Traseu cultural-istoric: Curtea de Arges

Curtea de Arges – una dintre fostele capitale ale Tarii Romanesti. Oras regal dupa cum il definesc Primaria… si locurile. Capitala voievodatului lui Seneslau dupa altii. Sursa unor confuzii majore si pentru cei care deschid ochii zi de zi in acel oras si pentru cei care nu au ajuns vreodata in respectiva localitate.

Ca sa ajungeti fara bataie de cap prea multa la Curtea de Arges, cel mai bine este sa luati un microbuz/autocar din Bucuresti (Autogara Militari). Costa 25 lei biletul. Noi am plecat cu o cursa de ora 9 si am ajuns la ora 11 in Curtea de Arges. Inapoi am folosit aceeasi firma CFL, si la ora 16 am plecat spre Bucuresti. In 5 ore prin fosta capitala ai ce vedea.

Stati linistiti, nu ma apuc sa citez de prin carti, pliante si sa par cum vor altii sa para si nu sunt. Adica intelectuali, cititi, care deja stiu orice detaliu cu mult dinainte de a ajunge la locul faptei. Scriu ce mi se pare interesant si postez istoricul pozat… pentru ca fiecare vede cum doreste 🙂

Intai, pentru ca autocarul ne-a lasat aproape de gara din Curtea de Arges, am admirat putin gara regala, odinioara plina de stralucire si aproape pustie si degradata in prezent. Doar 2 trenuri pleaca spre Bucuresti pe zi si tot la fel sosesc dinspre Bucuresti. Cladirea garii, monument istoric ce dateaza din anul 1880 are o arhitectura impresionanta. Dintre toate garile ridicate pe timpul regelui Carol I, aceasta mi se pare cea mai deosebita.

GARA REGALA DIN CURTEA DE ARGES:

DSCF1082

DSCF1089„Mersul Trenurilor” 😉

DSCF1093Paragina

Mai departe, la circa 15 minute, gasim Biserica Domneasca. Ei bine, nu semana cu ce stiam eu. De ce? Pentru ca toti (sau mare parte din noi!) cand spunem Biserica Domneasca ne gandim la Manastirea  Curtea de Arges, la biserica aceea cu turnuri spiralate. Vazand Biserica Domneasca mi-am dat seama ca sunt doua lucruri distincte.

BISERICA DOMNEASCA DIN CURTEA DE ARGES:

DSCF1110Biserica si intrarea in fosta curte domneasca. In stanga se vede turnul portii si la mijloc turnul clopotnitei.

Deci nu este biserica aceea ridicata de Neagoe Basarab, mesterul Manole…

Biserica din imagine a fost inceputa pe timpul lui Basarab I, intemeitorul primului stat romanesc.

DSCF1126O constructie langa turnul portii

DSCF1125Pe aceasta intrare, gasim 2 placi:

DSCF1128

DSCF1130

De aici, ne intoarcem la turnul clopotnitei si vedem ceva foarte ciudat:

DSCF1134Basarab I, asa cum il stiam din manualele de istorie nu mai era Basarab I 🙂 Brusc, in imaginea aceasta devenise Nicolae Alexandru, adica fiul lui Basarab I. Langa el este primul mitropolit al Tarii Romanesti, Iachint de la Vicina.

DSCF1136

DSCF1137Un istoric foarte bun

DSCF1154Turnul de poarta al Bisericii

DSCF1148

Trecem de turn asadar si intram in fosta curte domneasca:

DSCF1163Ruinele palatului ridicat in timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521)

DSCF1279Ruinele palatului ridicat de Basarab I

Ne apropiem si intram in Biserica Domneasca:

DSCF1318

DSCF1303

DSCF1176

DSCF1172

DSCF1178

O inscriptie deosebit de valoroasa a fost descoperita in biserica in 1920:

DSCF1187

DSCF1186Aceasta este astfel conservata

DSCF1211Cum era si un ghid care explica, trageam si noi cu urechile cand si cand. In opinia lui, acesta era acel renumit Print Negru. Bineinteles ca nu l-am luat in seama. Ca peste tot, unii oamenii ce stau prea mult intr-un loc, simt nevoia sa altereze unele episoade istorice si sa strecoare ei parerile lor. Cel mai probabil este un sfant din categoria celor razboinici/militari, cum erau si altii in apropierea picturii.

In brosura cumparata am intalnit si alte aberatii: exista o scena pictata in care un cavaler fara cap ia binecuvantare de la Iisus. Niciun crestin sanatos nu ar crede asa ceva si nu am gasit chestia asta pe undeva prin carti religioase, de orice fel.

DSCF1215

DSCF1236Moartea lui Petru

DSCF1263Straturi de pictura, mai vechi, mai noi

DSCF1267

DSCF1195Mormantul sau piatra de mormant a unui domnitor… Nu se stie cine ar fi. La inceput se credea ca este Vladislav Vlaicu. Cel decedat avea diferite bijuterii, un inel care semana cu al Printului Negru din Anglia. Vedem si o cruce malteza de unde presupunerea unora ca poate a fost catolic… Deci, nu se stie cui a apartinut mormantul.

DSCF1253As avea o presupunere evident… dar presupunerile raman presupuneri.

Acum, mai departe, sa vedem cum arata in opinia celor care promoveaza asezamantul, voievodul Vladislav Vlaicu:

DSCF1239Acesta, alaturi de sotia sa, tin in mana biserica…

DSCF1270Il gasim zugravit si pe… „voievodul Nicolae Alexandru”, fiul lui Basarab I Intemeietorul. Daca luam cel mai elementar manual de istorie, de clasa a IV-a sa zicem, vom gasi ca personajul este Basarab I. In materialele promovate de muzeul municipal acesta este altcineva.

Mai mult de atat, ghidul venea cu o alta poveste… ca acest Nicolae Alexandru este zugravit astfel pe cand era catolic sau renunta la credinta sa catolica pentru ortodoxism. El trasese concluzia asta dupa analizarea picturii. Adica fraierului i se paruse ca voievodul, oricine ar fi el, ingenunchea in fata lui Iisus. Daca ne uitam rational, ca in primul rand trebuie sa fim rationali si nu condusi de tot felul de ganduri, voievodul nu ingenuncheaza, el sta cu piciorul stang pe ceva, probabil o treapta. Nu este pozitia unui om care renunta la credinta sa, care evident nu era buna 🙂

Atat Basarab cat si fiul sau, erau considerati schismatici, adica ortodocsi de catre regalitatea maghiara. Basarab era numit „schimaticul voievod”, Nicolae Alexandru „pastrase obiceiurile rele ale parintelui sau”.

In imagini nu sunt nici Nicolae Alexandru si nici Vladislav Vlaicu!

Continuam povestea alta data si nu aici…

La plecare zarim dupa clopotnita si niste pietre de mormant pe care insa nu mai scria nimic…

DSCF1314

DSCF1323Peste drum de biserica, statuia lui Basarab I. Clar, sculptorul s-a inspirat din pictura din Biserica Domneasca.

DSCF1307

DSCF1340La cumparaturi…

DSCF1342Primaria

DSCF1343Asa ar trebui si la Sinaia

MANASTIREA CURTEA DE ARGES

Distanta dintre Biserica Domneasca si Manastirea Curtea de Arges, (in care se afla biserica ridicata de Neagoe Basarab, palatul episcopal, palatul regal) este de circa 1,5 km. Se merge doar pe Bulevardul Basarabilor:

DSCF1366Ridicata intre 1515-1517, dar lucrarile au fost continuate si de alti domnitori: Radu de la Afumati, Matei Basarab…

Trebuie sa va spun din start ca aceasta biserica, pe care o vedeti, este una veche de putin peste 100 de ani. Ei bine, intr-o zi a venit arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy si cumva i-a convins pe toti ca mai bine ridica o biserica noua, preluand toate detaliile celei vechi, decat sa restaureze biserica veche.

Nu gasiti aceeasi mentalitate si astazi? Cu siguranta este mai greu sa restaurezi ceva vechi si mai usor sa ridici ceva nou. Dar aici vorbim de istorie si identitate nu de magazinul de branzeturi sau de o unitate de cazare. Nu prea o sa gasiti mentiunea asta, ca noua nu ne place adevarul. Ne place minciuna istorica… am preluat-o din comunism si o ducem mai departe azi. O sa vedeti insa ca biserica nu are patina timpului…

DSCF1376Porumbei cu clopotei in ciocuri… la vant cica se misca… Nu batea vantul!

DSCF1383Cate o floare… reginelor si regilor Romaniei. Reginele cate un trandafir rosu, regii cate o garoafa rosie. Nu a fost ideea mea dar mi s-a parut un gest superb, plin de recunostinta si sensibilitate. Nu este un gest complicat dar nu oricine il poate face.

DSCF1406Evanghelia pictata de regina Elisabeta

DSCF1418

DSCF1424

DSCF1420

DSCF1431Regele Carol I

DSCF1437Regina Elisabeta sau Elisaveta cum este trecut pe mormant

DSCF1434Icoana Sf. Mc. Filofteia

DSCF1441

DSCF1446

DSCF1443In capela de mai sus se afla mormantul regelui Carol al II-lea

DSCF1451Apoi am mers la moastele sfintei mucenite Filofteia, aduse in tara in vremea lui Radu I. Initial au stat in Biserica Domneasca, apoi le-a adus Neagoe Basarab la manastire.

DSCF1473

DSCF1475

DSCF1453Prin curtea manastirii, intr-un spatiu special amenajat, cineva s-a gandit sa pastreze aceste urme. O initiativa de bun simt!

DSCF1463Manastirea este aranjata intr-un mod deosebit.

FANTANA MESTERULUI MANOLE

DSCF1494

DSCF1487

DSCF1490

VIITOAREA NECROPOLA REGALA:

DSCF1499

CRUCEA DE PIATRA CE AMINTESTE DE EPIDEMIA DE CIUMA:

DSCF1508

DSCF1505

DSCF1515Probabil a fost sosea pe aici

DSCF1516

RUINELE BISERICII SAN NICOARA:

DSCF1523

DSCF1536

Ar mai fi multe de spus, dar istoria se traieste la locul intamplarii ei. Acolo se simte cum trebuie. Imaginile sunt doar interfata, drumul catre urmele pastrate la Curtea de Arges.

Frumuseti, Peles… Cum ne facem ca nu s-a intamplat nimic! Alegeri locale si diverse!

Sau invers, ca eu tot le amestec… ca si numele spune cate ceva despre unii!

Realitatea curge, oamenii vorbesc de altceva. Fie au vazut prea multe, fie nu le pasa, fie se mint singuri si se sustin mintindu-se intre ei, fie stau cuminti in banca lor… sa nu se intample Doamne Fereste cine stie ce.

Politisti, judecatori, procurori… cad pe capete in Valea Prahovei. Tacere insa… sa nu deranjam cine stie pe cine, ca toti sunt conectati cumva. Probabil jumatate de sectie de Politie din Busteni a fost adusa cu mandat… politistii si-au recunocut vina. Ce concluzie tragem? Ca niste politisti si-au riscat cariera pentru bani, pentru altii? Ca au crezut ca se pot sta deasupra legii, ca poate interveni cineva? Eu nu inteleg cum poate fi cineva atat de naiv, cand se vede clar ca in astfel de cazuri fiecare isi scapa pielea.

Problema este ca Busteniul nu mai are acum politisti care sa fie pe DN1 si acest lucru este speculat de multi conducatori auto, localnici evident, care circula cu viteze incredibile prin centru, pe strazi. Daca nu mai este Politie… se bucura si ei. Mi-amintesc ca va vorbeam de „prietenie” generalizata pe Valea Prahovei de la inceputul blogului… au trecut 5-6 ani ca sa se intample cate ceva. Timp in care am vazut, trait, constatat tot felul. Sper ca intelegeti, cei care scrieti comentarii… ca nu ma intereseaza initierea unor conflicte de dragul de crea impresia… ca existam, facem, dregem.

Alegerile locale bat la usa, incep sa se agite spiritele. Sunt comentarii pe care nu doresc sa le postez pentru ca eu nu tin partea nimanui. Nici nu critic vreun candidat de orice fel ar fi acesta, pentru ca de spectacol toata lumea e buna. Chestii ca s-a scarpinat candidatul X in nas si l-a vazut nu stiu care, ca alt candidat face afaceri nu stiu cu cine… sau gata, vine DNA-ul si-i ia pe toti la puscarie 🙂 …mi se par puerile. Adica din 2012 nimeni nu a gasit o solutie, nimeni nu stie sa faca si altceva decat sa comenteze anonim. Ne legam de primar pentru ca noi nu avem nimic 🙂 Se spera ca pleaca el, ca poate nu candideaza, ca poate este arestat… ceea ce mi se pare din start o abordare eronata. Dar in fine…

Cand cred in ceva, apoi eu si ziua si noaptea nu am liniste pana nu duc acel lucru la capat. In 2012, am infiintat o organizatie de partid de la zero, am depus toate eforturile posibile, pentru ca am crezut in ce pot face. Nu as fi mintit cetatenii desi se vede ca aceia care ocupa niste functii se dezic destul de repede de votanti. Gasisem niste mecanisme de control astfel incat oamenii sa nu-si piarda increderea. Ok, nu a fost sa fie! Nu am fost manipulat de nimeni, am rezistat la orice presiune. Deci nu poate nimeni sa ma invete ce sa fac sau cum sa fac o campanie electorala, cand am mai multe la activ si stiu exact cum decurg lucrurile la Busteni. Sau sa ma atraga cu povesti in nu stiu ce fel de lupta, in care altii stau in spate si fraierii fac atmosfera.

Am tot felul de planuri si pot face o gramada de lucruri, in 2016 nu am timp de balacareli. Din cauza faptului ca pot face suficiente lucruri, unii, in special niste prieteni de la care sunt niste pretentii pentru ca ar trebui sa ma cunoasca, presupun diverse. Treaba fiecaruia!

Ca jurnalist m-am evidentiat cu destule, ma refer la presa scrisa, in domeniul mediului imi ia cateva zile ca sa pot scrie totul, in turism la fel, cu peste 5000 de turisti dusi prin Bucegi sau prin tara etc, ca scriitor la fel, mai am vreo 2 carti in pregatire in care sunt implicate tot felul de institutii… pot face o multime de chestii, cum se va mai vedea in curand, pentru ca sunt capabil de a le face. Nu ma apuc de orice, ca stiu eu mai bine decat toti… ma iau doar de domeniile ce le stapanesc. Pentru ca altii nu pot face mai nimic, ei nu au cum sa inteleaga, pot doar sa distorsioneze adevarul sau sa spere ca la primarie se ajunge fara efort personal… te duce cineva de manuta, ca a auzit de tine si te pune acolo 🙂 Vise!

Care va fi pozitia BucegiNatura2000 fata de actualele alegeri locale? Deocamdata nu am avut timp sa ma gandesc prea bine. Totusi, in principal, persista ideea de a adresa fiecarui candidat la Primarie si Consiliu Local cateva intrebari. Si raspunsul lor, oficial, nu sms sau altceva, il voi publica. Asta daca vor sa raspunda, nu-i bai daca nu vor, fiecare face ce doreste. Ma gandesc si sa-i abordez pe candidati inopinat pe strada si sa-i filmez, intrebandu-i spontan: „Prietene, tu ce vrei sa faci pentru oras de candidezi?” Sa postez apoi filmarea. Este o idee, nu zic ca o sa si fac. Depinde de timp.

Si daca exista vreun plan serios, realist, interesant, cred ca pot convinge si eu 200-300 de cetateni sa-l voteze… Daca nu exista, am sa-i rog ca la vot sa puna stampila pe toti candidatii. Ce valoare are votul daca nu crezi ca Busteniul merge inainte? Si un astfel de vot spune ceva. Nu conteaza ca un candidat nu are sanse sau ca are sanse, importanta mi se pare buna-credinta, faptul ca un om vrea sa ajunga in Primarie sau sa ramana acolo, pentru a face lucruri bune pentru comunitate… nu vrajeala. Dar sa stie ce vrea sa faca, nu sa se complaca… nici sa le ia „capetele” la toti! 🙂

Vedem!

Acum poze despre natura si din ea:

s2

s3

s4

s5

s6

s7

s8Cand sunt frunze uscate prin apropiere, se matura pe o raza de cativa metri, de jur-mprejurul vetrei. Care vatra trebuie sa fie mai inalta, lemnele in foc nu se pun sa umpli toata vatra… tot ca masuri de siguranta. Nu e greu, dar trebuie aplicate cateva reguli ca sa nu ai nicio grija.

s10La plecare… stingi jarul daca a mai ramas, cu pamantul luat de la musuroaie de cartite. Este cea mai sigura solutie cand nu ai curs de apa in apropiere. Mai gasesti pamant usor de luat, la radacinile arborilor smulsi de vant.

Cateva impresii de pe la Castelul Peles. Spuneam cuiva, ca pe niste trepte de la Peles cobora regele Mihai cu masina. Dar, bineinteles, nu avea cum sa creada. Evident nu era adevarat! 😉 Pentru ca ziceam eu si nu el! 🙂 Nu are rost sa intru in contradictii cu oameni care se supara cand vad ca altii stiu mai multe decat ei si care apoi sucesc adevarul, doar sa arate ca tot tu esti cel care nu stie. Ce pretentii sa fie…

Dar pozele vorbesc de la sine:

s1

s1bAdica pe acolo cobora

s1dSe vede cum leii au fost acoperiti cu scanduri ca nu cumva sa fie deteriorati.

Fiind un privitor atent al zonei Peles, am vazut tocmai din Aleea Pelesului… statuia regelui Carol I, murdara. Acum, nu stiu, dar astfel de statui, langa care se pozeaza sute sau mii de oameni saptamanal, nu ar trebui si ele sterse/curatate uneori? Mi se pare atat o forma de respect cat si una de civilizatie! Tot stau degeaba si la umbra cei de la paza. Doua minute dimineata, alocate acestei actiuni, inainte de sosirea turistilor, nu cred ca ar fi o asa mare problema.

c1

c2

Este ca si cu statuia reginei Elisabeta, aflata la vreo 30 metri distanta… nu se gaseste nimeni de ani de zile sa lipeasca niste placi de marmura desprinse din soclu:

c3Si o multime de turisti pozeaza zilnic si acel monument. Ce pot crede turistii straini? Ca suntem delasatori, dezinteresati, superficiali.

Diverse:

s9

Mai stiti cum arata un parleaz, in adevaratul sens al cuvantului?

s8Parleaz 🙂

Orga de la castelul Peles

Orga din sala de muzica a Castelului Peles din Sinaia, veche de peste 100 de ani, s-a auzit din nou, după decenii de tacere… prima data pe 22 iunie 2013 si, apoi, sambata, 25 octombrie 2014. Aceasta orga a trecut printr-un proces de restaurare, graţie unei finanţări asigurate de fundaţia ExcesMusic.

„Orga a fost construită în anul 1904 de firma Rieger (Jägerndorf) şi era unul dintre instrumentele preferate ale reginei Elisabeta, aceasta primind, la vârsta de 12 ani, lecţii de la organistul, pianistul şi compozitorul Sigismund Neukomm, când acesta se afla ca oaspete în castelul Monrepos de la Neuwied (Germania).

În arhivele Muzeului Naţional Peleş există şi fotografii care o înfăţişează pe regină cântând la orgă şi pe George Enescu la vioară (în foto). De altfel, regina Elisabeta a României (“Carmen Sylva”) – de la a cărei naştere s-au împlinit anul acesta 171 de ani – a fost cea care a trezit interesul marelui muzician pentru orgă.

Orga Castelului Peles este un instrument cu o dispozitie romantică, registrele fiind dispuse pe două manuale si pedalier. Acest instrument este înzestrat cu o tractură pneumatică, tubulatura se afla intr-un dulap cu jalouzii. Instrumentul se află intr-o nisă intre două incăperi si poate fi cântat din două console.”

In data de 25 octombrie 2014, Ziua Armatei si Ziua Regelui Mihai, a avut loc in sala de muzica a castelului Peles un recital la orga, sustinut de Remus Henning:

Orga de la Peles 1

Orga de la Peles 2

Orga de la Peles 3

Si sunetul orgii:

 

De asemenea, inca 5 poze legate de eveniment:

Drumul spre Peles

Castelul Peles

Regina Elisabeta

Salon de muzica regina

Banca la Peles

Primavara muzicala de la Castelul Peles… acolo unde niste minuni de copii au vrajit asistenta

Muzeul National Peles a fost gazda unui eveniment extraordinar pe 12 aprilie 2014. Inca o data, aceasta adevarata „rampa a culturii” din Valea Prahovei a organizat exceptional un nou eveniment care a umplut pana la refuz sala unde odinioara regina Elisabeta il asculta pe marele Enescu.

Asistenta a fost incantata de copii mici ce cantau la instrumente destinate oamenilor mari… nici nu am simtit cand au trecut 3 ore. Cateva ore pe care oricat le-ai explica si din care oricat ai incerca sa redai, nu ai cum sa reusesti. Uneori constati ca nu s-au inventat inca acele cuvinte prin care sa transpui exact ce a fost acolo… Totul a fost la superlativ si este foarte putin spus.

 

a1

a5Restaurant Forest-Ioana Hotels

Organizare perfecta, copii ce au deja in palmares zeci si zeci de premii de la tot felul de evenimente specifice, unul dintre ei canta la o vioara Stradivarius, altul stapanea si vioara si acordeonul… doua doamne profesoare deosebit de inimoase care-i coordonau, liniste, uimire, admiratie, peste toate… acea atmosfera regala. Nu erai oriunde, in stanga salii era zugravita regina Elisabeta, aceea care odinioara aranjase sala si invita acolo tot felul de artisti si care, sa nu uitam, sub pseudonimul de Carmen Sylva, a adunat legendele si povestile Bucegilor.

Cum am ajuns in acel cadru de vis? O sa incerc sa fiu cat de scurt se poate… din mai multe motive eram acolo. Dupa cum ati observat, nu mai am atata timp pentru blog, nu reusesc sa postez la fel de repede si sa raspund la comentarii in timp util… uneori raman in asteptare comentarii si le public la cateva zile. Sunt prins in diferite proiecte, imi place sa fac, sa existe rezultate, sa las ceva in urma, sa nu trecem doar asa prin viata…

a2Vara, trec aproape neobservabile din cauza vegetatiei

a3

 

a4

Acesta ar fi un motiv ce justifica prezenta la Peles. Al doilea era la fel de important, poate mult mai important, trebuia sa fim acolo, era un moment special. Copiii aceia au fost magnifici, extraordinari, este atat de emotionant si reconfortant sa stii ca mai sunt oameni care isi dedica timpul si viata invatand si pe altii ce stiu. Cultura si educatia au fost aruncate de peste 20 de ani la cosul de gunoi si acum ne minunam ca mai sunt oameni care pun umarul si investesc in astfel de evenimente.

a7

a6Regina Elisabeta

Desi filmarile nu sunt calitative si nici nu vor reda vreodata la adevarata valoare evenimentul respectiv, merita ascultati acei copii talentati.

Si asa suna o vioara Stradivarius… copiii aveau varste cuprinse  intre 6 ani si 16 ani:

Si pentru ca azi sunt Floriile, un La Multi Ani tuturor acelora care poarta nume de flori si nu numai 🙂 …alaturi de o piesa muzicala si toate gandurile de bine:

Imagini de Florii de la Manastirea Caraiman:

1a

1b

1c

1d

1eNuante de alb… albul florilor de corcodus si albul zapezilor de pe munte

1fSa privesti Luna inainte de a adormi… un fel de „noapte buna”

O poveste frumoasa din Bucegi, scrisa de regina Elisabeta

Pentru ca este duminica si merge citita, ascultata, o poveste…

Povestea este preluata din cartea reginei amintite in titlu. „Povestile Pelesului”, capitolul”Valea Rea”, reprezinta un asa-zis zbucium interior al Paraului Peles 🙂 Acesta nu este lasat sa ajung la Paraul Valea Rea. Ambele cursuri de apa sunt colectate de raul Prahova. Primul, Pelesul, vine din muntii Bucegi, din vest,  si al doilea, Valea Rea, vine din muntii Baiului, din est. Cele doua ajung fata in fata, dar nu se unesc niciodata, intre ele fiind Prahova.

In viziunea reginei, cunoscuta in literatura sub pseudonimul Carmen Sylva, cam asa se tanguia paraul Peles:

E lucru nemaipomenit cum eu, Pelesul, am ajuns sa-mi opreasca pe mandra mea mititica a veni la mine. Si cine se pune la mijloc, ca sa opreasca mult dorita noastra intalnire? Nimeni alta decat urata si rautacioasa de Prahova, care nu e nici ea o sfanta, ci alearga cu graba furiei spre Ialomita, ca dimpreuna cu ea sa mearga pana la Dunare sa intalneasca Argesul…

Zau ca-mi vine sa turbez! Sa vezi mereu o draguta ca ea fara ca sa poti ajunge vreodata la dansa! Indeobste, sa fie ceva ce nu poti, cand esti Pelesul, care e in stare sa scoata copacii din radacini si sa mute stancile din loc, asta-i un lucru  care te scoate din minti! Si tampitii astia de munti, Cumpatul si Piscul Cainelui, se uita morocanosi la zanisoara dragalasa si-i zic fata rea, numai si numai pentru ca-i sunt drag eu.

Si adica ce? Nu-s eu baiat curatel? Nu cumva e lucru nefiresc, ca ea voieste a se arunca in bratele mele? Dar niste munti batrani si ursuzi,  de unde ar si putea ei sa inteleaga simtirile unei zanisoare zburdalnice, abia iesita din izvoarele in care s-a nascut.

Cat despre Prahova, nici nu voiesc a mai lungi vorba: ea ar dori ca numai ei sa ma inchin si ma cuprinde in bratele ei totdeauna, cand, pe langa dansa, peste dansa, pe sub dansa, alaturea de dansa, chiar printr-insa voiesc a trece la mandrulita mea…

1Locul unde se unesc Prahova, Valea Rea in stanga, Pelesul undeva mai in dreapta

Dar tot e cineva s-o priceapa; acesta este cerul, caci totdeauna, cand dragalasa-i mititica isi increteste sprancenele negre si bate nerabdatoare cu picioarele in pamant, se intuneca mai tare chiar decat dansa la fata si trimite neintarziat pe cei mai negri dintre norii sai in sus, ca sa-i arate lumii ce va sa zica a o necaji pe mandruta mea dragalasa.  Nu arareori ii scapa cate un suspin de tot greu, si atunci se simte stramtorata in albia ei, care nu a fost croita pentru niste porniri sufletesti asa de puternice.

Mi-as chema toti sfintii intr-ajutor; ei insa nu asculta rugamintile unui parau paganesc ca mine, care nu merge niciodata la biserica si nici a posti nu poate. Am trimis ursii s-o bea pe Prahova, dar niciunul nu a putut sa o scoata la capat.

O, mititica mea Rea! Tu-mi esti mai draga decat orice in lumea aceasta. Destainuiesc basmii din ochii tai; imi inchipuiesc povestile ce tu ai putea sa mi le spui! Dar daca ai auzi povestile mele, ce ai face tu atunci!? Ai rade si ai plange si ai suspina si ai asculta dusa, iar in ochii tai s-ar oglindi toate cele ce ti-as povesti; ascultandu-ma, nu ai obosi niciodata, nici chiar daca ti-as spune de mii de mii de ori aceeasi poveste!

2

Mi-a placut sa recitesc aceasta povestire. Sper sa va placa si voua!