Urmele viiturii din 19/20 iulie 2021 in zona Zanoaga – Parcul Natural Bucegi

A trecut, se uita. Cam asa este la noi. Se intampla azi, vorbim maine, uitam poimaine.

Insa, daca privim in zona Zanoaga, pe unde sunt campingul si sediile Salvamont/Jandarmerie ar trebui sa ramanem mai mult pe ganduri. Ca aceste constructii trebuiau ridicate in alta parte e alta poveste si tardiva, si consumata, si etc. Acum conteaza prezentul.

Campingul Zanoaga chiar este o chestie frumoasa, curatenie, e cum trebuie. Amplasamentul este unul care mie nu mi-a inspirat niciodata siguranta. Adica eu dorm si in spatele meu, la niste sute de metri este ditamai barajul. Mai este si aproape de confluenta Ialomitei cu paraul Oboarele care cand se umfla zici ca si asta e tot râu.

Acum, la viitura, paraul Oboarele a trecut pe langa gardul campingului. A luat podetul. Data viitoare?

Bine, daca intrebi autoritatile, de oriunde ar fi acestea, o sa auzi sabloane clasice: nu a fost niciun pericol, totul este sub control, nici pe departe, oameni rau-intentionati, provocari, manipulari, dezinformari…

Toata treaba este pana ti-o iei. Cand ai incercat problema pe pielea ta si ai scapat, atunci realizezi ca e bine sa fii foarte atent la context. A facut puscarie cineva dupa Colectiv? Avem spital de arsi dupa Colectiv? A fost vreun lucru rau, vreun furt major, vreo ilegalitate uriasa, pedepsita cum trebuie?

Si daca raspunsurile sunt „Nu”, e logic ca esti pe cont propriu. Evident ca nu ma refer la chestii ca ti-ai rupt mana si vine cineva si ti-o leaga sau iti da vreo reteta, un algocalmin. Ma refer la treburi serioase, tunuri grele. Nimeni nu a suferit repercusiuni care sa fie in ton cu prejudiciul.

Revenind, este clara treaba ca nivelul lacului Bolboci a crescut, in opinia mea, dupa viitura, deci doar intr-o singura noapte, cu minim un metru. Iar legat de paraul Oboarele, acum s-a asezat, s-a curatat singur, s-a inaltat pe alocuri, deci, daca mai vine inca o data tot la fel, nu prea vad bine constructiile de la Zanoaga.

Iata ce a facut acest parau pe la cladirea in care se afla sediile Salvamont/Jandarmerie:

Trebuie doar un exercitiu de imaginatie: ce inaltime a avut apa paraului de a transportat si a ingramadit resturile lemnoase in gard?

Apa si aluviunile au trecut si prin curte.

Baza Salvamont a fost inconjurata de mal, nisip, pietre, crengi, busteni, tot felul de resturi. Gramezile din imagini reprezinta ce a adunat un excavator din zona cladirii, de pe drum…

Cu „paraiasul acesta Oboarele” nu este de glumit.

Nisip de jumatate de metru

Clar, daca intrebi oficial, nici pomeneala de vreun pericol. Ce poze si ce filmari or fi facut cei care au fost in noaptea aceea de serviciu!! Ar trebui sa ceara spor binemeritat de pericol, sunt si aproape de baraj iar daca acesta ar ceda, cladirea ar ajunge prin Cheile Zanoagei; de asemenea, in spate au paraul Oboarele…

Cum poate ceda un baraj? Pai, la un cutremur… Daca te uiti in istoricul cutremurelor in Romania, afli si ce nu vrei… ca la unul din acestea „au cazut toate turlele bisericilor din Tara Romaneasca.” N-or fi cazut toate dar probabil majoritatea… Faptul ca se produc rar, nu inseamna ca e imposibil.

Poate ca ar fi bine ca autoritatile sa se apuce de regularizarea paraului Oboarele. Daca intrebi, sigur vor spune ca deja au un proiect creionat :)) Asa ca nu e cazul de sugestii fiindca e posibil sa aflam ca „proiectul” este deja pe ultima suta… intra imediat la finantare :))

Si daca acea cladire din imaginile de mai sus a costat peste 21 miliarde lei vechi, nu cred ca vreau sa stiu ce costuri galaxiale va avea un proiect de regularizare in apropiere de aceasta. Ca se ia boala asta, e cam asa ca raia… Eu inca nu am avut da’ stiti cum este, parca te-ai scarpina intruna cand e vorba de niste milioane de euro :)) Daca la Crucea de pe Caraiman voiau sa strecoare un mizilic de 2 milioane de euro, la regularizarea asta de nu scot din joben vreo 5-6 cel putin. Aici chiar au argumente. Sa vezi proiectul naibii cu studii ca la carte, presarate cu marturiile celor de serviciu la acel moment, probabil declarati supravietuitori, martori ai unor scene cumplite de descatusare a fortei brute a naturii :)))

Mic pamflet:

„Martorul Trotilescu Groza, supranumit dupa cataclism Lazar biblicul, declaratie in proiect: Curgeau bustenii din toate partile. Minute bune am crezut ca e chiar Bistrita cu celebrele sale plute!

Martorul Vartej Aricescu, co-catarator pe acoperis, poreclit de atunci Noah: Bai si tunaaa si flacarea pe colo-colo, de numa-numa!

Evaluatorul proiectului, Buzunarel Semaforescu, de regula simpatizant de partid, co-interesat, speriat doar de suma derizorie: Cum 5-6? 10 milioane!Nu ne jucam cu vietile oamenilor!” 😉

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. madalinfocsa spune:

    :))

    Mai Adi, dar tu esti mai mult decat indulgent, la faza cu barajul, cum poate ceda. Pai sunt multe alte cauze si riscuri mult mai iminente si posibile decat o dizlocare produsa de un cutremur ! Daca ne legam de cutremur ne ducem in derizoriu, dar gandeste-te ca mai ales fenomenele meteo extreme – cum a fost si asta – se vor inmulti tot mai mult, si e suficienta o cadere de-asta masiva de precipitatii in bazinul hidrografic al lacului (adica in Bucegi – zona perfecta pt ruperi de nori), pentru a produce o alunecare de versant in lac, nu mare dar suficienta cat sa faca apa lacului (deja umplut, daca a fost rupere de nori) sa dea peste baraj. Si cand apa da peste un baraj, ai pus-o: eroziunea e declansata, suvoiul poate adanci o bresa in cateva minute. In felul asta au avut loc multe dezastre de baraje in istorie, in Alpi in 1963 la o asemenea deversare au murit peste 2000 oameni…
    Asa ca eu nu vad deloc cu ochi buni pe viitor marile baraje din Carpati – si in special cele din muntii unde sunt mai frecvente caderile masive si bruste de precipitatii.
    Uite ce gasesc pe wikipedia, pe un articol de calitate, avizat: „Between the years 2000 and 2009 more than 200 notable dam failures happened worldwide.”. Iar cauzele pot fi foarte diverse, uite aici sunt date 10 tipuri de cauze, si cutremurul e amintit abia la coada lor: https://en.wikipedia.org/wiki/Dam_failure#Main_causes_of_dam_failures

    Apreciat de 1 persoană

    1. Tu stii ca de la o vreme nu ma mai complic cu tot felul de explicatii, problematizari. Acum, incerc sa ma pregatesc pentru atmosfera de concediu din august si de aceea bag articol dupa articol. Se pot prezenta tot felul de ipoteze cu barajul, ma bucur ca ai facut tu asta. Am vrut sa scriu si ceva despre intensitate dar am simplificat. De altfel, din cauza volumului mare de activitati daca… trebuie sa scriu ca rezolvare trei randuri, trei randuri scriu 🙂 Cand imi trebuie cate un act, spun dinainte ca mai mult de 10 minute nu pot astepta ca mi se schimba tot programul. Mai bine pierd intr-un loc decat la toate. Am avut si examene si prezentari unde ieseam dupa o ora ca gata, am luat nota de trecere e suficient sau ma anunta cate un profesor: „ca pana acum suntem la nota 7”. Si eu: A, e perfect! :))) Cand o sa am timp, o sa intru in detalii, o sa citez etc, cand o fi vreo miza importanta. Mai am un proiect de predat pana pe 10 august si gata si anul acesta. Celelalte termene sunt la anul.
      Oricum, sunt din ce in ce mai putini oamenii care citesc, sunt mai multi cei care se uita la imagini, poate le vine o idee etc. Si nu, lacul a fost golit prin mai-iunie, nu s-a umplut, mai e… Este un versant cu ceva probleme si probabil ca la acela te referi. Treaba este ca, asa cum spui si tu, in contextul schimbarilor climatice unele baraje ar trebui supravegheate mult mai atent, reparata imediat orice fisura. Ma mai gandesc ca riscul e si mai mare acum decat in perioada comunista pentru ca avem foarte multi incompetenti, nu ma refer la cei care administreaza baraje ci la sefii lor numiti politic. Pana intelege unul din acesta problema, pana se obtin fonduri daca se obtin, se pierde timp…
      Dar, daca acest baraj ar ceda, cedeaza toate din aval pana in localitati; dispare orice constructie de la Zanoaga si Scropoasa, exista cred eu, sansa sa se infunde de aluviuni Cheile Orzei si atunci am avea un lac urias pe locul Scropoasei. In fine, ma gandesc daca exista vreun scenariu de raspuns in caz de Doamne Fereste de asa ceva. Nu ar fi o idee rea sa intrebam 🙂 De exemplu, ISU Prahova are inventariat fiecare curs de apa si ce riscuri sunt. Si la Dambovita ar trebui sa fie…
      Multumesc.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.