Dezbaterea no.3 : Roca vulcanica de pe Bucegi

Mai stiti ca in toamna lui 2012 scriam de rocile de pe Platoul Bucegilor? Printre ele, o roca vulcanica…

Acum, sa nu credeti ca eu eram atat de… sa o declar de capul meu vulcanica. Nu! Am intrebat la Cluj, la Babes-Bolyai, pe mai multi, oameni de specialitate.

Pregatesc insa si altceva, aceasta ca o paralela. Este posibil sa avem la Busteni un loc important fosilier. Trebuie sa vina, de la o zi la alta, raspunsul unor specialisti cunoscuti. Va dati seama ce ar insemna sa avem in oras un astfel de loc… Daca se confirma, adica sunt 99% sanse,  o sa va invit sa scrieti pe aici ce ar trebui facut…

Sa revin la subiect. Iata roca vulcanica gasita de mine pe Bucegi:

Roca vulcanicaIntrebarea mea catre voi este: Cum naiba a ajuns aceasta roca pe Bucegi?

Posibil sa fi ajuns de la explozia unui vulcan, nu? Dar care vulcan si cand? 🙂

Mai bine sa va spun cum arata locul in care am gasit-o. Spalat de ape pluviale. Deci, apa a trecut si a ramas la suprafata roca aceasta. Intamplarea a facut sa trec si eu pe acolo.  O astfel de piatra nu are cum sa ramana mult timp in acelasi loc, apa o duce mai departe. A fost un noroc sa trec pe acolo, sa o gasesc… de fapt, chiar dupa pietre plecasem. In acea zi, am facut o multime de poze la tot felul de pietre.

De unde este piatra aceasta si cum a ajuns pe Platoul Bucegi? Mi se pare o chestie fascinanta.

Legat de acest subiect, au mai fost doua articole pe aici:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2012/10/21/pietrele-de-pe-platoul-bucegilor-2000-m-altitudine/

https://buceginatura2000.wordpress.com/2012/11/27/o-supozitie-ce-ar-fi-ca-in-bucegi-sa-existe-ceva-de-origine-vulcanica/

Introduceri in peisaje si imagini din deplasarile prin Bucegi si Baiului

1) Tot felul de poze! Inainte insa,  trebuie sa-i multumesc d-lui Bitoiu pentru o poza ce mi-a facut-o la concursul de alergare Vertical Trail Race Busteni. Pe 11 august a avut loc aceasta competitie de anduranta montana, prima din istoria recenta a orasului.

1ADintre bustenari, am obtinut cea mai buna clasare… hai sa scriu totusi si continuarea…o continuare cu un altfel de gust. In timp ce eu ma bucuram ca au participat si alti localnici, si ca acolo, a facut fiecare cat a putut, tinand cont de valoarea participantilor si de experienta acestora, ma opreste ieri un sofer de taximetrie montana… alti bustenari, pe care eu ii vazusem la restaurantul de la statia de telecabina de la Babele, nu erau bucurosi ca au incheiat concursul in prima jumatate a clasamentului, ci suparati ca „am fi acceptat sa ne intreaca oricine, dar nu ala”.  Adica eu! Si beau de suparare! Incredibil asa ceva!

2) Referitor la minciuna publicata de mass-media cu acel drum asfaltat dintre Valea Doftanei si Valea Prahovei, Comisariatul General al Garzii de Mediu a solicitat ieri celor de la Garda de Mediu Prahova rezolvarea aspectelor semnalate in articolul publicat, conform competentelor legale ce le revin. Sper sa le dea cate o amenda zdravana, sa-i linisteasca putin, ca apoi sa ia calea obtinerii actelor, conform legislatiei.

3) Primaria Orasului Busteni scoate la licitatie un simbol al orasului, Cantonul Schiell. O sa revin cu un articol detaliat in week-end sau la inceput de saptamana. Primaria si Primarul, in loc sa apeleze la comunitatea locala, la intreprinzatori locali si sa pastreze acest bun al orasului, il scot la licitatie. Pretul de pornire este 22.000 euro. Pentru cine o fi oare aceasta DEDICATIE? Legat de acest subiect, va invit sa cititi  doua comentarii pe aceasta tema, unul al meu, la link-ul de mai jos:

https://buceginatura2000.wordpress.com/about/#comment-13580

si celalalt al unui cititor:

„În fiecare Primărie, mai ales în cele care reprezintă comunităţi mai mari, ar trebui să existe cel puţin un om de CULTURĂ, poate un localnic, care să cunoască şi care să iubească istoria locului, care să lupte pentru păstrarea a ceea ce este reprezentativ, a ceea ce s-a moştenit de la vechi generaţii. Cultură înseamnă să fi citit mult, să citeşti mult…

Când te numeşti oraşul Buşteni, trebuie să ştii că povestea oraşului Buşteni este povestea fraţilor Schiell, a tot ceea ce au ridicat aceşti oameni pe aceste locuri : fabrici, căi ferate, funicular, locuinţe, şcoli, grădină zoologică, etc.
Fosta fabrică de hârtie, cu clădirile ei monumentale din piatră de munte, cu toate utilajele ei nemţeşti de pe la 1900, cu pasarela ce se arcuia peste DN1, trebuia declarată monument istoric, trebuia să rămână sub formă de muzeu, o emblemă a oraşului, o bijuterie turistică.

Au mai rămas acest mic canton şi nişte stâlpi de funicular, pierduţi pe munte…
Citind despre scoaterea la vânzare a cantonului, se înţelege că Primăria nu este capabilă să conserve nici măcar acest ultim simbol al oraşului.
Cum spunea şi Eugen aici, pe blog, cantonul ar trebui să fie o căbănuţă mică de munte, în care să se păstreze cu evlavie amintiri despre ceea ce a fost odată, fotografii vechi, de epocă, cu tot ceea ce a însemnat povestea fraţilor Schiell la Buşteni.

Păcat de tot ceea ce au ridicat cu sacrificii aceşti fraţi Schiell, generaţiile prezente nu au fost demne de moştenirea lor.
Incultura distruge tot, în curând nu se va mai şti nici măcar cine au fost
aceşti oameni şi ce au făcut ei.”

Acum pozele:

1

2Bivolite in muntii Baiului

3

4

5

6Azuga

78Este a ei, o iubeste

9

10Partiile de la Busteni

11Busteni

12

13

14

15Pasarelele cu cantec, inaugurate in miez de noapte, in Valea Prahovei. Pentru o prapadita de bara metalica au venit vicepremierul, un ministru, prefect, etc…halal inaugurare. Pai daca se facea acel drum despre care minteau in presa, inseamna ca ar fi chemat si presedintii de stat din U.E. Parca este si o trecere de pietoni la cativa metri in dreapta, asa ca tot pe acolo o sa trec 🙂 Ce naiba este prostia asta, mare balamuc pentru nimic. S-au felicitat pentru ce?!

16

17Printre copii, unul este al meu 🙂 Pe celalalt mai ma gandesc daca il mai returnez parintilor 🙂

18

19Cunoasteti aici? Banuiesc ca nu toti. Asa se intampla cand lasi unele lucruri si pentru altii. Gunoaiele au aparut din vina mea!

20Am lasat masa si pentru altii. Intr-o zi, am fost sa o iau, dar o familie statea prea frumos pe acolo, si i-am lasat, nu i-am deranjat. Am mai trecut si in alte zile, totul era ok. Ieri nu mai era. Dar cum se strang gunoaiele, asa se strange si masa 😉

40

39Azi nu mai este nici macar o piatra pe acolo. Daca lasi  pentru tot felul de inculti, asa se intampla. O sa mai aduc o masa acolo, ca de Florii, cand mai merg eu.

21

22

23Peste 50 de plante din acestea am vazut in acea zi. Este o planta nu foarte raspandita, trebuie sa caut denumirea, acum pe loc nu o mai stiu…am mai scris despre ea

24

25

26Afinis

27

28Eu cand strang, strang, nu ma incurc cu jumatati de masura

29Ploaie peste muntii Baiului si Busteni

30Matrix! L-am trimis la culcare, era speriat ca vine ploaia, desi rar pe noi ne ploua pe munte. El, hai sa plecam… tuna foarte puternic, dar nu pentru noi era ploaia.

31

32Pe aici am coborat. Nerecomandat! Oamenii de munte numesc aceste locuri „In Ursarie”. Sunt tot felul de animale, saritori si alte obstacole. Dar nu mai coborasem de ceva vreme pe valea aceasta.

33

34Nu avea rost sa ne ploua 🙂 Un peisaj superb, pacat ca nu am prins vreun fulger in poza.

35Saritoare

36Alt loc superb

37Dupa o saritoare, alta saritoare…

38

424344

Asemanari!

Pentru ca se spune ca baietii seamana cu mamicile lor,  m-am gandit ca asa o fi, pana la proba contrarie 🙂

Am gasit niste poze, mai toti spun, in special rudele, ca baietii mei sunt copii la indigo dupa mine.

Sa incep cu Rares, „Adrian la puterea a treia”, ca este cel mai mic:

1

2

3Ieri ne-am intalnit pe strada…, cum m-a vazut, asa a trebuit sa merg, sa ma tina el de un deget

5cPrima lui calatorie cu trenul…, este fascinat de trenuri. Acasa, cand aude zgomot de tren, se agita si arata spre fereastra cu degetelul. Adica trebuie dus repede la fereastra sa vada trenul 🙂

Apoi cu Andrei, „Adrian la puterea a doua”:

4

5b

b1Andrei in 2005 la Cascada Urlatoarea cu mama lui Matrix

Cam asa arata cei doi baieti. Rares il imbratiseaza deseori pe Andrei, este foarte atasat de el, cred ca il vede ca seamana cu el :))

Si mai jos o poza cu mine, cand eram mic. Intr-o zi, poza a ajuns in mainile lui Andrei si a rezolvat-o 🙂 Nu stiu, seamana si cu mama lor, dar cel mic, daca ma vede, nu mai poate fi linistit…, striga intruna „tata, tata”. Trebuie sa-l iau in brate ca altfel nu se poate :))

5a

Si pentru ca la comentarii am scris de Soimii Patriei, sa adaug si o poza cu un Soim:

dFratele meu la gradinita

A trecut 1 an de la moartea parintelui Ioanichie Somcutean

Acum un an, cel considerat „ultimul pustnic al Bucegilor” pleca dintre noi. Au ramas amintirile, sfaturile, vorbele sale…

Despre parintele de la Schitul Sfanta Ana s-au spus foarte multe, el a ramas in sufletele tuturor, fiecare cum l-a cunoscut. Astazi, orice disputa pe aceasta tema reprezinta ceva fara sens.

122Parintele Ioanichie in fata schitului

Spunea un apropiat al rudelor parintelui ca:

„Duminica 24 februarie 2013, la Manastirea Sfanta Maria Rus va avea loc parastasul de un an de la trecerea la cele ceresti a parintelui Ioanichie, slujba va fi oficiata din cate am inteles chiar de fratii parintelui. Parintele Traian a confirmat aceasta veste, am nadejdea ca parintele se roaga in continuare pentru noi,Dumnezeu sa-l odihneasca”.

In mod sigur si parintele Nicolae, actualul staret de la schit, va face o slujba de pomenire…

COOKIE2Mormantul parintelui…se afla la sute de kilometri de Bucegi, in locurile natale

Despre parintele Ioanichie, mai sunt scrise aici articole…pe 23.12.2009, 20.02.2012, 24.02.2012, 29.03.2012, 11.09.2012…multi si-au exprimat parerile, acestea vor ramane sa le citeasca si altii, in viitor. Au fost preoti, calugari, oameni simpli ce si-au scris gandurile lor pe blogul Bucegilor. Datorita unor apropiati ai parintelui, au fost publicate poze aici cu momentele de la Manastirea din Rus…

Uneori poze cu parintele, copiate de pe acest blog, au aparut si in alte reviste, ziare…acolo unde nu se cuvenea am luat masuri…de exemplu, nu ai cum sa publici poza cu parintele Ioanichie in reviste indecente…si totusi unii nu au avut limite, de aceea se impuneau niste masuri.

Alteori am sters comentarii jignitoare la adresa altora, fie facute de mine, fie de altii…au mai ramas cateva.

Concluzia ar fi ca pe masura ce ne adancim in dispute, ne departam nu doar de ce dorea parintele sa fim, ci si de orice inseamna credinta ortodoxa…Dumnezeu sa-l odihneasca!

Culese in majoritate din „forest-urile” Parcului Natural Bucegi

„La paduri in engleza se spune foresturi?” – intrebarea lui Andrei, marti :))

Dupa lamuriri privind pluralul in engleza mi-a ramas in minte paduri=foresturi :))

Printre altele am vazut lansarea celor din USL, fain dintr-un simplu motiv: imi place ca pun accent pe nationalism, d-astea. Populisme hei-rupiste de genul Dan Diaconescu nu agreez, minciuni si hotie de tip PDL cosmetizat in ARD nici atat. Logic ar fi ca PDL sa aiba soarta PNTCD, sa nu mai intre in Parlament. Eu ca ecologist, mai degraba as vota cu USL decat cu oricare altii, chiar daca nici ei nu sunt ceea ce ne trebuie. Mai bine nationalism, niste corectii ungurilor si romilor nu strica…

Uneori mai citesc si ce mai scrie Pacepa, ma mir de fiecare data cum de nu au reusit de zeci de ani, romanii sau rusii, sa lichideze un asemenea nemernic.

Revin la USL, electoratul lor este mult mai mare pentru ca foarte multi sunt satui de hotiile portocaliilor. Nimeni nu a furat ca ei cand au fost la guvernare. S-au cosmetizat ei in fel si chip dar poate nu mai reusesc sa intre in Parlament. Dupa cum sper sa nu intre nici maghiarii. PDL-ul a dat ministere pe mana unora care lucrau in folosul unei etnii si nu in folosul majoritatii. Dar s-au virusat si ei dupa portocalii si au inceput sa acumuleze, sa dea tunuri…si ai lor au vazut, acum sunt cateva formatiuni care se cearta intre ele…asa sa fie mereu 🙂

Romanul daca a simtit aerul democratiei a cautat sa-si tepuiasca compatriotii, sa ii supuna, si sa-i transforme in sclavi moderni. Este in gena noastra balcanica sa ne falim intre noi, din acestea… De aceea, un regim poate mai autoritar ne-ar trebui, ceva trebuie sa ne scoata din aceasta decadere. Toata ziua le pupam mainile occidentalilor, Merkel in sus, Merkel in jos…bine ca nu mai este damblagitul acela de Sarcozy. Este limpede ca nu o sa ne vrea nimeni binele…

Insula mica in raul Prahova

Unde urca?!

Bine ne-am revazut! Mai curand de cat am fi sperat 🙂

O faţă noua, oile au plecat

Poza intoarsa, in lac

Daca era vara, as fi cautat poate umbra ta, dar acum ma limitez sa admir…

Pinten

Pe varful acela, am ajuns prima oara in 2002. Mi-am amintit povestea privindu-l…lunga si salbatica

Un fel de cruce…desi un copac creste altfel decat stim, este inca verde

Este atat de frumooos!

Iasca…adica stiti, ca am mai spus de vreo cateva-mai multe ori 🙂

Si asta imi place

Superba

Leagan, un brat prelungit

Nervi de urs 🙂 Ce i-a facut bietului copac 🙂

Brad secular…cred ca din urmatoarea poza se intelege cat era de gros.

Inaltimi-ganduri

Opera mistretilor

Creasta cocosului

Si-a pierdut un picior…sau pare un bot de cal

Printre astea sa te tot ratacesti

Apus Busteni

Si prajiturile lui Radu :))

Prajiturile de la Pizzeria Carpati, nu le-am luat pe toate :))  eu am mancat doar 2, nu va mirati, v-am spus ca de la incidentul de anul trecut am lasat-o mai usor cu dulciurile. Bine, nu chiar usor, dar comparativ cu anul trecut este un mare progres.

Printre altele, Rares a facut cunostinta cu Radu. Daca Rares a stat in bratele lui Radu si mai mult de atat a mai si adormit acolo, va dati seama ca Radu este un om bun. Rares, suspicios si cu ochii in patru ca tatal sau, il privea atat de curios cum nu l-am vazut vreodata. Radu este innebunit dupa copii, si nu am vazut copil care sa fuga de el :)) Deci este adevarat, „Bolovanul” are magnet la copii… :))

Incheiere:

„Vorbeste cu el, am luat pana acum 300 milioane din cauza lui” … mesaj catre mine prin intermediar.

Si raspunsul meu:

Doar atat? Pai:

1. Bine ca ai avut de unde sa platesti.

2. Nu pui la socoteala cateva masini de lemne, oricum nu te intreaba nimeni, asa ca nu ai nicio pierdere.

3. Mai castiga si statul ceva.

4. Un leu, nu i-ai fi dat unui amarat pe strada.

5. Un portbagaj plin cu branza si slanina dat unui inspector nu reprezinta garantia rezolvarii problemelor. Acolo unde nimeni nu poate si nu stie eu iti demonstrez contrariul.

Atat! 🙂

Mormantul Parintelui Ioanichie…Manastirea „Sfanta Maria”, localitatea Rus, judetul Salaj

Lumea Bucegilor prinde viata pe blogul Bucegilor. Se scriu pagini despre prezent iar peste scurt timp devin arhive ale trecutului. Aceasta este si ideea, sa ramana ceva…scriu despre oameni si intamplari in Parcul Natural Bucegi si imprejurimi, despre initiative si actiuni, unele personale, altele nu, schimbam ganduri si cunoastem montaniarzi…citim despre bine sau despre rau, despre protejarea fictiva a Bucegilor, despre demagogii de genul dezvoltare durabila, despre distrugerea mediului de catre autoritati cu responsabilitati in protectia naturii…o lume diversa.

Peste acestea si printre ele au loc tot felul de lucruri…acestea ajungand aici pe blog, pentru a fi citite de cat mai multi. Ieri, un prieten bun, un prieten pe care nu l-am cunoscut niciodata dar care la toate intrebarile mele mi-a dat numai sfaturi potrivite mi-a trimis niste imagini. Insotite de gandurile sale bune…sunt diverse intamplari la care nu am raspuns. Orice se intampla are un scop…de multe ori cand vad cat de multi apreciaza acest blog, ma gandesc, asa singur….”oamenii acestia exista, pe multi ii cunosc personal, i-am intalnit doar datorita blogului”…Dumnezeu mi-a dat ideea prin 2009 sa creez ceva pe internet despre Bucegi. Astfel, multi stiu ce se petrece prin zona noastra, ce poti face, ce poti vedea…

Initial, blogul a fost si o manifestare personala, de jurnalist caruia nu i se publică decat anumite articole…am dorit sa sparg acest monopol. Azi scriu doar despre ceea ce vreau sa scriu, actiunile de distrugere a mediului sunt descrise detaliat, nu scriu la ordin sau dupa cum vrea cineva…am stabilit niste conditii de aparitie a comentariilor…lasand o portita de a elimina anumite opinii, care jignesc pe unii sau pe altii… Nu acord niciun drept la replica decat daca mi se pare mie ca are vreo relevanta, ma refer la infractorii de prin Bucegi…exista o singura directie, cea impusa de mine in acord cu alti cititori si prieteni. Ar fi culmea sa las orice exprimare de tip mafiot, smechereasca…

Despre parintele Ioanichie am spus si s-au spus atatea…important este sa nu uitam povetele sale si implicit pe Dumnezeu…restul este lumesc.

Ii multumesc fratelui Ninel pentru imaginile cu mormantul parintelui aflat la manastirea „Sfanta Maria” din localitatea Rus, judetul Salaj. Poza de pe mormant este poza de pe blogul buceginatura2000…un crampei din Bucegi prin acele locuri…blogul nu este doar al meu, este al oricui cititor, nu este o afacere, nu se urmareste publicitate…nici macar statistici chiar daca am mai scris despre asta…sunt atatia carora il pot da spre administrare…ma bucur foarte mult ca acea poza se afla pe mormantul Parintelui…

Nu am crezut niciodata ca parintele a dorit sa fie inmormantat acolo, dar asa au zis rudele sale ca a fost ultima sa dorinta. Ma indoiesc insa ca poti renunta la Bucegi dupa ce ai trait zeci de ani langa ei…dar asa a fost sa fie, oricum parintele putea renunta la orice, traia ca un veritabil pustnic.

Multi doar ne-am imaginat cum arata mormantul, poate ca vom reusi cu voia LUI sa ajungem la manastirea din Rus, sau poate ca nu…pana atunci sa-l revedem si astfel pe Parintele Ioanichie, cel mai mare duhovnic de pe Valea Prahovei si din Parcul Natural Bucegi.

Multumesc unor personaje apropiate parintelui, pentru intentiile si gandurile lor, celor de la manastirea Sinaia precum si fratilor Ninel, Nicolae, Amos, chiar si staretului Nicolae, tuturor celor din biserica lui Hristos care stiu ca rolul lor pe lumea asta este sa povatuiasca pe toti, indiferent de statutul lor social…Dumnezeu nu judeca dupa standarde lumesti. Uneori, sta in puterea mea sa aleg lucruri ca multi altii, un job fara bataie de cap, diferite combinatii la limita legii sau sub ea, alteori imi pot indeplini unele planuri pe care le urmaresc de ani buni, printr-o discutie…dar gandurile astea imi trec repede. In sinea mea stiu ca doar Dumnezeu decide si ca asa cum raul se foloseste de lucrarea Binelui, asa si Binele lasa sa cada raul in propriile capcane…se poate spune si chestia asta „prin rau spre bine”, adica nu ai cum sa cunosti ce este bine decat trecand prin diverse si multumind pentru fiecare zi…Sa asteptam, orice vine la timpul lui!

Lacul de la Piatra Arsa

Sunt locuri si obiective turistice in Parcul Natural Bucegi (S=300kmp) pe care le fotografiez de cate ori am ocazia…de ce? Asa, din diferite motive…

O explicatie ar fi si ca o poza nu seamana cu alta, daca sunt facute la un interval de timp (zile, saptamani), chiar daca este acelasi loc.

Acest “ochi de apa” existent pe Platoul Bucegilor la 1960 m altitudine se gaseste chiar langa terenul sportiv al Complexului National Olimpic Piatra Arsa.

Pe langa acest lac de nivatie trec mii de oameni anual…vara pare o mocirla pentru ca din el se adapa oile, vacile, magarii, caii…fiind insa permanent catalogarea de lac este indreptatita.

Majoritatea pozelor sunt din anul 2011 pentru ca se zice ca a fost unul dintre cei mai secetosi ani din ultimii 50. Cu toate acestea, lacul desi mic, nu a secat 😉

Nu apare pe nicio harta si probabil nici nu va aparea prea curand sau vreodata…

Sunt o multime de locuri in Bucegi, aflate in calea tuturor si totusi putin vazute…ca si in viata, multe lucruri sunt langa noi, ne impiedicam de ele si totusi le cautam departe 🙂