Saptamana a inceput cu zile insorite in Parcul Natural Bucegi. Vantul adie usor, nu este nici foarte cald…este o vreme buna de urcat si de parcurs trasee 🙂
Cam asa ar fi 🙂 . Mare sau munte…este mai putin important:
Program de functionare a telecabinei afisat la Cota 2000
Nu prea as considera „ajutoare de nadejde”…cand ai 20 de caini pripasiti pe langa o stana aflata in preajma unui traseu turistic
La scurt timp am si intalnit un astfel de ajutor, de nadejde evident, pe care nu prea il tragea pomenita nadejde spre turma cu oi…statea mai mult dupa turisti
Complexul de la Piatra Arsa – Platoul Bucegilor…
Rasarit de luna 🙂
Rasarit de soare 🙂
BUCEGI NATURA 2000 
heheee, ai început cu unii din preferații mei, Voltaj, și ai continuat cu imagini superbe, ca de obicei. Rasaritul e…extraordinar!
ApreciazăApreciază
Mi-am adus aminte instantaneu de piesa asta a lor, mai degraba potrivita pentru mare…dar eu cred ca Voltaj nu a urcat pe munte prea des :))) Altfel dadea marea pe munte 🙂 Multumesc! Frumoase locuri prin Bucegi…uneori vezi acelasi lucru in fiecare zi, dar ipostazele difera 🙂
ApreciazăApreciază
eu, una, nu m-aș sătura de munte, indiferent cât de des l-aș vedea 🙂
ApreciazăApreciază
Respiri asadar si tu MUNTE :)) , o stare de viata de altfel 🙂
ApreciazăApreciază
hmmm…muntele e…fascinant el însuși și apoi cu tot ce e legat de el. Nu mă pot lăuda cu experiențe bogate, dar poate tocmai din cauza asta tânjesc așa după el…
Și în Norvegia am văzut niște munți minunați…dar îi găseam minunați pentru că…semănau, întrucâtva, cu ai noștri 🙂
Și marea are frumusețea ei. Dar cu muntele…e altfel.
ApreciazăApreciază
Fascinant si plin de invataminte folositoare…un izvor nesecat de informatie. Iti doresc multe experiente montane, bogate si frumoase. Orice iesire prin natura este folositoare, cum bine stii. Am urmarit excursia ta prin Norvegia, foarte atent, pe blogul tau. Mi-a placut cum ai scris :)) Nu este cam frig pe acolo? Nu cred ca mi-ar placea prea tare acei munti :))
ApreciazăApreciază
mda…este altă climă, nu e cea pe care o iubesc eu, totuși ..dar au și aceia ceva care te face să rămâi cu gura căscată 🙂
ApreciazăApreciază
Fiecare loc are propriul specific…dar cu frigul acela :))
ApreciazăApreciază
:-))) Da. La fel zic și eu.
ApreciazăApreciază
Esti fericit ca poti sa fii mereu in contact cu natura,sa-i surprinzi nuantele schimbarilor!///Voltaj:fiecare cu dorurile sale…Pt. mine MAREA inseama alergarea in zori,pe plaja pustie,cu valurile mangaindu-mi gleznele,ori inotul in prejma delfinilor,asteptand febril aparitia la orizont a Soarelui,sau uitarea de sine in cate-o zona stancoasa,izolata,cu toate simturile conectate la miraculosul ritm al muzicii talazurilor ce se sparg…
ApreciazăApreciază
La mare imi place sa scormonesc pe langa stanci sa vad ce traieste pe acolo…in rest este cam plictisitor 🙂
ApreciazăApreciază
Eu am sperat ca-ti place si tie panoul acela pe care scria (nu am cum sa-ti pun poza aici,daca vrei ti-o trimit pe mail):
Omule,daca mergi pe munte,
Nu lasa decit urma pasilor tai,
Nu lua decit imagini,
Nu ucide decit timpul!
Scris in romana si engleza
Abia acum am vazut cit sint de frumoase rasariturile tale.
ApreciazăApreciază
Este un lucru bun, un astfel de indemn, apel la constiinta unora…sunt si prin Bucegi cam 10-15 astfel de panouri de constientizare. Impactul asupra „turistilor” este minim. Amenda este singurul lucru de care le este teama… Pe la voi se stie ca este lumea mai civilizata 😉
ApreciazăApreciază
Eu acum am vazut prima data si tare m-a incintat.
E drept ca incepind din Rachitele din loc in loc sint amenajate mese cu banci si tomberoane de gunoi in care nu pare sa fie gunoiul de mai mult de o zi.
E drept ca in apropiere de cascada este Poarta Parcului National Apuseni.
ApreciazăApreciază
Vorbim totusi de un Parc foarte cunoscut, unde informarea este primul pas in pastrarea valorilor naturale si apoi de calitatea oamenilor…cam asa cu Apusenii 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc in numele Apusenilor si a celor care le calca potecile!
ApreciazăApreciază
Cu placere si pentru putin! 🙂 Sambata cred ca este si un maraton in Apuseni 🙂
ApreciazăApreciază
Subscriu la remarca privind calitatea oamenilor din zona Apusenilor! Mai avem de invatat,de lucrat la educatie pe dincoace de munti,prin sud mai ales…
ApreciazăApreciază
Crisan, de cate ori am fost in Transilvania mi-a placut. Nu as da Brasovul, orasul meu de suflet 🙂 sau Sibiul, Clujul, pe Bucuresti, Ploiesti :)) Ca exemplu…doar la munte nu as face comparatie, la oameni da 🙂 …sti ca eu nu pot sa tac :)))
ApreciazăApreciază
Ai dreptate,Adrian.
Nu se fac comparatii la munti.
Fiecare este unic,fiecare este special,fiecare este magic si fiecare trebuie respectat.
ApreciazăApreciază
Intr-un fel, in acel anume fel, muntele poate fi „considerat” o forma complexa de viata…dă si ia, sau doar dă, sau doar ia…cum stim fiecare!
ApreciazăApreciază
Doar da,Adrian.Doar da.
Daca ni se intimpla ceva pe ,munte e numai din cauza noastra.Noi facem greseli,nu el.Noi nu tinem cont de ce trebuie,noi nu-l respectam si nu ne respectam pe noi insine. Si suportam consecintele.
Am mai spus-o si o repet.Suportam consecintele faptelor noastre,indiferent ca sint bune sau mai putin bune.
ApreciazăApreciază
Doamne, cât sunt de frumoase atât imaginile cu luna cât şi cele cu soarele, precum şi cele cu apusul de soare din articolul precedent!
Nici nu ştiu dacă noi oamenii merităm atâta frumuseţe. Şi dacă totuşi, ea ni se dă, nu ştiu câţi şi reuşim să o vedem.
ApreciazăApreciază
Sunt intr-adevar reusite…vedem, si poate cat mai multi invatam sa ne bucuram de anumite momente, poate irepetabile. La poza cu luna am incercat sa incadrez pe linie cu varful copacului… 🙂
ApreciazăApreciază
frumooos rasarit, Adriane!!!!!!!!!!!!!!!!
ApreciazăApreciază
In aceste zile senine sunt destul de cautate acele cabane de unde poti surprinde un rasarit si un apus de neuitat. Cum ar fi: cabana de la Vf. Omu, Babele, Miorita, Bradet…
ApreciazăApreciază
Rasaritul din preajma Cab.Omu,de pe Capul Morarului,e cu adevarat deosebit.Si daca ai noroc,in linistea diminetii,poti vedea cioporul de capre negre din Caldarea Vaii Gaura urcand spre lumina,trecand pe langa Vf. Ocolit spre Caldarea superioara a Vaii Cerbului.Si de la Cruce e un spectacol deosebit,cu caprele urcand in intampinarea Soarelui. D-na Samsara ar putea spune cate ceva despre rasaritul vazut de pe Vf. Lespezi,sau de pe Toaca din Ceahlau,cu marea de nori,cu umbra piramida…Sper ca prin august sa ajung si eu pe acolo;poate esti tentat Adi ,sa mergem impreuna…
ApreciazăApreciază
Unde este vorba de rasarit, hop si eu 🙂 dar sa vedem si cum va fi in acea perioada…parca as merge :)))
Iar din Bucegi, si de pe Podu cu Florile si cabana Caraiman se poate observa bine rasaritul.
ApreciazăApreciază
Ziua cainii umbla liberi, dar noaptea se aduna pe langa stana, unde isi fac culcus si daca aud miscare fac zgomot .Purceii aia tot vagabonti erau 🙂 ?
ApreciazăApreciază
Purceii la fel erau…liberi si doar seara se intorceau la stana :))
ApreciazăApreciază
Frumoase imagini…rasarit de luna,rasarit de soare…!
calul…verdele…
esti un fericit ca poti vedea toate astea… 🙂
ApreciazăApreciază
Ar trebui sa multumesc cat mai des pentru toate aceste minunatii 🙂
ApreciazăApreciază