Motto:
„Cel ce a razbit prin el insusi, cu osardie, cu suflet curat, cu trup primenit, sa purceada la sfintele cruci din preajma Brasovului, pazitoare a sfintei credinte intru Prea Sfantul Iisus Hristos si cu evlavie sa aduca ruga, fi-va de foc, de sabie, de boala, de pierzanie si de duh cel rau ferit. Proslavit fie Domnul Dumnezeul Nostru”.
…ramasesem la plecarea din curtea bisericii Sf. Nicolae. Prima oara cand am ajuns aici nu mai stiu, insa in 2009 am venit pe bicicleta din Busteni pe traseul Predeal-Rasnov-Poiana Brasov-Brasov-Predeal-Busteni. Atunci era o nunta in care mirii eliberau niste porumbei…
–de la biserica ortodoxa am trecut pe langa Biserica Neagra, vizitata de Ziua Crucii
Pozata din alt unghi
Un tablou, asa o sa-l denumesc, cu ceas, ingeri si bolta cereasca…o „limba” a ceasului este Luna, cealalta Soarele…ca si cum ingerii invart ceasul/timpul…sic transit gloria mundi
Apoi am ajuns si la o alta biserica „Sf. Treime”. Biserica este intr-o curte, de fapt ortodoxismul in Brasov nu prea a fost lasat sa se extinda, astfel ca au aparut tot felul de biserici ascunse. Din drum, nu vezi ca este o biserica, intri pe un fel de gang, o sa vedeti…
Cinstitul magistrat de fapt numai probleme a adus comunitatii ortodoxe, dar ca si acum, trebuia trecut pe frontispiciu…
Cea mai veche cruce din Brasov
In cimitirul acestei biserici de pe str. George Baritiu
Se numeste „Troita din Cutun”
Lemnul crucii a fost imbracat, pentru o mai buna conservare, si repictat in anii ’80. Se zice ca s-a respectat vechea pictura. Eu nu prea cred, vedeti si ca apare acel ochi, nu cred ca respectivul ochi exista pe pictura originala. Dupa cum, afland istoria si locul unde a fost initial crucea, nu pot crede ca avem in fata lemnul original de la aproape 1300. Teoretic este imposibil sa se pastreze acel lemn atatea sute de ani, in timpuri atat de vitrege ca Evul Mediu. Probabil crucea are poate 300 ani, dar nu 700. Un preot spunea ca expertiza a dovedit ca este mai veche de 6 secole, dar nu a mai si spus si cine sau cand a facut-o; expertiza. Nu a facut nimeni nicio expertiza, eu nu cred asa ceva. Pe de alta parte, Dumnezeu face minuni, si astfel se poate sa fie crucea originala…
Un articol detaliat, bine realizat, pe aceasta tema, poate fi citit aici:
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=111987
Mai departe prin cimitir ajungem la mormintele ultimilor descendenti ai familiei Brancoveanu:
Ultimii urmasi
Picturile sunt in acelasi stil ca si la cealalta biserica Sf. Treime, din Schei
Acasa, am studiat pozele, multe sute in acea zi, si pe o placa am descoperit pe cineva…Aristide Stavros. Poate unora nu le spune nimic, poate altora foarte multe. Aristide Stavros este unul dintre cei mai mari montaniarzi ai Romaniei, sau a fost, a scris numeroase carti, orice a scris am citit. Acest om a redat cu atata finete si realitate viata muntelui la care a participat sub diverse forme, incat nu ai cum sa-i uiti scrierile. Este unul dintre scriitorii mei preferati, -pe una din cartile sale, prima care am citit-o a fost „Freamatul Muntilor”- am si autograful acestuia. Cartea se numeste „Muntii Judetului Brasov” si am gasit-o la un anticariat in Brasov prin 2006, aruncata intr-o cutie la un loc cu alte carti. Poate mai pe seara si adaug pagina cu scrisul autorului, o voi cauta!
Numai ca urmasii tovarasului, au dus-o la anticariat :) Acum este la mine si nu mai pleaca…
Alte morminte vechi
Mormantul mitropolitului Dositei Filitti
Si din nou in curtea bisericii
Astfel se intra la biserica
Doar asa iti dai seama ca aici este o biserica. Noi am trecut prin biserica pentru a ajunge in cimitir
Dupa atata umblet sa ne oprim din nou si la cofetaria „La Vatra Ardealului”, loc de unde se vede Biserica Neagra:
Si uite asa, prin fata noastra mai trece o mireasa. Cand am plecat, mai trecea una intr-o caleasca, foarte frumoase nuntile in Brasov, oamenii sunt mai educati…
Interiorul cofetariei, mai era o doamna langa noi, alte doua tocmai soseau, noi tocmai plecam ca ziua este scurta :)
Nu doar ca vedem mireasa ce trecuse pe langa noi, este aceea de pe banca, dar mai vedem inca una, cum se saluta…
Car de lupta pe fatada unei vile
Dupa care a urmat inca o biserica :)
I se mai spune si Biserica Alba
Biserica Buna-Vestire
Ce probleme mai au cei de pe aici, nu le ies calculele :) …o sa revenim cu alta ocazie, asa ca ne-am dus pe dealul din apropiere…Cetatuia
Trecem iar pe langa case vechi, ma mir cum de nu au cazut statuile la cutremurul din 1977
Sus la un etaj am vazut ceva interesant…
O statuie cu bratele si capul taiate
In fine, ajungem si la ultimul obiectiv al zilei:
Cetatuia
Istoric
Drapelul trebuie sa apara pe orice obiectiv
Vedere spre oras
Nucul din curte
Simbol intalnit peste tot, pe zidurile oricarei constructii
Sa privim acum spre fantana ;)
Cam micut, ce sa fac cu el…
Acesta este potrivit :) dar…
Dar nu functiona mecanismul de ochire si trebuia manevrat stanga-dreapta, inainte-inapoi. Aici l-am pus pe pozitia care trebuia :) Intelegeti ca se intampla ca in acea chestie cu Universul si Chuck Norris…adica ultimul a dat un picior prin intoarcere si asa s-a creat Universul. Stiti faze din acelea cum ca actorul nu poarta ceas pentru ca el decide timpul :) Ceva de genul acesta s-a intamplat si cu mine in locul din imagine…am pus tunul pe pozitia cea mai potrivita
Dupa o ora pe aici am plecat spre gara…nici trenul si nici timpul nu stau dupa noi, poate dupa Chuck Norris
La poza aceasta, cand o privesc, imi vin multe ganduri, dar unul dintre ele este atunci cand i-am spus lui Matrix ca urmeaza sa facem o alergare prin muntii Baiului. El a intrebat pana unde fugim si i-am spus ca alergam cat putem, fara tinta, si cand nu mai putem, ne asezam jos…si el a abandonat imediat, crezand ca asa se va intampla :))
Steoiosif cum mai este cunoscut…stiti ca i-am pozat casa altadata, de Ziua Crucii. Dar mai sunt ca el, Cearosetti, Acecuza…sau eu.
Cam asa a aratat o zi plina prin Brasov, acum sa vedem, cand va mai fi un nou episod, „noi descoperiri” :)
Si cum noi sustinem CFR…hai cu CeFeRe-ul :)) Super calatoria cu trenul :)
Iata si biletele! :) Reducere evident…pe ce motiv? Le-am zis celor de la ghiseu ca ma doare intr-o parte, si gata, s-a rezolvat. Nu m-a intrebat nimeni in ce parte :)) Asta era de fapt cu trimitere la ce spun unii, la parerea unora care se stiu, se simt…dupa cum ma simt si eu ;)
Am zis tot??? Un moment sa mai citesc inca o data!
Cred ca da! Acolo unde sunt doua cesti de cafea, sa lamuresc lucrurile…pai cand merg, merg eu si cu mine. Cum ma cheama si Adrian, si Gabriel, trebuie doua cani. Si ma mut cand la o cana, cand la alta ;)
„-Ce faci tu aici, Adriane?
-Uite privesc, Gabriele!
-Se vede bine de la tine?
-Da, perfect…de la tine cum se vede?
-Pai, hai sa facem schimb de locuri!” :)))
Si tot asa de pe un scaun pe altul…este buna cafeaua ta, este mai buna a mea, o vrei tu? :))
Povestea aceasta i-am spus-o unui prieten curios. Nu a crezut, dar ce, eu i-am spus sa creada sau nu? Nu am zis nici ca nu este adevarul, i-am spus ca-i spun o poveste…si povestile stiti cum sunt! Depind foarte mult de scranteala naratorului ;)
Important este ca in acea zi timpul a fost cum trebuia sa fie, ca ziua a fost perfecta! :) La revedere Gabriele, pa Adriane! :))
Multumesc, si ne auzim data viitoare, cine stie cand, cu o alta prezentare a Brasovului…de maine ne cheama Bucegii!
BUCEGI NATURA 2000 
Am privit toate imaginile, dar am zâmbit ajunsă în dreptul unora, şi te las pe tine să ghiceşti, dacă nimereşti, care ar fi acelea.
Aşadar, descopăr Braşovul prin ochii lui Adrian, care dacă închide ochii, are oraşul sub pleoape, cred, şi nu mă înşel. Nu ai avea cum să nu te îndrăgosteşti de acele locuri, nu îţi mai vine să îţi descalţi paşii de ei, aşa’i?
Fie ca inima ta să păstreze mereu dragostea de acest oraş, şi ştii de ce spun cum spun. Mereu să îţi fie chemare!
ApreciazăApreciază
Imi dau seama care sunt imaginile, bineinteles :) Cred ca fiecare straduta, casa, lucru, ce mi-a atras atentia se gasesc sub pleoape, este un oras frumos, tot merg prin el de multi ani, si acum imi pare si mai frumos.
Multumesc, am inteles, numai ganduri bune si tie!
ApreciazăApreciază
Şi-aşa e, cum zici, oriunde mergem suntem noi şi cu înşine, fie şi dacă nu ne purtăm decât un singur prenume, cei ce nu’l au pe cel de-al doilea.
Suntem întotdeauna măcar doi cei pe care îi ştim, pereche, neştiuţii nostri fiind încă neîntâmplaţi.
Bună, Adrian, bună Gabriel, împreună sunteţi atât de tot şi nu încetaţi să uimiţi.
ApreciazăApreciază
Deci ai vazut ca am fost eu si cu mine :)) si chiar nu are importanta daca mai sunt si alte prenume. Important este sa fii tu cu tine. Va trebui sa ma hotarasc, eu sunt Adrian si celalalt, Gabriel…pentru ca asa si este, unul este mai ingeresc, purtator de vesti bune, de minuni :)
ApreciazăApreciază
Bisericile SfantaTreime,a fost ctitorita de comerciantii greci,de aceea se aseamana,intrucatva.Daca ai ocazia sa participi la slujba de inviere,o sa vezi grupuri din comunitatea grecilor, preotul face cunoscuta invierea in limba greaca.E superb!Aici pe G Baritiu,avem noi duhovnicii intregii noastre fam.frati,nepoti,etc.In jurul cetatii,a defrisat o portiune,altfel nu se vedea nimic!Au avut si momente de gol pt.ca era padurea ce acoperea totul.Dar au avut initiative bune,au facut si zilele cavalerilor si domnitelor,de cativa ani .A fost fain astazi la hram,a venit si dragutul de Parinte Onufrie din Postavarul.Noi iarna mergem la Sf.Nicolae si-l intalnim acolo.Tot ce ai relatat,face parte din zestrea noastra inca din copilarie,anii de studii,si viata de zi cu zi dar tu ai un merit deosebit,aratandu-le si altora,cu darnicie din comoara orasului nostru.Orasul se imparte in doua,vechiul si noul,separat de designul vizual.Pe 1 Noiembrie ,sa vii pe seara in cimitire,sa vezi mormintele,incarcate de flori si lumanari aprinse.Doar timp sa ai.Un reper,Cimtirul Central unde sunt mai multe sectoare ale fiecarei confesiuni religioase.Tot binele cu tine si ai tai!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Gand la gand :) Chiar voiam sa va intreb ce stiti de aceasta biserica unde se afla crucea din Cutun, dar vad ca am primit mult mai mult, fara ca macar sa intreb…1 noiembrie este intr-o vineri, as putea veni, sa vedem. Aveti dreptate, au facut bine ca au taiat din vegetatie, intrucat eu nu stiam de acea cetatuie, nu se vedea. Deci pustnicul de pe Postavaru vine la Sf. Nicolae. Multumesc pentru toate aceste detalii, dv. fiind un om chiar de acolo, care de o viata locuieste in Brasov…cat si pentru efortul pe care-l faceti sa ne scrieti aceste cuvinte. Stiu ca nu va este usor si de aceea, cuvintele dv au si alta latura. Saru-mana!
ApreciazăApreciază
Ai avut parte de un cer senin fara nor care a facut pentru unele dintre fotografii un fundal superb(mai ales cea cu biserica BUna-Vestire parca ar fi pictata). Si miresele au avut noroc de vreme buna.Pentru Brasov si luna octombrie se pare ca au tras lozul norocos :).
ApreciazăApreciază
A fost o zi calduroasa, cam anormala, dar mie mi-a placut, imi place cand este cald. Nu erau nori, era bine, a fost bine pentru toti cei aflati in Brasov, in acel oras…multi iesisera la plimbare.
ApreciazăApreciază
Buna seara,
Am dat peste acest blog din intamplare. Multumesc de informatii. Vreau sa va intreb daca in imaginile din cimitirul din Brasov, pe care il mentionati si l-ati fotografiat, avem de-a face cu nise funerare sau nu (adica continand urne de cenusa umana)? Va intreb pentru ca il pomeniti pe Aristide Stavros, despre care stiu ca a fost incinerat si despre care am auzit cum ca i s-ar fi imprastiat cenusa deasupra Vaii Sambetei. V-as fi recunoscat daca mi-ati raspunde.
Multumesc!
MR
ApreciazăApreciază
Buna seara, d-le Marius
Va multumesc ca ati ajuns si la noi, pentru vizita cat si pentru informatia cu Aristide Stavros. Mi-au placut cartile acestui celebru om al muntilor. Ce pot sa va spun, este faptul ca nu am zarit nicio urna cu cenusa pe acolo. M-am intrebat unde sunt toti aceia care au placi comemorative pe pereti, cand la baza peretilor sunt doar cateva morminte? Explicatia vine acum de la dv. Unii au fost incinerati si cine stie unde este cenusa lor, astfel ca a ramas doar marturia trecerii lor la cele vesnice, respectiv placile de marmura.
ApreciazăApreciază
Buna seara,
Urna cu cenusa este zidita si poarta numele de nisa funerara. Aceste nise funerare se pastreaza in columbar (in Romania cunosc asemenea columbarii – in afara celor de la Crematoriul Cenusa si Vitan Barzesti – in Cimitirul Bellu, Bucuresti, Cimitirul Ghencea Militari, Bucuresti si Cimitirul Central din Timisoara. Intrebarea ramane daca acolo sunt nise funerare (cu urne zidite) sau doar placi comemorative pentru cei care au fost inhumati in alte parti. Eu inclin sa cred ca sunt totusi nise (cazul Artistide Stavros ar fi o dovada). Daca puteti intreba pe cineva – stiu eu, administratorul cimitirului, de pilda – asupra acestui fapt sau daca aveti poze mai multe cu aceleplaci comemorative, v-as fi recunoscator sa mi le trimiteti pe mail. Am mare nevoie de aceste informatii pentru siteul Asociatiei mele.
Multumesc frumos!
MR
ApreciazăApreciază
Iti trimit poze de acolo, este cel mai bine. Le caut in seara asta, ca am facut mai multe acolo si maine ti le trimit. Sper sa iti fie de folos! Este calea cea mai rapida, in acel loc nu stiu cand mai ajung.
ApreciazăApreciază