaia, apar filite roşii şi verzi, asociate cu roci vulcanice ce aparţin Stratelor de Azuga.
    Indintarea curgerilor de lavă din Stratele de Azuga, asociate
    cu tufuri şi jaspuri, cu sedimentarea Stratelor de Sinaia inferioare
    este o dovadă că vulcanismul a fost sincron cu depunerea
    faciesurilor turbiditice, în intervalul ce cuprinde limita Jurasic/
    Cretacic. După unii autori (Săndulescu et al., 1980; Ştefănescu
    şi Micu, 1987), prezenţa Stratelor de Azuga este legată de existenţa
    unui arc insular imatur în zona de curbură a Carpaţilor, cu
    un vulcanism activ, în special în Jurasicul terminal.”

    Sa-ti trimit lucrarea completa?

    Apreciază

    • Da, imi poti trimite lucrarea, multumesc 🙂
      Nimeni nu poate sti totul si deseori marii specialisti s-au inselat. Stratele de Sinaia/Stratele de Azuga sunt vizibile la zi, in perimetrele localitatilor, in niciun caz pe Platoul Bucegilor, la 2000 m si ceva altitudine. Este posibil ca acele sute de mici cutremure de prin 1993 sa aiba legatura cu ceva ce este sub Bucegi. Ultima ipoteza mi se pare destul de credibila. Dar acea piatra, totusi, inclin sa cred ca nu avea cum sa ajunga la zi, din strafundurile muntelui.

      Apreciază

      • Ti-o trimit imediat. Iti mai trimit si o lucrare de geomorfologie. Desi s-ar putea sa o ai deja. Ce mi-a atras mie atentia in primul material a fost „vulcanismul activ” din apropierea Bucegilor.
        Ca opinie personala, piatra ta poate fi un fragment dintr-o bomba vulcanica aterizata pe Bucegi, prinsa in conglomerat si eliberata de curand prin eroziune. Uite aici un exemplu:

        Apreciază

  7. Cine stie ce vulcan s-o fi topit, mai apoi „înrocându-se” în Bucegii tăi dragi…

    Apreciază

  8. Poate te afli in posesia unui meteorit?

    Apreciază

  9. pe traseul omu saua batrana sumt mai multe la suprafata par a fi roci topite nu conglomerate e o anomalie parerea mea urme lasate de arme termice???? la vara merg sa le studiez

    Apreciază

    • In momentul in care aud de un traseu turistic in Bucegi, il si vizualizez imediat, as putea sa ti-l descriu in pagini intregi, copaci, pietre, curbe, flori, cati stalpi sunt, marcajele unde se afla… foarte rar ma insel, incat nici nu imi aduc aminte cand s-a intamplat acest lucru. Traseul tau, in linii mari… cobori de la Omu, curba de nivel pe sub Bucura, ajungi pe fata sudica a Gavanelor, vin calcare pe dreapta, o grota, urci in cateva minute pe muntele Doamnele? Mai departe? 🙂 Pajiste cat vezi cu ochii. Mai vin niste gramezi de calcare, albe-albe 🙂 poteca lata… vin jnepenii pana la Saua Batrana. Efectiv, pe tot traseul, nu este o piatra de felul in care spui. Inspre vest, pe marginea abruptului, mai apar pietre care, de la distanta, par negre. Daca te apropii si dai cu mana, vei observa ca nu sunt arse, ci sunt imbracate de licheni de culoare neagra. Oricum, daca nu ai sa uiti, revino pe aici cu pozele. Multumesc!

      Apreciază

  10. domnilor eram de o saptamana in munti nu mai aveam acumulatori pentru foto nici telefon ma grabeam spre refugiul batrana pietrele sunt oproximativ bucura,v doamnele aproape de grota sunt pietre de marime 1,2m/0,8 m grosime 25 cm au aspect sticlos foarte clar topite de culoare galben maroniu nu negru sunt mai multe la distanta mare intre ele cu aspect aproape identic in rest calcar alb, pacat ca nu am poze nu am nici o explicatie pentru acest fenomen nu vorbesc glume am 60de ani in care nu m mai vazut asa ceva ….va doresc la multi ani ….poze la vara

    Apreciază

  11. Am suficiente pietre vulcanice din Bucegi. Nimeni nu poate nega o activitate vulcanica în apropiere.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: