Traseul turistic: Busteni – Babele – Vf. Omu – cabana Malaiesti – La Prepeleag – Pichetul Rosu – Poiana Izvoarelor – Gura Diham – Busteni

Un nou traseu prin Parcul Natural Bucegi. Anul acesta este anul descrierilor de trasee :)) Intai, sa va spun ceva de ieri. Rares a facut un parc intreg sa rada…fugea el pe acolo, si la un moment dat s-a plictisit, asa ca…? Fuga-fuga spre caruciorul lui. Sub privirile tuturor, s-a catarat pe roti si s-a suit in carut. Acolo s-a asezat mai bine, ca sa doarma :)) La un an si jumatate face tot felul de chestii, lista este prea lunga, asa ca revin la traseu.

Noi am urcat cu telecabina, impartiti in grupulete, care cum i-a fost norocul, raportat la numarul mare de turisti ce asteptau sa le vina randul…

Si cafeaua de dimineata trebuia sa o bem la Babele, gata, ne-am obisnuit in batatura omului acela :)) Cum va spuneam anterior, recomandabil este sa cumperi un expresso la 5 lei, decat de la aparatul cu fise.

Mai departe am trecut de Babele, am zabovit putin la Sfinx si am pornit mai departe spre Varful Omu, unde trebuia sa ajungem cam in 2 ore.

1

2Muntele Obarsia

3Aici este zona La Cerdac, bine, de aici incepe. Din acest loc, se bifurca traseul spre Omu, in stanga este mai lung, fiind o varianta de iarna. Traseul Babele-Omu fiind inchis iarna, va dati seama ca este improprie aceasta denumire de traseu de iarna. Totusi este o alternativa utila primavara cand inca mai este zapada pe asa-zisa poteca de vara.

4Dupa unii, acesta este Saturn. Adica mai-marele zeilor, intelegeti, tampenii din acestea. Este frumos sa pozezi stanci cu anumite chipuri, frumos asa ca dovada a ceea ce face natura. Dar sa ajungi sa consideri stanca aceasta drept nu stiu ce zeu, trebuie sa nu fii intreg la minte. Chiar spuneam unei persoane apropiate, ce s-ar fi intamplat daca autorii unor albume ar fi avut conditie fizica si ar fi mers prin tot muntele, probabil ca din cauza acelor nebuni, ar fi mers tipografiile non-stop. Astfel de idioti, prezentand tot felul de stanci sub diverse denumiri, nu sporesc misterul Bucegilor, ci reprezinta un atentat la bunul-simt. Nu poti sa fii atat de idiot…

Datorita acestora si altora care ii copiaza, Dumnezeu nu mai conteaza, pentru ca inainte de el a fost Saturn, atlantii, acum sunt reptilienii, iar ceea ce trebuie inteles si reprezinta realul, dar mai greu de acceptat, este si mai mult incalcit. „Acum vorbeste invidia din mine!” 😉 🙂

5bAcest chip este mult mai real decat acel „saturnian”…si nu lui i s-a adus o floare, simbolului

6Valea Morarului; cu rosu, traseul Omu-Bucsoiu-Busteni ce trece pe marginea acestei vai

7Spate in spate cu Valea Morarului se afla Valea Gaura. Pe acolo, pe unde vedeti sagetile este traseul spre Bran

8La cabana Omu, am baut cate un ceai, „am luat toate cabanele la rand” :)). Ceaiul era foarte bun…erau trei femei in bucataria cabanei, ele tin aceasta cabana cu mult mai bine decat proprietarul, cabanierul Popa. Bine ca in ultimii doi ani nu l-am mai vazut pe acest incurca-lume pe acolo.

Am ajuns la indicatorul aflat la circa 500 metri distanta de cabana Omu. Atentie, pe timp de ceata se poate sa nu vedeti poteca. Marcajele sunt indeosebi pe bolovani. Va recomand sa evitati traseul prin Hornul Mare. Daca ar fi dupa mine, as inchide acel traseu, daca este sa cobori unul dupa altul, cine stie cum desprinzi o piatra si-l accidentezi pe cel de mai jos…acesta nu se poate feri. Vara, mai bine evitati acel horn.

9Asa incepe poteca

10Salutam destul de repede si primul Bolovan 🙂

11Se vede poteca mai jos. Inca de la intrarea in acest traseu ce coboara Valea Malaiesti, se observa ca poteca descrie o bucla larga, accesibila, desi poate exista iluzia de verticalitate accentuata. Daca ramai pe poteca nu ai ce sa patesti. Ma intreba un prieten daca sunt pietre pe poteca, da sunt, si multe, pana la baza Hornului Mare, dupa care cobori mult mai bine. Problema este daca vrei sa mergi, mergi, daca gasesti cusur si probleme in si la orice, nu vei gasi determinarea necesara de a vedea un loc superb ca Valea Malaiesti.

12Ca o pista de decolare, frumos acest colt de stanca ce pare suspendat

Rotind aparatul foto, prin imprejurimi, vedem si noi un chip. Nu-i punem nume acum, poate vin fotografii profesionisti din Valea Prahovei. Parerea mea este ca in tinerete au fost ei prosti, dar la batranete au atins un nivel ce este practic imposibil de egalat. Fantezia lor, povestea lor, nu este asezata pe vreun crampei de realitate. Iar daca vreun copil vede albumele lor si ce au scris, trebuie sa li se atraga atentia ca sunt mai bune povestile lui Creanga, basmele lui Ispirescu…

13

14

15

16Aspect poteca

17Zapada destul de multa prin imprejurimile traseului

18In departare, traseul turistic din Valea Tiganesti, ce porneste de la cabana Malaiesti pana la refugiul din Saua Tiganesti, marcajul este banda galbena

19Jos, se vede cabana Malaiesti

20Aspect din muntele Padina Crucii, ce desparte vaile Malaiesti si Tiganesti. Dupa cum se observa exista o imensa despicatura…multi au zis ca vor sa parcurga culmea acestui munte. Le-am zis deseori de aceasta despicatura, fara echipament de alpinism nu ai cum sa treci dintr-o parte in alta

21

22

23Nu-ma-uita, unul dintre cele mai clare exemple de melanism

24Intrarea in Hornul Mare

25Asa arata hornul

26Drept inapoi cum o fi?

27

28

29Pe la jumatatea acestui versant se afla Brana Caprelor, traseu marcat cu triunghi albastru

30Macul galben, una dintre cele mai superbe flori din Parcul Natural Bucegi. Observati un mic manunchi de maci, in mijlocul grohotisului

31Maci galbeni, relicte glaciare

32Cimbrisor, un alt pionier

33

35Aici incepe visul 🙂

34

36

37

38Mai postez si cruci, pentru a se intelege cat mai multe…

39

40

41

42O floare de colt, cum mergeam sa vedem buchetul de mai jos de garofite, era si ea in drumul nostru

43

44Cele mai frumoase garofite vazute vreodata in Bucegi, multe si superbe

45Din nou, floarea de colt

46Valea Malaiesti ramane una dintre cele mai frumoase vai din Bucegi. Daca ma credeti, nu am zarit un gunoi, un pet, nimic, desi traseul este unul circulat. Probabil din cauza ca doar turisti cu rucsacul in spate ajung pe aici…adica oameni educati. Cabana Malaiesti ramane singura locatie turistica din Bucegi unde nu se poate ajunge cu masina.

47Mai avem putin pana la cabana.

48Bucsoiu, din orice parte l-ai privi, ramane un munte impunator

49Ferigi foarte mici

50Molizi, parca lipiti de stanca muntelui

51Indicatoare langa cabana

52O privire inapoi, de unde venisem

53Preturi la cabana Malaiesti

54Sala cabanei

55Mancarea noastra, ceaiul lor

56Refugiul Malaiesti situat in imediata vecinatate a cabanei

57Nu se poate descrie in cuvinte cat de frumos este in aceasta vale, la cabana. Unii vin si monteaza cortul, sunt putin sau mai putin inspirati. Cred ca este o greseala sa amplasezi cortul la doi pasi de albia unui parau, fie ea si seaca. Daca noaptea ploua si te ia vreo viitura?!

58

59Superbe picturi prin interiorul cabanei…dar, aici a gresit pictorul, observati ca eu imi dau cu parerea la multe :)) , pai i-a facut coada acestei pasari prea lunga. Mie imi seamana a pasare rapitoare de zi, pare o acvila, ori pasarile de acest gen nu au ditamai coada 🙂 Si acvila nu are dusmani naturali sa priveasca in sus, ea de regula cand se afla pe un colt de stanca priveste in jos, dupa prada…gata, l-am criticat si pe omul acesta 🙂

60

61O replica a cetatii de la Rasnov

62Aici plecam, dar sa pozam si indicatorul traseului nostru. Acum este randul salvamontului, ce naiba este scris acolo? Spre Pichetul Rosu prin cabana Poiana Izvoarelor…o prostie. Intai ajungi la Pichetul Rosu, dupa aceea vine cabana aceea. Exprimarea este total eronata. Pichetul Rosu este o intersectie de trasee, o mica poienita. De acolo, faci dreapta spre Busteni prin Poiana Costilei, inainte continui spre Poiana Izvoarelor, in stanga pe punct rosu mergi la cabana Diham Phoenix, deci abia acolo apare punctul rosu…le-au incurcat si oamenii acestia 🙂

63Nu-i asa ca sunt frumoase aceste locuri? 🙂

64Eu daca alerg pot spune ca sunt in 4 ore in Rasnov, altii cu rucsacul in spate nu cred ca reusesc 🙂 Pana la Valea Glajariei intalnesti un drum forestier…lung de 17 km 🙂 Daca abordati acest traseu calculati-va sosirea in Rasnov dupa 6 ore, cel putin, pentru ca pana la acel drum mai este de mers. Apoi vin cei 17 km

65Traseul spre Valea Glajariei si Rasnov, ca sa urcati la cabana Diham trebuie abordat marcajul cruce albastra de la valea mentionata…urmeaza un urcus de 45 minute- o ora

66Traseul nostru, marcaj triunghi rosu. Recomandarea mea, daca vreti sa mergeti vara la cabana Diham Phoenix, este sa urmati acest traseu. Este mai pitoresc, mai usor…decat sa-ti fortezi picioarele prin padure pana la Glajarie, privind la copaci, mai bine mergi pe curba de nivel, mai cobori, este mult mai frumos…si sa urci toata panta aceea de la Glajarie, nu este nicio placere, cand esti la plimbare.

67Turisti spre Glajerie

68

69Cabana si refugiul de la Malaiesti

71Rasnovul este undeva mult in dreapta 🙂

72O banca montata de curand pe acest traseu, intr-un loc pitoresc. Pe ea asteptau niste persoane sosirea salvamontului. Nu mai puteau sa mearga, asa am inteles ulterior. Dar nici noua si nici altor turisti, oamenii acestia, accidentatii, nu ne-au zis nimic. Mie nu mi s-a parut ca au ceva. Dar totusi ceva de mancare, o fasa elastica, etc, o vorba buna, cred ca aveam la noi. Mai jos, am intalnit si salvamontisti din Busteni si jandarmi montani si voluntari, plecati sa-i salveze. Ar trebui sa existe cadrul legal sa fie puse astfel de persoane la plata actiunii. Nu poti chema atatea persoane…pentru ca nu mai ai chef sa mergi sau ai febra musculara. Sunt tot felul de copii de bani gata care nu stiu nimic pe lumea asta, li se pare ca orice se poate cumpara cu bani, si ca pot face orice…aici sunt de acord sa le fi dat cineva vreo doua suturi in fund, ori amendati pentru apelarea nejustificata a nr. 112

73

74

75Cabana Diham Phoenix, traseul din Glajarie urca toata padurea din stanga

76

77Indicatoarele acestea doua reprezinta intersectia La Prepeleag. Pe banda rosie urci pe Bucsoiu, noi am continuat spre Pichetul Rosu pe marcaj triunghi rosu

78Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti care au murit pe munte

79Hribi uriasi

80Banca amplasata de prietenii lui Traian Murgilas, prins anul trecut de o viitura pe Valea Bucsoiului, din apropiere. In acea zi, cand a murit, 23 iunie, si noi am dat de o alta viitura pe Valea Gaura, dar am scapat, uzi pana la piele am ajuns in Bran

81Cred ca era masina salvamontului, dar nu am pierdut ocazia sa ma pozez in ea, ca sa ma vada ei :)) Cum pui mana pe volan simti diferenta intre Atv si masinuta aceasta. Este mai puternica si mai sigura aceasta 🙂

82Aici este Pichetul Rosu, mai departe se merge foarte lejer spre cabana Diham Phoenix, noi am mers insa inainte

83Tringhiul rosu continua tot spre Busteni, dar prin Poiana Costilei. Nu avea rost sa mai umblam si pe acolo, asa ca am luat varianta mai simpla spre Busteni, pe marcaj banda rosie

84Printre ierburi Atv-ul Jandarmeriei…

85M-am urcat si pe el, pentru o poza. Cu acordul lor 🙂

86Coltii Morarului

87Indicatoarele noi montate de Salvamontul din Busteni la Poiana Izvoarelor

88Observati pe gardul cabanei Poiana Izvoarelor si indicatorul spre cabana Diham Phoenix. Mai stiti de cate ori am scris si cate sesizari am facut ca a fost montat pe acel stalp metalic, in directie gresita? In sfarsit, dupa vreo 2 ani l-a dat cineva jos de acolo, probabil salvamontistii, si acum arata directia corecta. Cine stie pana cand…

89Crucea cu ochi, aici suntem la Gura Diham

90Toate poienile Vaii Cerbului sunt pline de rulote si corturi

91

92Incheiere superba de zi, eram in Busteni

Astfel, am mai descris un traseu, nu baliverne si povesti insirate, ci realitati. Drum bun si atentie maxima pe munte, la orice 🙂

Pesteri si grote din Bucegi (I) …si nu doar atat!

Domeniul speologic al Parcului Natural Bucegi este departe de a fi cunoscut asa cum ar trebui. Sunt munti in care nu s-au facut cercetari, sunt pesteri inchise cu bolovani uriasi cazuti in urma cutremurelor, sau altele care isi asteapta descoperitorii…nu neaparat pe mine 🙂 dar cred ca nu m-as supara 🙂

Nu stiu cate pesteri sunt in Bucegi, in unele carti de specialitate se vehiculeaza un nr. intre 35 si 40. Cu siguranta sunt mai multe iar nr. grotelor este probabil triplu.

Mai intai sa spun ce consider eu o pestera. Speologii tin cont de anumite caracteristici cand denumesc o cavitate in stanca drept pestera. Importanta este mai ales lungimea care trebuie sa depaseasca parca 6 metri.

Bunaoara, speologi renumiti au denumit o cavitate lunga de vreo 12 metri drept Pestera Tunelul Apelor. Multi au cautat-o si o vor cauta in zadar pentru ca este un mare nimic. Sa va spun si unde este. Ajungi in fata intrarii Pesterii lui Bogdan. Imediat in stanga intrarii este o deschizatura, posibil sa aiba vreo jumatate de metru patrat. Intri pe burta ca altfel nu ai cum si mergi asa…si asta e, adica nimic. Este un fel de viziuna…prin urmare eu nu-i spun Pestera, nici macar Grota, ca si cu altele asemenea le ignor. Cum mi se pare mie…daca pare putin interesanta ma opresc daca nu, nu.

Astazi prezint cateva imagini cu grote si pesteri, naturale si artificiale:

Tunel artificial, fotografie nepostata pana in prezent, aflat la o extremitate a muntelui

Pestera in Muntele Zanoaga

Tunelul din Cheile Tatarului considerat gresit de catre majoritatea ghizilor si montaniarzilor drept Pestera Ursului.

O pestera mica, binecunoscuta, in muntele Diham

Grota de 10 metri, inaltimea medie 1,60m…in muntele Jepii Mari

Grota de circa 8 metri in Padina Crucii

Grota in muntele Batrana

Pestera in muntele Vanturis

Pestera Bogdan

Avenul Nou, de peste 15 metri in muntele Babele

Avenul din Cimitirul Elefantilor

Pestera din Piciorul Babelor

Pestera din Capul Vaii Obarsiei…pentru mine este doar o grota

Pestera cu 2 intrari din muntele Lespezi

Cavitatile din imaginile 5,6,7, 8, 10a si 12 sunt descoperite de mine, alaturi de o Pestera unde am gasit o vulpe strivita de o stanca, precum si de o pestera cu sala, cu o lungime de 25 metri, ambele existente in muntii Sinaii. Grote stiu multe…

La acestea se mai adauga o Pestera in muntii Dichiului, etc…voi publica poze si inregistrari video in aceasta vara.

Pe langa cele gasite de mine si a caror localizare exacta probabil nu o voi scrie vreodata, mai sunt in Bucegi urmatoarele: Pestera Ratei, peste 6000 metri, nevizitabila teoretic, cunoscuta Pestera a Ialomitei, Avenul din Vanturis, Pestera Onicai, Pestera Pustnicului, Avenul Haiducilor, Avenul din Bucsoiu, Pesterile din muntele Tataru, Pesterile din Tiganesti, Pesterile din Ciubotea, Avenul din Coltii Tapului, Pestera Coteanu, Pestera din Bucsoiu, Pestera Horoabei, Grota Haiducilor de la Coltii lui Barbes, Grotele din muntele Jepii Mici situate departe de orice poteca sau traseu turistic. Grotele din Cheile Rateiului considerate in unele carti pesteri si numerotate in teren cu vopsea sunt niste…nimicuri, nu sunt pesteri ci mici grote de maxim 3 -4 metri lipsite de interes.

La cele enumerate se mai pot adauga 13 barloguri de ursi existente in stanca. Acestea pot fi grote sau pesteri. Probabil nu voi sti pentru ca daca ursul miroase ca a intrat om in barlog nu mai revine…deci l-am lasa fara casa.

Dupa aprecierea mea, pesteri si nu grote, nedescoperite, ar trebui sa mai fie in zonele muntilor Batrana, Tataru, Jepii Mari, Cocora, Vanturis. Dispunerea stratelor, locul de iesire la zi al unor paraie, arata existenta foarte posibila a unei pesteri mari in amfiteatrul Jepilor Mari, la o anume altitudine…pentru exemplu. Ca si observatie, cea mai lunga pestera gasita de mine are zeci de metri. In fata acesteia am plantat acum ceva ani mai multi copaci, molizi si brazi.

In timpul ultimei excursii, in aceea in care am scris de Sfinxul Unicorn sau Uriasul, eram la un moment dat la sute de metri distanta de cel care ma insotea. Am vazut un horn, o despicatura lunga inclinata la 45 de grade. In contrast cu totul din jur, hornul avea putina zapada. Cum in el nu batea soarele, poate prin aprilie sa ajunga razele si acolo, m-am oprit sa privesc mai bine. La circa 5 metri distanta era un copac, un foios si nu un conifer care se dezvolta bine, ferit de vant intre peretii hornului. Mai sus de acesta pe acelasi plan inclinat si la alti metri distanta era o stanca uriasa intepenita intre acesti pereti. Parea ca trebuie doar impinsa ca sa se rostogoleasca. Cu ceva efort te puteai strecura printre stanca si perete, agatandu-te de colturi stancoase. In spatele stancii se ghicea un loc de plat care continua peste 5 metri pana la un tavan…de jnepeni. Deci deasupra hornului erau jnepeni care acopereau ca un tavan acel loc plat. M-am uitat la stanca intepenita si m-am gandit ca o fi in echilibru instabil de cine stie cat timp…si daca vine la vale peretii hornului sunt prea stramti ca sa ma feresc. Locul plat de deasupra stancii ma atragea…asa ca am observat stanca mai bine, am pasit pe pietre si iarba uscata, m-am apropiat de copac…si aud un zgomot de dincolo de stanca. Din cauza copacului nu se vedea ce este, dupa zgomot era…un animal mare. In afara de urs sau ras nu avea ce sa fie pe acel loc plat. Problema era ca animalul nu cred ca avea pe unde sa fuga din acel loc…probabil ar fi sarit pe mine. Asa ca am coborat, am facut cateva fotografii ca sa gasesc o cale de a ajunge deasupra dupa ce as fi gasit un punct panoramic. Posibil ca zapada sa se tot fi rostogolit de la urcarile/coborarile animalului, de aceea era putina. Cine stie ce era…nu ma gasea nimeni pe acolo 🙂 Eu inclin sa cred ca doar un urs ar fi stat acolo, rasul ar fi gasit ceva mai putin spatios. Mai revin eu pe acolo fara doar si poate…

Cam asa imi umplu timpul liber uneori, cu tot felul de ciudatenii…am o lista lunga si nu ma plictisesc niciodata. Bine, mai am inca o preocupare: il plimb, ma joc cu el, il pup, il schimb, i dau sa manance celui mic…care este adorabil. Daca lipsesc prea mult plange, cand vorbesc cu el se bucura, da din maini si picioruse, rade, intoarce capul cand il strig. Are o putere…doctora s-a speriat cand l-a vazut asa voinic 🙂 Asculta atent, ridica mirat din sprancene, i arat biberonul imediat intelege ca este al lui 🙂 Am zis ca-l voi duce cu telecabina pe Platoul Bucegilor cand va fi ceva mai cald si el mai maricel…este cam devreme la 2 luni si ceva. Este si un mic smecheras, cand crezi ca a adormit de fapt nu a adormit, deschide ochii 🙂

Apoi am propus un traseu de alergare montana cu plecare din Azuga prin muntii Baiului spre Valea Doftanei pe un drum de legatura amenajat in anii’60. De acolo vedem noi 😉 ori ajungem in Campina ori in Comarnic…ma duc cu prietenii de maratoane, pe unul deja l-am „speriat” ca fugim pana nu mai putem si ne intoarcem…vedem noi cand. Bineinteles ca lucrurile nu stau asa, la intamplare nu merg pe undeva, ci pe un traseu prestabilit cu timpi si variante 🙂

In urmatoarea perioada voi reveni cu stiri electorale interesante, eu am ras vreo doua zile de unele aspecte, de ce pot debita unii oamenii, de ce inteleg ei. Se spune ca gratuitatile pe instalatiile de transport pe cablu din Sinaia sunt oferite pentru ca sunt mai multe tabere care se dusmanesc. Si ca fiecare tabara ofera gratuitati in speranta atragerii sustinatorilor celeilalte parti. Pana aici nu este cine stie ce. Dar scopul atragerii ar fi altul, nu obtinerea de voturi cum s-ar crede…ci, sa vina cat mai multi sustinatori ai taberei adverse pentru ca acum se schiaza destul de dificil, zapada este grea si poate isi rup mainile si picioarele si nu mai merg la vot :)))) Este o prostie evident 🙂

Trebuie sa mai scriu ceva despre Drumul Granicerilor existent pe ramura vestica a Bucegilor, sa pregatesc o mica expeditie cu jandarmii printr-o zona salbatica, va fi ceva interesant.

Traseu din Busteni spre Malaiesti si Vf. Omu, cu trecere si pe la Lacul Tiganesti

Ieri cu colegul meu de banca din liceu am plecat pe un traseu turistic, in timp ce alti cunoscuti au plecat sa urce pe Valea Costilei.

Am ales un traseu spre Omu, o varianta personala pe care o parcurg deseori.

Din Busteni ne-am dus cu masina spre cabana Gura Diham, la intrare pe drumul ce strabate Valea Cerbului se gasea cineva ce dadea bilete celor care doreau sa continue pe drum…regula aceasta nu avea cum sa se aplice si in cazul nostru, pentru ca nu avea cum…

Am trecut mai departe si am parcat masina la Gura Diham, ne-am luat rucsacii si am inceput sa urcam spre Poiana Izvoarelor, initial mai incet apoi mai repede, astfel ca dupa aproape 40 de minute treceam prin fata cabanei. Nu era nimeni pe afara…motivul este simplu si cine are chef sa-l caute poate intra la comentariile despre aceasta cabana de pe hoinari.ro.

Langa cabana Gura Diham

Mai departe am urcat pe directia Pichetul Rosu-La Prepreleag, abordand apoi traseul spre cabana Malaiesti, marcat cu triunghi rosu.

Singurul punct unde traseul era oarecum problematic a fost amenajat

La circa 2 ore de la Gura Diham am ajuns la cabana Malaiesti, unde erau destui turisti

Sigla cabanei

Refugiul Salvamont Rasnov de la Malaiesti amplasat in vecinatatea cabanei Malaiesti. In opinia mea, aceasta este cea mai estetica si mai deosebita constructie din Bucegi.

Am reinceput sa urcam de data aceasta spre Padina Crucii, la un momet dat ne-am abatut de la traseu cam 10 metri pentru a fotografia unul dintre cei mai mari crini de padure vazuti prin Parcul Natural Bucegi.

Pana am ajuns pe Padina Crucii am avut de urcat un timp o panta inclinata presarata cu jnepenisuri

Din acest loc, Saua Padinii, am pornit aproximativ pe o curba de nivel spre lacul Tiganesti

Lacul Tiganesti, dupa ce am scapat de niste caini…de retinut ca se pasuneaza in Valea Tiganesti

A urmat o noua etapa de urcat pe muntele Clincea pentru a intersecta traseul ce coboara de la Vf. Omu spre Bran. Am ajuns si la intersectia de trasee de unde se vede Branul…

Refugiul turistic de pe Clincea, noi am continuat sa urcam spre Vf. Omu

Traseul este unul foarte pitoresc

Sunt si portiuni abrupte dar au fost montate lanturi

Ceva demn de privit :))) Cum a ajuns stanca aceea acolo, si de cand sta asa ?! 🙂

In sfarsit si la Vf. Omu, am cumparat ceva, am facut un popas mai lung, apoi am coborat pe Valea Cerbului pana la Gura Diham.

Traseul se poate parcurge in drumetie la mers normal si timp favorabil in circa 9-10 ore.