O carte la un Centenar, „lumina mesianica” din Valea Dorului si targ de Craciun la Predeal

La articolul precedent citam dintr-o carte. Erau gandurile unui viitor general aflat prin transeele Vaii Prahovei, in toamna anului 1916. Chiar daca a supravietuit Primului Razboi Mondial, personajul a ramas necunoscut marii majoritati a locuitorilor de pe la noi.

Este vorba de generalul Gheorghe Garoescu (1886-1939), care in luptele de aparare a Vaii Prahovei avea grad de capitan fiind comandantul unei companii de mitraliere. Acesta este unul dintre marii eroi ai zonei noastre si, in cinstea sa, i s-a ridicat in anul 1943 un bust la Azuga. Dupa venirea comunistilor la putere si alungarea regelui, soclul si bustul au fost demolate. Poate si pentru ca monumentul nu a avut viata lunga, ci a stat doar cativa ani, aproape s-a uitat de acest erou.

Viitorul general s-a casatorit dupa razboi, desi era tare dezamagit de relatie, asa cum s-a putut observa in articolul anterior, chiar cu iubirea vietii lui, Eliza Oppler. Evident, va dati seama ca este vorba de reprezentanta cunoscutei familii Oppler din Sinaia, cu afaceri importante si in Capitala. Dupa 1947, familiei Oppler i s-a luat totul de catre comunisti. Posibil in acest context, al asocierii generalului Garoescu cu o astfel de familie bogata, sa i se fi demolat bustul. Altfel, nu ar exista vreo justificare.

Prin 2012 cred, am observat in curtea spitalului din Azuga un rest de bust, asezat pe un soclu provizoriu si undeva langa acesta, scria: „General Gheorghe Garoescu”. Ulterior, am cautat pe net sa vad cine ar fi personajul, neauzind de acesta pana atunci. Dintr-un articol al d-lui comandor Marian Mosneagu, am aflat mai multe detalii.

Insa, in luna noiembrie 2017, la Galati, mai multe persoane fizice si juridice au tinut sa marcheze apropierea de Centenar si au lansat carti cu aceasta tematica. Printre acestea si cartea d-lui comandor despre respectivul general:

Cartea „Jurnal de front, vise de iubire”, poate fi comandata online de la Libraria „Mihai Eminescu” din Bucuresti.

Fiind despre Valea Prahovei, despre un erou al zonei noastre, o am deja in biblioteca.

Ieri, 22.12.2017, pe partiile din Valea Dorului a fost observat un fenomen special. A fost filmat si pozat, postat pe Facebook si distribuit de nu stiu cate ori, si de nu stiu cate persoane. Unii au dat-o cu „lumina mesianica”, apropierea sfarsitului inevitabil, care gata se apropie, vin vremuri grele, ne ridicam ca unul. Adica… stupid, contagios. Altii, ca este un simplu fenomen natural, ca sa intervina meteorologii, fizicienii si oricine poate explica fenomenul, o reflexie, pentru oricine.

Cum nu am fost acolo, nu am nicio parere despre fenomen. Oricum ar fi, cei care au l-au observat live sunt niste norocosi. Sper sa vad imagini mai de aproape, sunt chiar curios sa vad cine s-a dus aproape.

Este ca o poarta luminoasa. Ceva, in opinia mea, extraordinar de frumos.

La Predeal, primul si deocamdata singurul oras din Valea Prahovei care se pregateste sa marcheze Centenarul, s-a deschis un mic targ de Craciun:

Sa aveti un Craciun asa cum trebuie sa fie o astfel de sarbatoare; in primul rand sa fim pentru ceilalti si apoi pentru noi insine!

Ce zice Parchetul dupa o ancheta de decenii, Piesa Regelui Mihai, Urmasii fostilor domnitori, „Boala secolului”, Concurs la Muzeul „Conacul Pana Filipescu”, O borna S.O.S…

Parchetul General a ajuns la concluzia ca Revolutia din 1989 a fost o lovitura de stat. In termenii lor, dupa ce au pierdut timpul ani de zile audiind si chemand tot felul de oameni, asa pot fi intelese lucrurile. Altfel, fara a incadra juridic niste actiuni, nu poti pedepsi vinovatii. Daca-i zici Revolutie, nu mai sunt vinovati. Chiar si-asa nu o sa-i vedem noi pe Iliescu sau pe Roman la puscarie. Vor muri de batranete… ca altii.

Adevarul mi se pare ca se plimba si in sfera loviturii de stat si a Revolutiei. E clar ca a existat o conspiratie ca sa fie preluata puterea. Acesti conspiratori, agenti ai rusilor, au profitat de revolta populara si s-au suit pe val pana au ajuns la conducere. Ca sa dea un aer de legitimitate, au raspandit dezinformari, s-a creat haos si au rezultat sute si sute de morti. Au confiscat revolta oamenilor si apoi au vandut la bucata Romania. Daca se dovedeste ca au fost initiatorii acelor dezinformari, se poate da dosarul mai departe… Mai trec vreo 10 ani, cel putin.

Mereu cand moare cineva, i se descopera la scurt timp, tot felul de calitati, realizari, care nu prea au interesat pe nimeni atunci cand raposatul traia. E logic si de ce: pentru ca vazandu-l in fata ochilor, nu intelegem ca poate mai si moare. Nu ne asteptam 🙂 Ii zic descoperire pentru ca eu acum o aud, dar descoperirea are ani multi.

Se pare ca regele Mihai a compus la Foisor o piesa muzicala. Aceasta se numea „Elegie”. Zic sa o ascult… si suna foarte bine! O postez mai jos.

Am vazut ca d-na Firea daca nu a putut redenumi Piata Victoriei, o sa schimbe acum numele parcului Herastrau… in parcul Regele Mihai 🙂 Iata ce poate face puterea cand ajunge pe mana unei femei, de educatia d-nei. Cand te uiti la interviurile pe care le da, ma intreb daca ceea ce vad e real. Pentru ca pare din alt film d-na primar. Mereu mi se pare ca este o regie special conceputa, cautandu-se a se surprinde personaje isterice, sanatoriale.

Tot din alt film este si principesa Margareta care zicea ceva… cum va urma ea principiile regelui Mihai. In lipsa de ceva mai bun, vorbea! In paralel, principele Nicolae, cel mai iubit personaj al Casei Regale, simte ca poate fi momentul si avocatul lui spune ca nu renunta, isi vrea titlul inapoi 🙂 Mi-ar placea ca acest cuplu Duda-Margareta sa-si traiasca ultimele zile, exilati cine stie pe unde… de viitorul rege Nicolae I. Speculez si eu 🙂

Si mor de ras cand imi amintesc cuvintele d-lui Mircea Ordean dintr-o postare a dansului, pe Facebook. Cica regele Carol al II-lea a fost o „delicioasa bestie” sau fiara, nu mai tin minte exact :))

Un sondaj realizat de cei de la Hotnews, scoate la iveala un aspect interesant:

Votez si eu… si iata rezultatele 🙂 Oamenii, prin excluderea principelui si acea lege dedicata asociaza Casa Regala cu  actualul partid de guvernamant. Eu sunt un fidel cititor Hotnews pentru ca ei dau informatii corecte, fara titluri care spun ceva neregasit in text. Informeaza simplu, obiectiv.

Nu ma mai uit la televizor de ani. Foarte rar mai prind un 10 minute de stiri, ca altceva nu vad ce ar fi interesant. Doar gasesti orice acum pe net. Insa am pierdut ceva. Nu intr-atat incat sa nu fie recuperat. Va invit, daca aveti timp, sa urmariti un documentar excelent realizat de Carmen Avram. O vreme am avut nr. de telefon al dansei, corespondam si pe mail, asta acum mai multi ani…

O sa vedeti ceva deosebit… ce fac si unde sunt Brancovenii, Rosetti… Sa va uitati la chipurile lor, sa-i ascultati… Si pentru cineva care nu are rabdare prea multa, de la isterie probabil 🙂 , trebuie sa-i subliniez ca e ceva si despre Martha Bibescu.

Muzeul „Pana Filipescu” de la Filipestii de Targ, -stiam eu ca intr-o zi, cumva, o sa ma leg de localitatea aceasta- 🙂 , a dat startul unui concurs inedit:

Deci ajutoarele lui Mos Craciun au pus deoparte pentru copii, niste premii si in luna ianuarie! Sursa imaginilor: pagina Facebook a muzeului 🙂

Intr-o zi, vad ceva pe la metrou. O chestie, un aparat. Citesc si eu sa ma lamuresc. Zic sa fac o poza si sa postez mai tarziu imaginea pe blog. Bine, gandul imi este ca stie toata lumea 🙂 Eu de ani de zile nu am vazut niciodata o astfel de borna S.O.S. Nu mai stiu de cate ori am fost cu metroul dar nu am observat-o niciodata. Cica apesi pe buton si te vede nu stiu care si-i spui problema 🙂 Dupa culoare si design, mi s-a parut de la distanta ca este un fel de cos de gunoi de pe vremea comunista 🙂 Ar trebui vopsite in galben astfel de borne, ar iesi in evidenta.

Si un articol interesant despre „boala secolului” care ar fi: Depresia. Cateva idei principale ca sa nu se plictiseasca cineva citind 🙂

  • in Romania, daca ai o boala emotionala esti nebun sau plictisit.
  • depresia omoara ca un sarpe care te strange de gat pana iti pierzi rasuflarea.
  • Romania are o veritabila epidemie de depresie.
  • peste un milion de romani sufera de asa ceva.
  • sunt tot felul de legende despre depresie.
  • e principala cauza de imbolnavire la nivel mondial, spune OMS.
  • la 40 de secunde cineva isi ia viata din cauza depresiei.

Aici este articolul:

https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/cristina-balan-despre-lupta-cu-depresia-in-romania-daca-ai-o-boala-emotionala-ori-esti-considerat-nebun-ori-plictisit-843270

In timpul alocat de voi citirii articolului, 8 oameni au pierdut lupta cu depresia. Fir-ar! Hai ca nu sunt eu, ca sunt deja la randul urmator 🙂 🙂

Bun!.. Citesc o carte nou-aparuta, despre un erou al Vaii Prahovei in Primul Razboi Mondial… si aflu resorturile ce l-au tinut in viata si care au facut din el un erou. Si sunt asa, putin stupefiat. Sa citez si din aceasta carte, ce gandea pe cand omul lupta in Valea Prahovei, pe linia Busteni-Azuga. Titlul si alte detalii, le voi posta intr-un articol viitor:

„Dupa-masa am fost prin Casino. Am intrat in Sala mare, sala de Baccara, am trecut prin balcon si m-am dus pana in coltul terasei, de unde se deschide privirea spre Valea Rea. Mi-am adus aminte de tot. Fiecare colt, fiecare locsor a fost martor neclintit al duioasei noastre iubiri. Fiecare coltisor purta o dragalasa aducere-aminte… Am iesit apoi prin parc. M-am oprit pe o banca in fata hotelului Palace, de unde aveam privirea spre Cazino si spre fundul parcului. Cate, cate amintiri dragi mi-au venit in minte. Realitatea insa le imbraca pe toate in cel mai trist vesmant”.

Aflat in muntii Baiului, scria despre un personaj feminin cunoscut al Sinaiei, astfel:

„N-am mai putut iubi niciodata si nici nu cred ca as mai putea sa-mi leg viata de vreo femeie. De atunci sunt trei-patru ani si mereu ma gandesc la ea ca si in primele zile ale iubirii noastre”.

In carte este publicata si o poezie gasita la Busteni, intr-o vila. O poezie lunga si frumoasa… Mai departe,

„Lison este singura mea bucurie, singura mea fericire pentru care mai traiesc… Pentru ea am luptat ca un erou, pentru ea am ambitia de a ajunge sus, sus pentru a fi mandru de dansa, pentru a fi „cineva” la bratul lui Lison…”.

„Odata, am fost victima iubirii sincere fata de-o femeie ascunsa, acum vreau sa vad daca voi fi victima unei iubiri statornice…”.

Ganduri nascute in special in transee. Era in toamna anului 1916, in timpul luptelor pentru apararea Vaii Prahovei si ele apartin unui viitor general. Ceea ce imi aminteste de unul dintre comentariile unei doamne, ce pusese un link catre piesa de mai jos si spunea: „Respect barbatilor! Ei iubesc dureros femeia…”.

Acum depinde, ca dureros poate avea tot felul de interpretari 🙂 Insa, viitorul general s-a casatorit pana la urma cu respectiva Lison, femeie celebra a Sinaiei… si au trait fericiti.

Tot azi, am fost chemat la o intalnire legata de sarbatorirea Centenarului. Se pare ca sunt autoritati care se mobilizeaza pentru a face o surpriza locuitorilor si turistilor. Voi reveni cu detalii…

Manastirea Sf. Nicolae din Predeal: traditie, istorie, legionari, picturi, cruci vechi si noi

Manastire – un termen ce pare doar religios.

Va invit la o scurta plimbare pe la manastirea din Predeal.

Traditia spune ca primul intemeietor al schitului a fost calugarul Ioanichie. Acesta a ridicat un schit de lemn in anul 1774. In timpul razboaielor dintre turci si austrieci, schitul a fost ars si ulterior reconstruit in anul 1819, din piatra adusa din cariera de sub muntele Caraiman. In prezent, aceasta biserica nu se viziteaza, fiind in curs de restaurare interioara.

12aBiserica veche

Manastirea mai cuprinde insa si o biserica ridicata pe la mijlocul secolului XIX, unde in prezent se tine serviciul religios. In aceasta am sa va invit mai jos, nu inainte  de a mentiona ca intreg ansamblul monahal a fost inchis de comunisti in anul 1959. A devenit manastire de maici in 1993, an in care viata religioasa s-a intors pe aceste meleaguri.

Manastirea are o istorie cuprinzatoare, ce nu poate fi redata intr-un singur articol. Demna de mentionat este Povestea Legionara.

La data de 21 septembrie 1939, o echipa legionara condusa de Miti Dumitrescu il executa pe primul ministru Armand Calinescu, in centrul Capitalei. Acestia l-au impuscat din cauza implicarii sale in asasinarea liderului Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu. Echipa legionara s-a predat politiei, care i-a executat a doua zi, chiar pe locul unde murise primul ministru. In acelasi timp, in fiecare judet din tara au fost executati legionari, fara judecata, din ordinul regelui Carol al II-lea. Numarul acestora s-a ridicat la 252.

Carol al II-lea a dorit sa razbune astfel moartea omului sau de incredere. Ulterior, in 1940, cand s-a proclamat Statul National Legionar, s-au inversat rolurile, legionarii platindu-le cu varf si indesat. Deci ati inteles, un rege destrabalat conducea o tara, societatea era vai de ea, fiecare cum venea la guvernare il elimina pe celalalt. In acest context, au murit si mari oameni de cultura, de stiinta, politicieni.

Imediat dupa venirea legionarilor la guvernare, 80 de fruntasi legionari executati pe 22 septembrie 1939 au fost dezgropati si inmormantati la Predeal, la manastirea care face subiectul acestui articol. Acestia au fost inmormantati langa biserica veche a manastirii in cadrul unei mari ceremonii.

abAsa arata cimitirul legionar de la Predeal in anul 1940. Astazi se mai pastreaza bucati din gard, o cruce veche si cateva gropi ce adaposteau cenusa unora dintre cei ucisi

cToate aceste cruci au fost arse in perioada comunista

Dupa sfarsitul monarhiei, comunistii au distrus aproape in intregime acest cimitir legionar, urmele si ce se mai pastreaza astazi, le veti vedea mai jos.

Tot dupa Revolutie, a fost refacut oarecum acel cimitir, si inaltat un monument din marmura neagra pe care figureaza numele celor ucisi. Monumentul a fost ridicat cu binecuvantarea Mitropolitului Ardealului in anul 1998.

Sa va arat imagini din „incursiunea” prin aceste locuri incarcate de istorie:

1Aproape de manastire, pe stanga cum urci, se afla o cladire veche, parasita de foarte multi ani

2In fata manastirii

3In stanga intrarii Sf. Petru cu celebrele chei. Nu stiu de ce a fost sters numele sau, destul de grosolan…a dat cineva cu mortar

4Vedem ca Sf. Apostol Pavel a fost pictat in anul 1976

5

…si intram…pentru a vedea mai multe reprezentari cu Maica Domnului, Sf. Nicolae

6

7

8

9

10

11

12In fata bisericii vechi

13Pisania veche este aproape stearsa…cum va spuneam, biserica veche este inchisa, asa ca am mers la cimitirul legionar

14Monumentul si micul cimitir

15Singura cruce legionara

16Coroane depuse de Noua Dreapta

17Numele legionarilor ingropati in anul 1940 la manastirea din Predeal

18Aici a fost asezata cenusa unor legionari incinerati…una este acoperita, alta este goala

19Bisericile manastirii, cea mai veche este aceasta cu acoperis negru

20Monumentul legionarilor

21

22

23Tot langa biserica veche se afla mormantul unui erou al Revolutiei din 1989

24Pe mormantul eroului era o coroana. Felicitari Politiei din Predeal ca nu au uitat de el

25Primul si al doilea mormant apartin staretilor manastirii: Pantelimon si Antonie Naescu

26

27In fata bisericii noi

28Foarte frumos interiorul

29

30Icoana si moaste

33Pe unde merg intalnesc moastele sau picturi cu Sf. Mucenita Ecaterina…chiar si aici

32Candelabru de o frumusete remarcabila

34Un simbol al manastirii regasit pe multe pliante sau in carti cu manastirea

Din biserica, am plecat si in cimitirul din apropiere, cimitirul orasului:

35Imediat ce intri in cimitir esti in intampinat de un monument al unui erou din zilele noastre. Este vorba de Gheorghe Dumitru Lala, ucis pe 29 ianuarie 2009 -se implinesc 5 ani peste cateva saptamani-, in timp ce incerca sa opreasca un individ ce jefuise o casa de schimb valutar In Brasov. Povestea aceasta a facut multa valva in acel an si a aratat ca printre noi mai sunt si altfel de oameni…

36Decorat de Presedinte. Trebuie sa marturisesc ca mi s-au inmuiat picioarele si mi s-a strans inima, vazand acest monument!

37

38

39

40

41Undeva in stanga sunt afisate si preturile la botezuri, cununii, etc

42

Iar de aici, am plecat spre centrul statiunii Predeal, cateva poze la biserica impunatoare cu hramul Sf. Imparati Constantin si Elena, dupa care pentru a evita coloana de masini, am ales trenul de 15:10.

43Am stat pe banca, pe ganduri, pana la ora 15…in compania devenita clasica: Milka si Pepsi

Pozele facute si informatiile aflate au fost mult mai numeroase. Ca reper, pozele vechi cu cimitirul de la Predeal le-am luat de la:

http://www.frontpress.ro/2012/09/masacrul-din-21-22-septembrie-1939-252-de-legionari-ucisi-fara-proces-din-ordinul-regelui-carol-al-ii-lea-galerie-fotovideo.html

De Boboteaza obisnuiam sa fac poze, sa merg la manastirea Caraiman. In acest an, probabil nu voi merge.