Eu cand le fac…atunci le fac! Am fost astazi prin multe locuri, pe la telecabina, prin Sinaia, prin Busteni, la Cascada Urlatoarea, nu am ajuns la un gratar cu prietenii, nici pe traseul propus pentru astazi nu am mers, am facut numai nefacute :) Culmea, acum sunt acasa, singur…si pana sa vin acasa mi s-a aprins mie un beculet…cu mancarea :) Problema mare: eu nu stiu ce sa mai mananc, aia nu este buna, aia are nu stiu ce…eu mananc de regula ce poftesc. Cand era Oana insarcinata mai multe pofte aveam eu decat ea.
Si nu stiu cum mi-a venit mie…asa, o activare de simt si am decis sa cumpar ceva care sa mai fie si comestibil…nu pot sa mananc ceva pentru ca trebuie sa mananci.Trebuie sa existe un element de atractie :) Astfel ca aveam pofta de carnaciori afumati cu mamaliga :)) Am cumparat repede, 18 lei kg de carnaciori, 4 lei kg de malai, 4 lei smantana…asta cu smantana mi s-a parut mie nu stiu cum, nu prea merge dar mie mi s-a parut ca merge…apoi o salata cu castraveti si gogosari. M-am ars putin la un deget de la mamaliga, baba tine la frumusete :)) si cand a fost gata nu am mai avut rabdare sa apara si Oana…vine ea mai tarziu ;)
Contrar obiceiului, -la mine pofta trece pe masura timpului petrecut in bucatarie-, chiar am mancat cu pofta :) Dupa ce postez, merg iar in bucatarie sa fac putina curatenie :)
Sa va arat cateva poze de astazi, inchise intr-o singura rama:
Cine putea sa dea peste fericitii miri aflati la o sedinta foto, langa Cascada Urlatoarea, decat eu…nici prin padure nu au gasit liniste :) Le-am facut niste poze, ei erau cu un fotograf profesionist, ce mai, lucru facut ca la carte… dar, mai jos si pozele mele :)
Si acum explicatia tabloului…ca sa vedeti ce imi trece mie prin minte. Deci juramintele lor trebuie sa aiba puterea stancilor din Bucegi, amintirea lor gravata in piatra, de aici cadrul natural ales de mine. Fluturele cu 4 ochi semnifica devenirea celor doi…o singura fiinta, doi ochi ai lui, doi ochi ai ei. Fluturasul cel mic, viitorul copilas. Am pus o poza cu mirii sus pe culmea muntelui, el sa-si aminteasca de faptul ca si acolo in varf este acelasi lucru: a acceptat sa-si puna inima,sentimentele, in mana ei. Florile galbene sunt maci galbeni de munte. El o tine cu mainile intr-un mod gingas si „mergeau” deasupra lor niste flori asemanatoare…niste flori atat de firave si frumoase incat nu ai crede ca au trecut cu bine prin perioada glaciara. Mirii, la fel, impreuna vor putea trece peste orice piedica ivita in calea lor.
Cam asa si cu „explicatia” acestui mic tablou :)). Nu-i cunosc, nu le stiu numele…oricum ar fi, gandul meu este sa le dea Dumnezeu o viata fericita, unul langa celalalt! ;)
BUCEGI NATURA 2000 
Frumos!!!
ApreciazăApreciază
Adevarat, au mers pe jos imbracati astfel…cu masina nu aveau cum!
ApreciazăApreciază
Cum si-o fi tarat mireasa rochia cu trena pe stanci si carari de munte ? :) Mie nu mi se pare o idee buna nunta in rochie de mireasa pe munte. Daca ar fi fost intr-o altfel de tinuta, as mai fi zis ca sunt oameni ai muntelui si vor sa isi lege si evenimentul asta de munte.Asa gasesc ca sunt /au fost ridicoli .
ApreciazăApreciază
Nu este chiar greu de urcat din Poiana Tapului la Cascada Urlatoarea..cu putina atentie au urcat. Ei spuneau ca nunta a avut loc si ca acum faceau sedinta foto, si aveau nevoie de un cadru natural pitoresc :) Mai tii minte ca si anul trecut am scris despre o mireasa intalnita chiar in varf de munte? Era undeva departe tare :))
ApreciazăApreciază
În articolul precedent ai scris despre cununia finilor voştri, cărora le doresc o căsnicie frumoasă, împlinită, adevărată.
Aici, scrii despre alţi tineri căsătoriţi, la fel de frumoşi şi iubitori. Cred că merită apreciaţi, dacă au ţinut neapărat să ajungă îmbrăcaţi aşa la Cascada Urlătoarea, unde nu poţi spune că se poate ajunge mergând chiar ca pe bulevard.
Mă bucur să văd că da, în ciuda a orice, viaţa, lumea, îşi urmează cursul lor firesc, tinerii se îndrăgostesc şi se căsătoresc. Tuturor le doresc ca timpul să le confirme mereu aceste sentimente, pentru că numai timpul este acela care dă valoarea iubirii.
Ai mai prezentat pe acest blog o mireasă întâlnită în Bucegi, în inima muntelui, în articolul din 11.09.2011. Sunt oameni care cred că iubesc mult muntele, îl simt ca făcând parte din viaţa lor, dacă au vrut să-i împărtăşească şi lui din bucuria acestui moment special.
Tabloul este foarte frumos, tinerii sunt superbi, îmi plac mult macii galbeni, iar fluturele cu patru ochi este deosebit. Ce să mai spun de explicaţia tabloului, se apropie de ceea ce ar fi ideal şi cred că stă în puterea fiecărui cuplu de a face ca lucrurile să meargă într-o asemenea direcţie.
ApreciazăApreciază
Eu ti-am mai spus ca prin comentarii se da substanta articolelor :) Multumesc, sunt multe lucruri de luat aminte din cele scrise de tine. Citez „Tuturor le doresc ca timpul să le confirme mereu aceste sentimente, pentru că numai timpul este acela care dă valoarea iubirii”. Foarte frumos spus si atat de adevarat. Stiam ca am mai postat o imagine cu o alta mireasa dar nu mai stiam data :) Despre acea mireasa stiu ca iubea muntele. Si macii galbeni au o poveste la fel de interesanta :) O zana cobora de pe un varf si i-a zarit intr-o crapatura de stanca, cresteau greu, parca ascunsi, pareau asa firavi, este cam lunga povestea…va trebui sa dedic o rubrica speciala pentru astfel de povesti alpine :)
ApreciazăApreciază
Deosebit de frumoase poze si ganduri!
ApreciazăApreciază
De moment! :)
ApreciazăApreciază
Pe unde tot umbli,chestiile speciale iti ies in cale si te inspira!
ApreciazăApreciază
Se pare ca imi ies in cale tocmai pentru a le vedea si altii :)
ApreciazăApreciază