Salut Adrian !
Mare bucurie pentru el dar si pentru mine .
Minunat videoclip !
L-am preluat si postat la cei doi veterani…..
Multumesc !
O zi cu cat mai multe bucurii !
Aliosa.
Of, ce incantare! Sa fii bondar, sa zbori din floare-n floare…
Promit, cand termin ce am de facut sa citesc tot si sa scriu mai mult.
Ce bine mi-a picat sa vad filmuletzul! Mercic!
E simpatic foc bondarul, ce mai, bâzâie… ca un bondar.
E fericit, e în lumea lui, a florilor.
Acum, vara, toate grădinile, toate pajiştile, poieniţele sunt pline de flori şi miresme, este atât de frumos…
Scriu o fabulă, la fel de simpatică :
Bondarul mizantrop
de Alecu Donici
” ‘- Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire, lumea-ntreagă.
Merge, merge, se tot duce,
Spre pieire au pornit,
Zi ce merge, rău ne-aduce
Rău, tot rău, fără sfârşit.’
Astfel în mizantropie,
Un bondar se căina,
Stând pe-o creangă de scumpie
Ce la vânt se legăna.
Şi zicea el: ‘-Zău, nu-i şagă,
Se tot schimbă lumea-ntreagă.
Când gândesc la vremi trecute,
Când tot vesel eu umblam,
Cu albine mult plăcute
Prin văzduh mă legănam
Şi-n petreceri amoroase,
Într-un dulce bâzâit,
Zi şi noapte răcoroasă
Petreceam necontenit!
Dar, vai mie, zău nu-i şagă,
Se tot schimbă lumea-ntreagă.
Tot zburam din colo-ncoace,
Păream tare printre-albini;
Vezi, pe-atunci, la dobitoace
Încă roza n-avea spini.
Dar acum s-au schimbat toate,
Eu de jale sunt pătruns.
Vremi mai rele nici se poate.
Vai, ce vreme am ajuns!
Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă.
Vreun bondar să mai vezi încă
Că-i iubit, că-i curtenit
Şi degeaba că mănâncă,
Făr’ să fi agonisit,
Vreun bondar să bâzâiască,
Nişte suave, dulci cântări;
Şi pe-albini să răsplătească
De-a lor muncă prin plăceri!
Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă.
Vai, nu-i bine, zău nu-mi place.
Bondărimea s-o sfârşit,
Peste dealuri nu-ş ce-aş face,
Să mă duc necontenit.
Spun c-acolo se găseşte
Bondar mândru cântător,
Ce tot încă bâzâieşte
Al său vers fermecător.
Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă!’
‘- Moş uncheş – zise-o albină –
Zău, greşeşti, de tot greşeşti!
De-amor viaţa încă-i plină,
Bătrân eşti şi n-o simţeşti.’
Dar el, în mizantropie,
Ne-ncetat se căina,
El pe creanga de scumpie
Bâzâind tot repeta:
‘ – Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă.'”
Frumos! Mai merge si cate o fabula la unele postari :) Mai are si corespondente in realitate… Multumesc.
Am pornit aparatul surprins de agitatia bondarului, nu mai vazusem asa ceva :)
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.
ApreciazăApreciază
Salut Adrian !
Mare bucurie pentru el dar si pentru mine .
Minunat videoclip !
L-am preluat si postat la cei doi veterani…..
Multumesc !
O zi cu cat mai multe bucurii !
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Va salut si eu!
Chiar a fost o zi plina, cu de toate :)
Numai bine, d-le Aliosa!
ApreciazăApreciază
D’apăi cum să nu fie bucurie de-a dreptul extatică? doar se împreuna cu floarea.
ApreciazăApreciază
Ce era de el :))
ApreciazăApreciază
Of, ce incantare! Sa fii bondar, sa zbori din floare-n floare…
Promit, cand termin ce am de facut sa citesc tot si sa scriu mai mult.
Ce bine mi-a picat sa vad filmuletzul! Mercic!
ApreciazăApreciază
Cred ca asa este, o incantare. Ma bucur ca v-a placut, numai bine, reveniti cand se poate :)
ApreciazăApreciază
Daca ai sti cat de tare m-a amuzat clipul dar mai ales titlul inspirat al postului :lol:
ApreciazăApreciază
Multumesc :) Si tu ai destule titluri inspirate :)
ApreciazăApreciază
Hehe, ca bine le spui tu coane Iancule…
Bine hai fie, am sa mai trec pe la tine :lol:
ApreciazăApreciază
Multumesc, m-am razgandit Succesule :) trec eu din cand in cand, si te astept si pe tine la fel, esti binevenit oricand :)
ApreciazăApreciază
E simpatic foc bondarul, ce mai, bâzâie… ca un bondar.
E fericit, e în lumea lui, a florilor.
Acum, vara, toate grădinile, toate pajiştile, poieniţele sunt pline de flori şi miresme, este atât de frumos…
Scriu o fabulă, la fel de simpatică :
Bondarul mizantrop
de Alecu Donici
” ‘- Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire, lumea-ntreagă.
Merge, merge, se tot duce,
Spre pieire au pornit,
Zi ce merge, rău ne-aduce
Rău, tot rău, fără sfârşit.’
Astfel în mizantropie,
Un bondar se căina,
Stând pe-o creangă de scumpie
Ce la vânt se legăna.
Şi zicea el: ‘-Zău, nu-i şagă,
Se tot schimbă lumea-ntreagă.
Când gândesc la vremi trecute,
Când tot vesel eu umblam,
Cu albine mult plăcute
Prin văzduh mă legănam
Şi-n petreceri amoroase,
Într-un dulce bâzâit,
Zi şi noapte răcoroasă
Petreceam necontenit!
Dar, vai mie, zău nu-i şagă,
Se tot schimbă lumea-ntreagă.
Tot zburam din colo-ncoace,
Păream tare printre-albini;
Vezi, pe-atunci, la dobitoace
Încă roza n-avea spini.
Dar acum s-au schimbat toate,
Eu de jale sunt pătruns.
Vremi mai rele nici se poate.
Vai, ce vreme am ajuns!
Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă.
Vreun bondar să mai vezi încă
Că-i iubit, că-i curtenit
Şi degeaba că mănâncă,
Făr’ să fi agonisit,
Vreun bondar să bâzâiască,
Nişte suave, dulci cântări;
Şi pe-albini să răsplătească
De-a lor muncă prin plăceri!
Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă.
Vai, nu-i bine, zău nu-mi place.
Bondărimea s-o sfârşit,
Peste dealuri nu-ş ce-aş face,
Să mă duc necontenit.
Spun c-acolo se găseşte
Bondar mândru cântător,
Ce tot încă bâzâieşte
Al său vers fermecător.
Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă!’
‘- Moş uncheş – zise-o albină –
Zău, greşeşti, de tot greşeşti!
De-amor viaţa încă-i plină,
Bătrân eşti şi n-o simţeşti.’
Dar el, în mizantropie,
Ne-ncetat se căina,
El pe creanga de scumpie
Bâzâind tot repeta:
‘ – Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire lumea-ntreagă.'”
ApreciazăApreciază
Frumos! Mai merge si cate o fabula la unele postari :) Mai are si corespondente in realitate… Multumesc.
Am pornit aparatul surprins de agitatia bondarului, nu mai vazusem asa ceva :)
ApreciazăApreciază
Bucuria vietii!
ApreciazăApreciază
Este viata, este liber, traieste :)
ApreciazăApreciază