Traseul turistic: Cabana Dichiu – Camping Zanoaga – Cheile Zanoagei – Lacul Scropoasa – Captarea 7 Izvoare – Drum forestier Scropoasa – DJ 714 – Cabana Dichiu

Un traseu pe jos de circa 6 ore, depinde de cat stai sa admiri anumite obiective.

Venind din Sinaia, am lasat masina la cabana Dichiu fiind vorba de acel episod al lucrarilor demarate din senin, in varf de sezon, la DJ714A.

Era pe 1.08.2017

Am continuat spre intersectia cu DJ714 ce vine dinspre Moroeni:

Intersectia, la stanga spre Sinaia, la dreapta spre Moroeni. Noi venisem dinspre stanga si coboram spre Zanoaga.

Coborand spre Zanoaga si lasand intersectia in spate

Un molid devorat de licheni

Camping-ul Zanoaga… o cafea, o cola

Casute

Luam traseul marcat cu cruce albastra, ce intra prin Cheile Zanoagei, de-a lungul raului Ialomita.

Ce elemente protejate prin lege ar fi in aceasta imagine? Unul mai ales este evident.

Raul Ialomita

Primul pod, in stare buna

Al doilea pod peste rau, este insa rupt, luat de o viitura. Se coboara pe unde vedeti sagetile rosii.

Pe acolo se trece

De aici,  se vede mai bine podul rupt

Aspect din poteca turistica. La fel este aproape tot traseul. Ei bine, pe acesta am intalnit zeci de turisti din care majoritatea erau din acestia… legumicultori. Adica erau in slapi. Da, poti merge in slapi intre Bolboci si Padina, pe drum, dar prin mii de bolovani… Unii mai purtau si copii mici in brate. Nu zic sa te duci echipat de escalada, dar o talpa mai tare, un adidas ceva… e necesar.

La Scropoasa

Lacul Scropoasa

Pe lac am vazut rate domestice, rate salbatice si gaste domestice

Crucea celui care a fost cabanier la Scropoasa. Cabana este acum o ruina.

Cabana Scropoasa

Intreaga cabana este o ruina

Am continuat sa ne mai invartim pe langa lac:

Tunelul acesta de la capatul barajului apare prin unele locuri pe net, ca fiind „al americanilor”, stie toata lumea povestea, nu o reiau eu 🙂 Umbla pe sub munte dupa secrete… 😉

De acolo incep Cheile Orzei. Nu spun si eu ca sunt cele mai inguste chei din tara, pentru ca si altii zic ca la ei sunt de fapt cheile cele mai cele… Asa ca, le va masura cineva serios pe toate, intr-o zi, si vom afla si noi.

Trageau si ele la umbra

Apoi, plecam spre 7 Izvoare, o captare, o casa, pe sub care curge un suvoi de apa curata. Oamenii aceia pe care-i vazusem prin chei veneau in special atrasi de mirajul acestui loc. Nefiind indicator umblau de colo-colo epuizati si nu le gaseau. Cand au vazut izvoarele, locul nu le-a spus nimic. Au ramas in drum si au facut poze. Nu au luat apa ca trebuiau sa coboare putin, sa treaca paraul Scropoasa si sa ajunga la „apa zeilor”. Adesea lenea vine din prostie, din lipsa de educatie.

Bineinteles ca apa este foarte curata, dar nu are nicio treaba cu povestea ce se vehiculeaza. Dar povestea plus amenajarea acelui loc, supravegherea sa nu se arunce gunoaie, ar face-o o atractie serioasa. Amenajare si taxa. Cand iei bani si intretii.

Locul numit 7 Izvoare. Apa vine din munte pe sub acea constructie.

Mai sunt si aspecte reale de pe aici, dar nu doresc sa indemn oamenii la aventuri. Se mai accidenteaza cineva, cine stie. Plus ca fiind captare de apa, nu prea ai voie prin locul acesta.

Unul din sapte 🙂

Replica dupa Bigar la o scara mai mica.

Apoi am inceput sa urcam pe drumul forestier Scropoasa pentru a intersecta DJ 714, pentru ca urmandu-l, sa iesim mai tarziu la celebra intersectie de mai sus. Ca si cum veneam dinspre Moroeni.

Niste babe imposibile care ajunsesera pe acolo, tot bolboroseau intruna si tot felul, ca intr-un final sa ne intrebe de ursi, daca sunt. Pai, fiind in mijlocul Bucegilor logic ca erau, dar nu ies nici astia asa oricum 🙂 Iar ele faceau parte dintr-un grup de 15-20 persoane. Am inteles ca stateau undeva pe la Zanoaga-Bolboci si le indemn sa mearga pe unde au venit intrucat drumul ocoleste foarte mult. Dar fiind babe, ele intai vorbesc si apoi gandesc. Cand zic baba, nu ma refer la varsta inaintata, ci la femeile de un anumit gen, care comenteaza intruna, stiu totul, fac permanent observatii, te cicalesc si te fac cu capul. E bine sa iei distanta ca sa ai grija de sanatatea ta mintala.

Cum mai mereu am dreptate, nu a zis nimeni nimic si ne-am departat pe drumul nostru. Nu prea rapid din pacate, cum as fi vrut, pentru ca existau mustrari de constiinta, cavalerism probabil. Nu din partea mea. Pot sa zic ca imi cam dau seama de oameni destul de repede. Bun… si ne trezim cu babele vorbind intruna, speriate de moarte de urs, tragand de familii tampite de atata vorbarie, prin spatele nostru. Mai fac o incercare sa le explic ca nu e niciun pericol si ca nu are rost sa alerge nimeni, ca e mai scurt drumul pe care au venit. Inutil! Erau setate sa faca doar ce le trecea prin minti in acel moment.

Specia aceasta apare fie pe la tara, unde brusc tarancile se transforma in orasence care le stiu pe toate, fie sunt mahalagioaice de cartier, ce stau la parterul blocului si barfesc trecatorii. Doza de nesimtire este intotdeauna maxima. La scurt timp, simtind dezbinarea masculina au marsat cu aceasta. Femeile de genul acesta, daca le lasi sa ti se suie in cap nu le mai dai jos de acolo. Evident ca marionetele de barbati, sotii babelor, nu scoteau o vorba, striviti de posibilitatea unui scandal cu aceste vrajitoare 🙂

Doamne, si nici un urs macar nu se arata prin preajma 🙂 La limita decentei, a vocabularului, am scapat de ele si au facut cale intoarsa prin chei, pe unde venisera. Aruncau servetelele pe jos, pet-urile goale, dupa aceea au vazut zmeura si plangeau ca nu au pet-uri, ca nu trebuia sa le arunce. Deci, pe astia trebuie sa-i lasi in treaba lor, nu-i civilizezi niciodata, nu-i ajuti in vreun fel. Fiind oportunisti si needucati nu inteleg nimic. Simuleaza doar. Este prima oara cand mi-a parut rau ca nu a aparut un urs, sa-i fi luat putin la alergare…

Dupa o vreme, am inceput sa mai fac poze.

Intersectie la Scropoasa

Canton, odinioara al celor de la Administratia Parcului

Si am continuat pe drum… de la Scropoasa la Dichiu, la mers binisor, se fac cam 2 ore si un pic.

Nr. de telefon jandarmi montani

Iar la intersectia spre Dichiu

Ne apropiam de cabana Dichiu, unde nu mai aveau cine stie ce… ne-am luat totusi cate o cafea si cate o inghetata.

La plecare, am oprit masina sa luam niste branza de la o stana ce se vede de la cabana Dichiu. Mai luasem si altadata, cam scump, 30 lei/kg branza de burduf, dar face toti banii. In week-end, sotia baciului are o taraba langa cabana si se poate cumpara de la ea. Altfel, mergand spre stana, nedand claxoane, neavand un spray pentru caini, cine stie ce se intampla.

Traseul turistic: Sinaia – Cuibul Dorului – DJ 713 – muntele Paduchiosul – cabana Dichiu – Zanoaga – Saua Lucacila – muntele Lespezi – Pestera cu Oale … si retur!

Iesire pe munte 🙂

Sambata, intr-o statie de autobuz din Busteni. Vin ultimul ca de obicei. Nu vin ca intarzii, ci altii vin ei prea devreme 😉

Apare un microbuz de Brasov-Craiova, ne suim in el. Soferul evident nu stie unde este intersectia cu Cuibul Dorului sau Cota 1000, dar il linistim ca ii vom arata noi. El cere 6 lei de persoana, eu ii spun ca biletul este 5 lei. Ii dam 5 lei si coboram la intersectia cu drumul vechi spre Cuibul Dorului. Urcam pe drumul forestier si in vreo 10-12 minute trecem pe langa cabana Cuibul Dorului, pe poarta careia zarim „Proprietate privata”, deci adio cabana!

1Urmam DJ 713, facem poze, se anunta o zi splendida.

2Pietre cazute… sunt cu zecile insirate pe langa marginea acestui drum

3

Lasam drumul asfaltat si o poteca ne suie in poienile muntelui Paduchiosu, cu privelisti mult mai frumoase…

4

6

7

8La 9 fix eram in fata cabanei Dichiu

9

10Coboram spre Valea Ialomitei si ce vedem agatat de un molid? Un panou:

116 hectare de padure de vanzare. Poate daca ne-am asocia niste sute sau mii de cetateni si am fi toti proprietari, cumparand aceasta padure, nu s-ar mai vinde niciodata. Aplicat modelul la nivel national… vise, nu?!

12„Cabana” Podu cu Florile, cimitirul a peste 2o miliarde lei vechi. Nu era tipenie de om, nici nu are ce sa faca vreun om pe acolo…

13Finish-ul era inca departe: muntele Lespezi si Claia de Piatra

14Ajungem pe la ora 11 si pe muntele Lespezi si privim inapoi. Iata Bucegii! 🙂

15Stana de langa Saua Lucacila, peisaj surprins de pe muntele Lespezi

DSCF7151Mai multe anotimpuri

DSCF7153Si daca tot privim spre alb, sa vedem si o brandusa alba

DSCF7155Claia de Piatra

DSCF7156

Plecam spre Pestera cu Oale sau cu Oalele, aceeasi ciorba!

DSCF7162

DSCF7163

17Punct final

Am cascat un pic ochii pe acolo si am ajuns la concluzia ca trebuie schimbata denumirea. Daca oale nu mai sunt de mult, erau insa destule oase. Un ras probabil a prins un miel si l-a mancat acolo:

DSCF7169

DSCF7176

Ne asezam pe un varf ca sa mancam si sa privim o panorama cat mai mare.

DSCF7187Releul Costila vazut de pe muntele Lespezi. A doua zi, duminica, aveam sa-l fotografiez din Floresti Prahova.

Ne intoarcem ca sa nu pierdem timp, pe acelasi traseu, spre Saua Lucacila.

DSCF7192

Renuntam la drumul forestier ce trece pe langa cabana Podu cu Florile si urmarim o poteca slab conturata, care dupa 10 minute ne scoate la un fost drum de exploatare. Asa am ajuns in spatele Campingului Zanoaga:

DSCF7195

DSCF7200Acestea sunt preturile

DSCF7201Casutele…

DSCF7203Peisaj la Zanoaga… este posibil sa ma insel dar in aceeasi zi, la Zanoaga a fost si pictorul Sisu Vicentiu. Cred ca a reprodus acest peisaj, dar privindu-l ceva mai din dreapta, intr-un tablou. Am vazut azi pe Facebook… trebuie sa-l intreb. Veti gasi multe din picturile sale prin cabanele din Bucegi, daruite acelor locatii.

DSCF7205Baza Salvamont Zanoaga

Urcam pe drumul care se vede pana la cabana Dichiu. Tot pe aici si coborasem 😉

DSCF7207

DSCF7209

DSCF7211Cabana Dichiu vazuta de pe drumul vechi al Dichiului. Pe acest drum am continuat pana in padurea din apropierea fostei cabane Cuibul Dorului.

DSCF7220Mai jos de noi… noul drum al Dichiului… si asfaltat.

DSCF7221

DSCF7225

Mai facem un popas si auzim sunete scoase… nu de motoare ci de pasari. Numaram 4, 5, 6… par ulii sau soimi. Iau aparatul, fac niste poze… si prind un astfel de galagios simpatic 🙂

DSCF7226Prins in fapt! 🙂 Un adevarat rege al inaltimilor! Este ireal de frumos 🙂

DSCF7228Povestile din stanci… am mai vorbit despre ele…

DSCF7235Poienile de pe Paduchiosu

DSCF7240Cota 1400… departe Susaiul si Piatra MareDSCF7242De-ale berbecilor

DSCF7246La intalnirea cu asfaltul zarim asta…

Fiind prinsa bine, ne uitam, pozam si plecam!

DSCF7248La scurt timp ne intalnim cu inginerul silvic Radu Bratu, cateva vorbe si povesti, si gata am ajuns in Sinaia. La ora 18 eram acasa, la Busteni!

Traseul turistic: Busteni – Drum forestier Poiana Tapului – Drumul Vechi al Cotei 1400 – Cota 1400 – Curmatura Vf. cu Dor -Valea Dorului – DJ 713 – Muntele Nucet – Lacul Bolboci – Cabana Podu cu Florile – Saua Lucacila – Muntele Lespezi – Bolboci – Camping Zanoaga – Cabana Dichiu – Drumul Vechi de la Cuibul Dorului – Sinaia

Am pus denumirea de traseu turistic acestei excursii lungi desi, in mare parte nu prea se potriveste. A fost o zi acordata muntelui, nu neaparat doar pe trasee turistice. Insa am vazut ca sunt oameni interesati de excursiile postate aici si, cine stie, poate gasesc un element de legatura cu propriul lor traseu 🙂

Am plecat pe la 7:30, tinta fiind Pestera cu Oalele din muntele Lespezi, aflat in extremitatea sudica a Bucegilor. De ce m-am dus pana acolo, nu as putea sa va spun pentru ca si eu am analizat treaba asta si nu pot spune cu certitudine de ce am vrut sa merg. Ideea imi incoltise in minte de pe la inceputul saptamanii, „sa merg pana acolo” asa, din senin.

loc 1Busteanul pe care am stat odata, a putrezit

Initial am vrut sa plec miercuri singur, apoi chiar nu aveam atat timp liber, si prin urmare am comasat toate treburile, in miercuri, joi si vineri, astfel incat sambata sa fiu liber. Cum traseul era foarte lung, am vorbit cu prieteni de cursa lunga 🙂 Astfel de persoane daca este vorba de munte, merg oriunde, munte sa fie 🙂

Am fixat locul de intalnire si la 7:30 am ajuns acolo primul 🙂 Dupa o ora si ceva treceam de Stancile Sf. Ana – drumul spre Stana Regala si intram pe Drumul Vechi al Cotei 1400. La ora 9:00 cand se dadea startul la concursul de biciclete On Top of The World, tot pe ultimul drum eram. Ziua se anunta ca aceea de ieri, innorata, dar asta nu inseamna ca nu se poate merge pe munte. Cu echipament adecvat se poate, adica o pelerina de ploaie, o haina de schimb… Bine, echipamentul meu adecvat a ramas prin rucsac pana ne-am intors de pe muntele Lespezi. Pentru ca eram atat de nerabdator sa ajung incat nu mai contau ploaia marunta, umezeala, ceata, vantul, frigul, picaturile de pe molizii care se scuturau pe mine.

panouCred ca a vrut cineva sa scape de acest panou si l-a montat in loc gresit. Valea Babei este la cativa kilometri, iar drumul de mai jos se numeste deja „Vulparie” 😉 Se vede panoul pus de ani buni, mai jos, cu albastru.

maria chalet 1Din acest anunt amplasat la inceputul drumului spre Stana Regala, se intelege ca s-a deschis o noua locatie: Maria Chalet. De pe Facebook, am luat si ofertele lor…

3c

panouri drumPanouri aproape de Cota 1400

Trecem de Cota 1400, intram pe Drumul de Vara si ne indreptam spre Curmatura Vf. cu Dor. La 10:15 eram in dreptul ruinelor cabanei Vf. cu Dor si niciun participant de la concursul de biciclete nu ne-a ajuns din urma. Mi s-a parut cam ciudat… s-o fi dat startul mai tarziu.

intersectieTraseul de concurs mergea pe langa acel indicator

Trecem pe langa niste caini ce insoteau o turma de ovine, acestia stateau tolaniti pe drum, i-am observat cand am ajuns la cativa metri de ei.

caini

ruine si panouPanou langa ruinele fostei cabane Vf. cu Dor

curmatura panouPanou turistic la Curmatura Vf. cu Dor

Dincolo de Curmatura Vf. cu Dor am vazut ca se risipea si ceata si am putut cuprinde inca 3 turme de oi risipite pe pajistile montane.

valea dorului

ceata

dj 713

Trecem DJ 713, intram pe traseul turistic marcat cu cruce galbena ce iese la Bolboci, niste caini ne latra de la o stana, ceata insa venise… asa ca nu i-am vazut. Apoi am trecut pe langa niste tarcuri, puse exact la un metru de traseul turistic… un caine negru statea prin iarba apatic. Mergem ce mergem, cu gandul ca va iesi soarele, dar a fost o iluzie si inainte de a ajunge intr-o mare poiana, incerc sa sar peste un sant, figura nu-mi iese si imbratisez de mama focului pamantul, iarba, totul ud. Cum aveam o durere de spate de vreo 2 zile, ma iluzionez cu gandul ca „mi-am pus oasele la loc” 🙂 Ce este drept nu o mai simt, deci iluzia chiar isi face treaba…

cruce galbena

poianaPoiana de dinainte de a se intra in padure.

masa

La masa veche din lemn din poiana, decretam popas si ne punem pe mancat rosii cu branza si ceapa 🙂 Traseul insa ne astepta, trecem pe langa ruinele unui stalp de funicular, cand vine o scurtatura eu prefer sa nu ma ud la picioare si pe pantaloni si mai mult, prin tot felul de vegetatie, asa ca ocolesc de unul singur si ne intalnim dupa vreo 15 minute. In pas grabit, nu am bagat de seama ca ajung imediat in drumul asfaltat si tot tropaind, dau o curba, si vad o tanti fugind in fundul gol spre masina. Bine ca nu a trecut nicio masina atunci ca sigur o lovea. Am un „noroc” fantastic la treburile astea. M-am dus mai departe bombanind… incepuse si o ploaie marunta, dar nu era cine stie, asa ca am continuat tot in tricou.

stalpFundatii stalp

borna bolboci mal stangAm ajuns cam aici, pe drumul Bolboci Mal Stang

lacLacul Bolboci, cabana…

La digul lacului Bolboci puzderie de masini, de oameni, toti pe baraj sa faca poze. Ne facem loc printre ei, cand un domn ne intreaba de unde venim. Deosebit de politicos ii raspund ca de acasa, el insista cu de unde am coborat, ii spun ca de la Cota 2000, el face o legatura imaginara, o impartaseste sotiei, ne salutam, la revedere si oricum niciodata nu va face  acel traseu… nu parea genul, si era si in slapi, deci avea masina pe acolo. Cea mai tare faza a fost cand urechile au prins intrebarea unui domn catre prietenii sai: „Cum ii zice la lacul asta?” 🙂 Eu chiar nu stiu de ce mai pleaca unii de acasa, daca nu stiu unde merg!?

la digCrapaturi, na, din 1988 si pana acum a trecut ceva

Eu imi faceam loc printre cetatenii de pe dig pentru ca vazusem ceva foarte interesant: barci pe lac. Imi place la culme sa merg cu barca pe lac. As vasli ore in sir fara sa ma plictisesc, mi se pare o chestie foarte faina. Bineinteles, cu masuri de siguranta, sa nu ajung precum submarinul 🙂 De retinut ca apa acestui lac, indiferent cat este de cald afara, are doar cateva grade, 8-10 ceva de genu’.

barci

barca alba

Ochii mi s-au lipit de o barca alba si in loc sa urcam spre Podu cu Florile, eu am coborat la lac sa studiez barca. Vazusem ca nu are vasle si nici pe ce sa stai in ea. Dar asta nu era o problema, cabana Bolboci era in apropiere, cateva scanduri sa le modelez as fi gasit pe acolo. Ajung la barca, o studiez un pic, o misc, imi dau seama ca o pot impinge si singur si ma uit prin jur dupa figuri cunoscute, ca sa facem planul cum o luam si sa iesim pe lac cu ea, pe neintrebate. Numai ca figurile cunoscute disparusera din peisaj, deloc incantate de o astfel de aventura. In opinia mea, nu avea nimeni ce sa-ti faca, am gasit o barca abandonata, am facut niste vasle, faceam un tur complet de lac si o aduceam inapoi. Bine, nu tot de unde am luat-o, ca nu eram atat de tampit. Un pic mai sus, apoi sunam la cabana sa vina sa o ia 🙂 Aderenti la idee nu am gasit, ba mai mult, mi s-a spus ca exista si o barca… cu motor prin preajma. Logic! Cu atatea caiace pe lac, trebuia sa existe si o astfel de barca. Ma duc, vad barca, si eu care ma gandeam ca o data ajuns la cativa metri de mal, nu are nimeni cum sa ajunga la tine…

barca 1

barca 2

caiacCa fain 🙂

Poate totusi barca fara vasle nu era a lor, poate ca era a celor de la cabana. Trebuie sa intreb pe un sofer de jeep ca ei tot merg pe acolo, daca mai este barca pe mal.

Bun, si plecam pe drumul spre cabana Podu cu Florile, trecem de cabana aceasta unde cica au intrat 20 miliarde lei vechi, banii cetatenilor, pe vremea cand se taiau salariile oamenilor pentru a se acoperi furturile celor aflati la conducerea tarii… moment in care ultimii isi stabilizau macroeconomic propriile buzunare…

drum podu cu florile

curbe

cabana podu cu florileCabana Podu cu Florile

O viitura a stricat drumul putin mai sus de cabana spre cariera Podu cu Florile.

viitura 1

cabanaUrat amplasament, urata constructie, intai au rupt muntele cu buldozerele… Viitura a adus bustenii pana aproape de gardul acestei vile. Poate urmatoarea ii ia de acolo sau macar versantul acela sa vina peste ei… In afara de sanatoriu pentru nebuni alta destinatie mai buna pentru acea constructie nu exista…

drum viituraPe unde trebuie sa treci cu masina, depinde si de masina

drum stricatAlta portiune a drumului unde apa a sapat

Am lasat drumul pentru drumeagul marcat cu cruce rosie ce duce la cantonul Bratei. Cand ajungem in Sa, nu stiu de unde naiba au aparut valuri de ceata, de nu vedeai la 3 metri. In zapaceala de acolo, noi vorbeam intruna, unii cu un jeep de Bucuresti si cu un Renault Scenic urcasera la o stana, cainii latrau de zor, vaci pe langa noi si treceam la un pas de ele, pe unele mangaindu-le… astfel ca ne-am pierdut in ceata. Nu am intrat pe poteca nemarcata pe care trebuia. Prin urmare, am haladuit pe poteci si pe pante vreo 30 de minute, cand am luat initiativa si nedorind sa iesim prin Cheile Zanoagei, am schimbat unghiul/directia si am inceput sa urcam mult spre stanga… iesind sub platoul Podu cu Florile. Trebuia sa ajung eu si pe acolo, dar nu atunci si nu in astfel de conditii. Cateva vorbe adecvate intamplarii si ajungem iar de unde plecasem 🙂 🙂 Stam 5 minute si cand s-a creat o bresa in ceata, vad un reper mai vechi si gata, gasisem traseul. A fost cu noroc, pentru ca de jur-mprejur totul era la fel: iarba, ceata, animale, molizi.

potecaPe poteci din acestea umblam

podu cu floriSub Podu cu Florile

O luam din loc, eu primul, grabit sa recuperez timpul pierdut 🙂 intru in padure, si un caine ciobanesc cat toate zilele tasneste brusc din decor si se pierde in padure. Imi zic ca nu sunt eu fioros sa se sperie, deci o fi vreun urs prin preajma. Dar ce sa vezi prin 5-10 metri, cat se putea vedea? Asa ca, mergem mai departe, mai vedem caini risipiti pe langa poteca, la fel de socati, nu stiu ce naiba aveau, dar cum ne vedeau fugeau prin padure 🙂

Ceata nu mai voia sa plece, burnita usor, schimbam potecile una dupa alta pe masura ce recunosteam reperele, am luat pe parcurs puncte si cu GPS-ul sa fim siguri ca nimerim la intoarcere… stiti ca din sens opus se schimba peisajul 🙂 si pe ceata este foarte nasol.

Vizitam putin pestera, si pornim spre niste stanci necercetate de noi, le venise si lor randul. Eu ma duc mereu cu cate un scop, cum zice Micutul morocanos, si acasa adun datele, iar apoi, in alta zi, merg pentru altceva dar tot acolo, si tot asa, pana pot sta linistit ca am inchis subiectul. Nu contabilizez pesteri, nu intretin un palmares, fac lucrurile asa, mai detaliat, dupa cum cred. Prin acele locuri, este doar natura virgina, neatinsa, cu muschi gros si de 40-50 cm pe stanci, locuri unde viata se naste in tacere si moare la fel, locuri pe unde intri ca intr-o biserica a naturii… este altceva. Nici nu am mai simtit ca sunt in tricou, ca apa rece de pe crengi se scutura pe mine, a fost o splendoare sa te strecori printre stanci uriase, pline de grote, inca necercetate toate, gasind si un aven. Clar ca nu este Avenul Lespezi, acesta este in zona carierei, si din unele surse este mic, neinteresant, si chiar infundat…

natura 1Taram de propagat visuri

natura 2

peisaj salbatic

avenAvenul… nu aveam o coarda la noi, ca nu ne-am gandit ca ne va folosi la un astfel de traseu, deci, nu am coborat in acel intuneric. Data viitoare…

Am iesit si la Claia de Piatra, daca va uitati pe harta pare greu sa ajungi intr-o zi, noi ne-am si dus pana acolo, ne-am si intors… nu este chiar ceva de speriat. La intoarcere am mai facut 2 popasuri pentru hrana, dulciuri, pe parcursul excursiei nu am baut niciun strop de apa ca nu mi-a fost sete, in schimb am gasit o multime de fragi.

claia de piatraIn mijlocul unui platou inierbat se ridica un bloc masiv de piatra

stancaTot prin acea zona

stana parasitaStana parasita

Pe la ora 16 eram langa Campingul Zanoaga, o multime de oameni, corturi si masini acolo, chestia chiar functioneaza. Mie mi s-a parut un proiect util de la inceput, dar m-am aratat si sunt foarte curios cum naiba au obtinut avizele? Un astfel de camping este necesar mai ales in zona Padina. Teoretic, nu ai voie sa amplasezi constructii in zonele pe unde sunt diguri, ca daca se rupe digul, dispare orice aflat in proximitatea sa. Ori campingul este la cativa metri de albie si la vreo 300-400 metri distanta de baraj. Stiam ca in astfel de locuri sunt permise de Legea Apelor doar constructii provizorii. Autorii proiectului or fi considerat ca oamenii nu stau in corturi si casute din lemn iarna, deci se incadreaza la provizoriu 🙂

Langa baza Salvamont Zanoaga, si aici au intrat vreo 20 miliarde lei vechi 🙂 🙂 supraveghea circulatia o masina de Politie 🙂

teren 1Peste drum de Baza Salvamont a mai aparut o imprejmuire. Se vede si o parte din Camping ceva mai departe. Suprafata imprejmuita este 80% acoperita cu molizi, sunt vreo 200 si mai mari si mai mici. Cu siguranta vor fi taiati. Pana luni nu-i vor taia, asa ca este timp sa intrebam la Ministerul Mediului, ce naiba au astia de gand prin Valea Ialomitei, ca in fiecare an apar noi constructii, cu fundatii din beton, ziduri, etaje.

teren2Acolo unde au imprejmuit era un loc de popas amenajat de Administratia Parcului. Dincoace unde sunt stalpii fara scanduri este doar padure.

dj 714Pana la Zanoaga DJ 714 a fost asfaltat, nu va ganditi ca si curbele acelea nasoale spre cabana Bolboci au avut aceeasi soarta 🙂 Cred ca urmeaza.

Am ajuns la intersectie de drumuri, in stanga mergi la Sinaia, in dreapta spre Moroeni:

directiiCred ca am mers si noi vreo 45 km: 5 km are drumul forestier Poiana Tapului, mai punem 4 km pana la Cota 1400, inca vreo 3 km pana in Curmatura Vf. cu Dor, vreo 2 km pana la Dj 713, alti 4 km pana la lacul Bolboci, 2 km pe drumul de acolo, 3 km pana la cabana Podu cu Florile, vreo 6 km minimum la Lespezi dus-intors, alti 3 km pana la Bolboci, vreo 2 pana la intersectia din poza de mai sus… plus ce scrie pe panou 23 km, plus inca 2 km pana la Gara Sinaia. Deci: 59 km. Mai taiem din scurtaturi, erori si lasam 50 km sa fie cifra rotunda 🙂

panou cast

panou distanteDistante inapoi

cabana DichiuCabana Dichiu

La ora 17 eram in Saua Dichiului si pe la ora 19:15 prin centrul Sinaiei, am luat IR 1643 ce mergea in directia Mures-Beclean, pleca la 19:45, am coborat in Busteni ca mai aveam treburi si pe la ora 21 eram pe acasa: baie, masina de spalat, poze de descarcat, niste placinte, Pepsi, concluzii si obiective atinse, adidasi plini de apa de la iarba mare de pe Platoul Lespezi, a fost bine, ce mai! 🙂

Ca un sfat, in week-end, CFR a avut o idee geniala si o tine functionala de vreo cativa ani. Daca veniti in Valea Prahovei si doriti sa calatoriti intre statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, se poate renunta la propria masina sau la maxi-taxi si folosi trenurile Regio sau IR. Biletele la trenurile IR, intre statiunile mentionate au pret de Regio. Deci Sinaia-Predeal este vreo 4 lei. Nu mai stai in coloana pe DN 1, ajungi mai repede… In cursul saptamanii, tarifele sunt normale pentru IR.

Pesteri si grote din Bucegi (I) …si nu doar atat!

Domeniul speologic al Parcului Natural Bucegi este departe de a fi cunoscut asa cum ar trebui. Sunt munti in care nu s-au facut cercetari, sunt pesteri inchise cu bolovani uriasi cazuti in urma cutremurelor, sau altele care isi asteapta descoperitorii…nu neaparat pe mine 🙂 dar cred ca nu m-as supara 🙂

Nu stiu cate pesteri sunt in Bucegi, in unele carti de specialitate se vehiculeaza un nr. intre 35 si 40. Cu siguranta sunt mai multe iar nr. grotelor este probabil triplu.

Mai intai sa spun ce consider eu o pestera. Speologii tin cont de anumite caracteristici cand denumesc o cavitate in stanca drept pestera. Importanta este mai ales lungimea care trebuie sa depaseasca parca 6 metri.

Bunaoara, speologi renumiti au denumit o cavitate lunga de vreo 12 metri drept Pestera Tunelul Apelor. Multi au cautat-o si o vor cauta in zadar pentru ca este un mare nimic. Sa va spun si unde este. Ajungi in fata intrarii Pesterii lui Bogdan. Imediat in stanga intrarii este o deschizatura, posibil sa aiba vreo jumatate de metru patrat. Intri pe burta ca altfel nu ai cum si mergi asa…si asta e, adica nimic. Este un fel de viziuna…prin urmare eu nu-i spun Pestera, nici macar Grota, ca si cu altele asemenea le ignor. Cum mi se pare mie…daca pare putin interesanta ma opresc daca nu, nu.

Astazi prezint cateva imagini cu grote si pesteri, naturale si artificiale:

Tunel artificial, fotografie nepostata pana in prezent, aflat la o extremitate a muntelui

Pestera in Muntele Zanoaga

Tunelul din Cheile Tatarului considerat gresit de catre majoritatea ghizilor si montaniarzilor drept Pestera Ursului.

O pestera mica, binecunoscuta, in muntele Diham

Grota de 10 metri, inaltimea medie 1,60m…in muntele Jepii Mari

Grota de circa 8 metri in Padina Crucii

Grota in muntele Batrana

Pestera in muntele Vanturis

Pestera Bogdan

Avenul Nou, de peste 15 metri in muntele Babele

Avenul din Cimitirul Elefantilor

Pestera din Piciorul Babelor

Pestera din Capul Vaii Obarsiei…pentru mine este doar o grota

Pestera cu 2 intrari din muntele Lespezi

Cavitatile din imaginile 5,6,7, 8, 10a si 12 sunt descoperite de mine, alaturi de o Pestera unde am gasit o vulpe strivita de o stanca, precum si de o pestera cu sala, cu o lungime de 25 metri, ambele existente in muntii Sinaii. Grote stiu multe…

La acestea se mai adauga o Pestera in muntii Dichiului, etc…voi publica poze si inregistrari video in aceasta vara.

Pe langa cele gasite de mine si a caror localizare exacta probabil nu o voi scrie vreodata, mai sunt in Bucegi urmatoarele: Pestera Ratei, peste 6000 metri, nevizitabila teoretic, cunoscuta Pestera a Ialomitei, Avenul din Vanturis, Pestera Onicai, Pestera Pustnicului, Avenul Haiducilor, Avenul din Bucsoiu, Pesterile din muntele Tataru, Pesterile din Tiganesti, Pesterile din Ciubotea, Avenul din Coltii Tapului, Pestera Coteanu, Pestera din Bucsoiu, Pestera Horoabei, Grota Haiducilor de la Coltii lui Barbes, Grotele din muntele Jepii Mici situate departe de orice poteca sau traseu turistic. Grotele din Cheile Rateiului considerate in unele carti pesteri si numerotate in teren cu vopsea sunt niste…nimicuri, nu sunt pesteri ci mici grote de maxim 3 -4 metri lipsite de interes.

La cele enumerate se mai pot adauga 13 barloguri de ursi existente in stanca. Acestea pot fi grote sau pesteri. Probabil nu voi sti pentru ca daca ursul miroase ca a intrat om in barlog nu mai revine…deci l-am lasa fara casa.

Dupa aprecierea mea, pesteri si nu grote, nedescoperite, ar trebui sa mai fie in zonele muntilor Batrana, Tataru, Jepii Mari, Cocora, Vanturis. Dispunerea stratelor, locul de iesire la zi al unor paraie, arata existenta foarte posibila a unei pesteri mari in amfiteatrul Jepilor Mari, la o anume altitudine…pentru exemplu. Ca si observatie, cea mai lunga pestera gasita de mine are zeci de metri. In fata acesteia am plantat acum ceva ani mai multi copaci, molizi si brazi.

In timpul ultimei excursii, in aceea in care am scris de Sfinxul Unicorn sau Uriasul, eram la un moment dat la sute de metri distanta de cel care ma insotea. Am vazut un horn, o despicatura lunga inclinata la 45 de grade. In contrast cu totul din jur, hornul avea putina zapada. Cum in el nu batea soarele, poate prin aprilie sa ajunga razele si acolo, m-am oprit sa privesc mai bine. La circa 5 metri distanta era un copac, un foios si nu un conifer care se dezvolta bine, ferit de vant intre peretii hornului. Mai sus de acesta pe acelasi plan inclinat si la alti metri distanta era o stanca uriasa intepenita intre acesti pereti. Parea ca trebuie doar impinsa ca sa se rostogoleasca. Cu ceva efort te puteai strecura printre stanca si perete, agatandu-te de colturi stancoase. In spatele stancii se ghicea un loc de plat care continua peste 5 metri pana la un tavan…de jnepeni. Deci deasupra hornului erau jnepeni care acopereau ca un tavan acel loc plat. M-am uitat la stanca intepenita si m-am gandit ca o fi in echilibru instabil de cine stie cat timp…si daca vine la vale peretii hornului sunt prea stramti ca sa ma feresc. Locul plat de deasupra stancii ma atragea…asa ca am observat stanca mai bine, am pasit pe pietre si iarba uscata, m-am apropiat de copac…si aud un zgomot de dincolo de stanca. Din cauza copacului nu se vedea ce este, dupa zgomot era…un animal mare. In afara de urs sau ras nu avea ce sa fie pe acel loc plat. Problema era ca animalul nu cred ca avea pe unde sa fuga din acel loc…probabil ar fi sarit pe mine. Asa ca am coborat, am facut cateva fotografii ca sa gasesc o cale de a ajunge deasupra dupa ce as fi gasit un punct panoramic. Posibil ca zapada sa se tot fi rostogolit de la urcarile/coborarile animalului, de aceea era putina. Cine stie ce era…nu ma gasea nimeni pe acolo 🙂 Eu inclin sa cred ca doar un urs ar fi stat acolo, rasul ar fi gasit ceva mai putin spatios. Mai revin eu pe acolo fara doar si poate…

Cam asa imi umplu timpul liber uneori, cu tot felul de ciudatenii…am o lista lunga si nu ma plictisesc niciodata. Bine, mai am inca o preocupare: il plimb, ma joc cu el, il pup, il schimb, i dau sa manance celui mic…care este adorabil. Daca lipsesc prea mult plange, cand vorbesc cu el se bucura, da din maini si picioruse, rade, intoarce capul cand il strig. Are o putere…doctora s-a speriat cand l-a vazut asa voinic 🙂 Asculta atent, ridica mirat din sprancene, i arat biberonul imediat intelege ca este al lui 🙂 Am zis ca-l voi duce cu telecabina pe Platoul Bucegilor cand va fi ceva mai cald si el mai maricel…este cam devreme la 2 luni si ceva. Este si un mic smecheras, cand crezi ca a adormit de fapt nu a adormit, deschide ochii 🙂

Apoi am propus un traseu de alergare montana cu plecare din Azuga prin muntii Baiului spre Valea Doftanei pe un drum de legatura amenajat in anii’60. De acolo vedem noi 😉 ori ajungem in Campina ori in Comarnic…ma duc cu prietenii de maratoane, pe unul deja l-am „speriat” ca fugim pana nu mai putem si ne intoarcem…vedem noi cand. Bineinteles ca lucrurile nu stau asa, la intamplare nu merg pe undeva, ci pe un traseu prestabilit cu timpi si variante 🙂

In urmatoarea perioada voi reveni cu stiri electorale interesante, eu am ras vreo doua zile de unele aspecte, de ce pot debita unii oamenii, de ce inteleg ei. Se spune ca gratuitatile pe instalatiile de transport pe cablu din Sinaia sunt oferite pentru ca sunt mai multe tabere care se dusmanesc. Si ca fiecare tabara ofera gratuitati in speranta atragerii sustinatorilor celeilalte parti. Pana aici nu este cine stie ce. Dar scopul atragerii ar fi altul, nu obtinerea de voturi cum s-ar crede…ci, sa vina cat mai multi sustinatori ai taberei adverse pentru ca acum se schiaza destul de dificil, zapada este grea si poate isi rup mainile si picioarele si nu mai merg la vot :)))) Este o prostie evident 🙂

Trebuie sa mai scriu ceva despre Drumul Granicerilor existent pe ramura vestica a Bucegilor, sa pregatesc o mica expeditie cu jandarmii printr-o zona salbatica, va fi ceva interesant.

Cum decurg lucrarile la obiectivele: cabana Dichiu, baza salvamont Zanoaga si camping Zanoaga

Astazi am trecut prin preajma acestor investitii ale Consiliului Judetean Dambovita in Parcul Natural Bucegi. In afara de muncitori si coordonatori de lucrari nu am vazut pe nimeni dintre cei care ar trebui sa aiba un cuvant de zis in aceasta arie protejata. Va spun eu, cand aud de Consiliul Judetean atata fug incat de panica nici nu se pot ascunde…

Si cum treceam eu pe la Cuibul Dorului, drumul parea inchis, m-am convins insa ca nu era vorba de niciun inchis se circula in voie. Motiv pentru care hop si eu, noi…

Am ajuns in Saua Dichiului, la cabana ce se ridica…bietii oameni ce munceau. De fapt îi compatimesc in zadar ca doar nu munceau pe degeaba 😉

Iata cum arata viitoarea cabana Dichiu:

Lemnul este prins in niste chestii de fier cu suruburi uriase…deci, pentru anumiti reprezentanti ai mediului din Dambovita pozele acestea sunt cu dedicatie ca sa vedeti ce se intampla, e mai bine sa stai linistit pe scaun decat sa te treaca frisoanele pe munte 😉

La viitoarea baza salvamont Zanoaga…se ridicau cateva ziduri cu BCA, muncitori in activitate si pe acolo.

Aproximativ vizavi sau vis-a-vis (cum vrea fiecare) de aceasta baza, se lucra intensiv la viitorul camping. Unii duceau cu masinile pamantul si pietrisul scos de excavatoare pana aproape de digul de la Bolboci unde il descarcau, altii turnau betoane, taiau copaci ca sa vada padurea mai bine…nu mi s-a parut ca este o organizare, totul era de-a valma, masini grele se strecurau printre fundatiile recent facute, noroaie. Parca lucrau asa ca sa se cunoasca ca lucreaza…

Cat despre legislatia care permite sau nu permite amplasarea unui astfel de obiectiv in zona unui baraj nu are rost sa ne complicam. Fiecare o interpreteaza cum vrea…in legea apelor se permit anumite constructii in apropierea barajelor, inclusiv turistice, dar doar un anume tip, si se interzice ridicarea de locuinte.

Acum fiecare cum defineste camparea, campingul, se poate pune cortul pe beton, vor fi niste constructii sau nu, oricum degeaba s-ar ridica probleme, nu ar avea cine sa se ocupe…

Lacul Bolboci…am propus Consiliului Judetean acum luni bune sa faca un proiect sa apara un vaporas pe acest lac, sa plimbe turistii. Cum romanii sunt campioni la smecherii dar si la inovatii o solutie care sa nu produca poluare si zgomot s-ar fi gasit…numai ca lucrurile utile trebuie sa coste mult pentru a fi aplicate.

Si cand ne-am intors in Saua Dichiului, astia inchisesera drumul…DJ 713. Ne-au recunoscut insa si au dat bariera improvizata la o parte…ca sa trecem. Asa am aflat ca azi, dupa cateva saptamani de pauza se reia asfaltarea si ca au inceput sa urce utilajele. Pe drum ne-am si intalnit cu acestea.

„Indienii”

Intr-o zi o sa fac o galerie cu aceste obiective, numai azi am facut cam 50 de poze, zilele astea cred ca o sa scriu si de constructia de pe la Pestera unde se lucreaza de zor…muncitorii il poreclesc pe sef, nenea Ram. Urmeaza de asemenea sa merg prin campingul de la Zanoaga sa vad in detaliu planurile…

Din Busteni la Pestera Ialomitei…cu bicicleta

De 15 minute m-am intors de la o plimbare, acum pe la ora 23 :)) A fost frumos, muntii si padurea in ceata, picaturi rare de ploaie, liniste…vecinii se uitau mirati cum ne plimbam pe o astfel de vreme :))

Ieri spuneam ca o sa postez si imagini de pe traseul realizat prin Valea Ialomitei.

Fiind sarbatoare mare am plecat din Busteni pe biciclete spre Pestera Ialomitei, initial ne-am oprit prin Sinaia sa cumparam cele necesare, apoi am pornit spre cabana Cuibul Dorului.

Din DN 71 am facut dreapta pe drumul vechi spre aceasta locatie, destul de accidentat, si mai pe bicicleta, mai pe langa ea, am ajuns si la DJ 713, langa cabana amintita.

Panourile sunt doar de decor, este un du-te vino continuu pe acest drum

La cabana Dichiu a Consiliului Judetean Dambovita a fost montat si un urias rezervor de apa. Proiectele CJ au printre altele, o caracteristica aparte…nu sunt estetice, in armonie cu natura locului, locatiile sunt rau alese…

Daca cabana Dichiu are o pozitie strategica nu la fel se poate vorbi de baza salvamont Zanoaga care va fi afecatata la prima rupere de nori de paraul din apropiere, sau de cabana Podu cu Florile bagata sub un mal de pamant…

Iar la cabana Dichiu…nu asezi rezervorul acela mare si inestetic la marginea drumului, el trebuia undeva montat in spatele cabanei.

Cabana Bolboci

Lacul Bolboci vazut din fata cabanei

Acelasi lac Bolboci dar vazut de pe drumul forestier Bolboci Mal Stang, am inconjurat lacul…

Mai intai am trecut prin Cheile Tatarului, apoi de cabanele Padina si Diana, am ajuns la manastirea Pestera Ialomitei, am intrat prin pestera, ne-am intors pe langa cabana Horoabele apoi pe drumul forestier amintit, pe care nu-l recomand decat soferilor foarte buni si care au masini de teren. Drumul arata foarte nasol…

Daca de la cabana Cuibul Dorului pana in Saua Dichiului am facut cu bicicletele circa o ora, sunt cam 3 km de pietris deloc usor de parcurs, la intoarcere am realizat 17 minute…

Iata insa si niste poze cu lucrarile si ce se mai intampla prin zona parcursa de noi:

Aspect de la lucrarile de edificare a cabanei Dichiu. Nu stiu de ce sau poate ca stiu, dar cred ca intr-o zi va lua cineva acel panou de protectia mediului pe care il vedeti in imagine…face nota discordanta cu imprejurimile, chiar daca de fapt lucrurile sunt invers 🙂

In imagine vedeti niste gramezi uscate. Daca veti trece pe acolo, cu toate ca eu cred ca zilele acestea le vor ascunde, veti avea ocazia sa vedeti cum arata un genocid verde. Cineva, a taiat sute de copaci mici, din specia molid, pentru a elibera terenul. O actiune de distrugere intr-un sit european comisa cu aprobarea tacita a institutiilor de mediu cu atributii in zona. Acest dezastru poate fi vazut si de langa cabana Dichiu de pe DJ 713.

Lucrari si la viitoarea baza salvamont Zanoaga

Au fost demarate si alte lucrari noi…se pare ca pe marginea raului Ialomita va prinde contur un proiect CJDB…daca nu ma insel, acesta ar trebui sa fie viitorul Camping Zanoaga.

Preturi la unitatile turistice din Parcul Natural Bucegi

M-am gandit sa afisez niste preturi de pe la locatiile turistice din Parcul Natural Bucegi insotite de niste sfaturi adecvate:

Cabana Padina

–         ceai 1 leu

–         ciorba de pasare 3,5 lei

–         ciorba de burtă 7 lei

–         omleta cu cascaval 4 lei

–         ciocolata calda 1 leu

–         cabanos cu piure 6lei

–         un loc in camera cu 1-4 paturi costa 30 lei

–         un loc in camera cu 14 paturi costă 20 lei

–         un loc în camera dubla costă 40 lei

–         muşchi de porc la grătar cu piure 9 lei

Cabana Diham Phoenix

–         ceai cu rom 1 leu

–         cazare 30 lei de persoană

–         mămăligă cu brânză 9 lei

–         bere 5 lei, cea mai scumpă 6 lei

–         friptură 17 lei

Hotel Cota 1400

–         camera single 120 lei

–         camera dublă 150 lei

–         camera triplă 180 lei

–         toate cu mic dejun inclus

Cabana Stâna Regală

–         240 lei camera cu mic dejun inclus, dacă turistii stau minim două nopţi preţul este de 220 lei

–         Ciorbele sunt cuprinse între 9 lei cea mai ieftină şi 14 lei cea mai scumpă, ciorba de mistreţ

–         un ceai 4 lei

–         o cafea 4 lei

–         sucuri la 5 lei

Cabana Mioriţa

–         camera dublă cu wc şi baie 110 lei

–         camera dublă cu wc pe hol 89 lei

–         un ceai costă 3 lei

–         o ciorbă 8 lei

–         cafea cu lapte 5 lei

Cabana Gura Diham

–         camera dubla 120 lei cu mic dejun inclus

–         ciorbe, dintre care cea mai scumpă este ciorba de burtă 9,5 lei

–         ceai 3,5 lei

–         berea între 5,5 lei şi 6 lei

Cabana Cuibul Dorului

–         camera single 135 lei, după a doua noapte este 120 lei

–         camera dublă 110 lei, după a doua noapte este 100 lei

–         nu au pus nimic la preţuri în anul 2010

–         orice ciorbă costă 8 lei

–         piept de pui 100g  8 lei

–         pulpă de pui 100g 8 lei

–         păstrăv 12 lei

–         ceai 3 lei

–         cafea 5 lei

–         ciocolată caldă 4 lei

Cabana Mălăieşti

–         cazare 25 lei de persoană

–         ciorbă 7 lei

–         cafea 5 lei

–         ceai din plante naturale 2 lei


Cabana Coteanu

–         în week-end 100 lei persoană cazare cu mic dejun inclus

–         în cursul săptămânii 80 lei persoană cu mic dejun inclus

–         un ceai 2 lei

–         o ciorbă între 6-7 lei

–         o bere 5 lei

–         friptură cu garnitură 20 lei

Cabana Bolboci

–         Cazare 40 lei de persoană în camere de 2,3,4 locuri

–         Ciorbă de porc 6 lei

–         Ciorbă de burtă 7,5 lei

–         Cafea 3 lei

–         Ceai 1,5 lei plante naturale

–         Friptură 8 lei

Hotelul Pestera

–         cazare în week-end camera dublă 240 lei/ noapte cu mic dejun inclus, plus acces sauna, jacuzzi, piscină

–         cazare în cursul săptămânii în camera dublă 200 lei/noapte cu mic dejun inclus, plus acces, saună, jacuzzi, piscină

–         ciorbă în jur de 8 lei

–         bere numai la doză şi la draft ajunge până la maxim 10 lei

Cabana Caraiman

–         30 lei persoană/cazare

–         nu pregătesc mâncare

–         vin fiert 5 lei

–         ceai 3 lei

–         nu au telefon, nu mai este in circuitul turistic, toate telefoanele de pe site-uri nu mai sunt bune, dar se poate totusi innopta.

Concluzii:

Cabanele Diana si Omu sunt inchise pe timpul iernii.

Evitati cazarea sau consumatia la cabanele Babele si Poiana Izvoarelor, ambele conduse de persoane departate de fenomenul turistic. Este de ajuns sa rascoliti putin pe net, lucrurile sunt aidoma si in teren.

Cabana Zanoaga a fost exclusa din start dupa ce una din doamnele de acolo a refuzat sa dea vreo informatie. De trei ori a fost contactata de persoane diferite si a dat acelasi raspuns: „veniti si vedeti la fata locului”.

Cabana Valea Dorului practica niste preturi exorbitante datorita pozitiei sale langa partiile de schi. Un mic exemplu un ceai simplu este 3 lei intr-un pahar de plastic iar cine vrea un ceai cu rom mai scoate in plus doi lei, un bidon de suc ajunge pe la 10 lei…de evitat.

Restaurantul de la Cota 2000 este unul in care pretul este pe masura calitatii.

Mancarea este proasta de cand exista cabana Miorita, am pus niste preturi de pe la ei ca asa este normal, nu trebuie nedreptatit nimeni. Aceiasi societate ce are cabana Miorita are si cabana Cuibul Dorului unde se poate vorbi de o alta lume 🙂

La Cota 1400 singurul loc atractiv este terasa La Sami, mai putin restaurantul Popas Alpin pe care il pot recomanda doar anumiti angajati ai statului ce nu platesc. Multi turisti s-au plans de preturi, de mancarea prost facuta.

La cabana Malaiesti este posibil sa luati o tzeapa pe masura. Cabanierul desi este politicos va poate caza pe afara printr-o anexa sau pe la refugiul Salvamont.

Hotelul Pestera sau cabana Coteanu comunica foarte bine cu turistii, la fel stau lucrurile la Hotelul Cota 1400 si la Stana Regala. Astfel de locatii inteleg ca pe timp de criza fiecare client este important.

La cabana Gura Diham receptionera parea venita din alta galaxie, foarte solicitanti au fost si cei de la cabana Diana care s-au oferit sa vina pe Bucegi sa deschida cabana pentru a oferi cazare, punand la dispozitie intreaga locatie, la doar 50 lei persoana.

Notiunea de cabana montana se mai pastreaza in special la cabana Diham Phoenix si cabana Padina.