Clipe de multumire…de Craciun!

Da, este un titlu bun…de aceste sarbatori trebuie sa te bucuri, trebuie sa multumesti, trebuie sa lasi deoparte alte griji…sunt zile in care trebuie sa fim buni, sa nu mai avem altfel de ganduri.

Ramasesem dator cu o filmare de pe 22 decembrie. La manastirea Caraiman au fost pomeniti Eroii Revolutiei din 1989:

Si alte imagini ce caracterizeaza aceste zile:

1Andrei

3De Craciun la manastirea Caraiman…

4Unii oameni se impartaseau, eu am crezut ca toti care vor trece pe la preoti se vor impartasi. Stau eu si studiez problema. Oamenii se impartaseau unul dupa altul. Eu merg la biserici si manastiri de mic, niciodata nu m-am simtit bine respectand traditii si alte obiceiuri, sa-mi fie cu iertare… as putea povesti o sumedenie de intamplari. Dar o spun doar pe aceasta de azi. Merg, asist la slujbe, dar eu nu ma gandesc decat la micimea umana, la dumnezeire, chestii din acestea…ma lasa rece aprinsul lumanarilor, scrisul pomelnicelor si ce fac preotii prin altar. Cand ma plictisesc, admir picturile si ma pun in locul pictorului: oare cum a ajuns acolo sus sa picteze o mana a unui sfant, cum tinea culorile, ce a vrut sa spuna pictand intr-un anume fel.

Tot cand ma plictisesc, ma uit la expresia fetei, a preotului, a celui care canta…oare de ce face asa, simuleaza sau crede? Ma uit la enoriasi-credinciosi cum se intind sa atinga mantia parintelui, eu ma uit, nu ma impresioneaza nimic din ce fac. Apoi revin cu gandul la Dumnezeu, ascult ce se canta sau vorbeste, trec prin filtrul personal, deseori comentez pentru mine „spune si el ce a invatat!”.

De data asta, ma uitam cum se impartaseste lumea si cum eram impins de norod spre locul faptei. Tot inaintand pas cu pas, cugetam: eu nu m-am mai impartasit de ani buni, cu mare chin m-au impartasit pana pe la 12-13 ani. Nu suport gust sau miros de vin, de alcool…am incercat sa-mi fac curaj, ca daca toata lumea de acolo se impartaseste, eu de ce sa nu, am incercat alte ganduri, dar nimic, striga oripilarea din mine, mi-era teama ca fac vreo prostie pe acolo…asa ca am iesit din multime si am stat eu cuminte deoparte. Sa se impartaseasca aceia care doresc…

Dar nu se impartasea toata lumea, ci doar vreo 50 de persoane, care probabil au tinut post. Cred ca imi era rau toata ziua 🙂 Eu fug de niste lucruri…de impartasit, de stat degeaba in fotoliu, chipurile pentru odihna…eu nu pot insa sa stau asa, pur si simplu, nu am stare…a dona sange este o alta fobie, merg ca la taiere…a sofa, mai sunt…ce mai, sunt plin de defecte 🙂

5Biserica mare a manastirii Caraiman

6O constructie impozanta

7In apropiere de manastire se afla si o padure mica de pini

8Tot pini

A doua zi de Craciun, iar o plimbare prin multe locuri:

9Blocurile pentru rromi, inaugurate acum in prag de sarbatori de Primaria Busteni

10Refugiul din Valea Spumoasa, am ajuns la 12 fix, unii prieteni imi spun „Fix”…probabil de la multe fixuri, nu ca sunt eu acela punctual 😉

11

12Si aici este de mine, lumea mea 🙂 Cascadele din Valea Spumoasa…ce loc mirific. De cate ori ajung, ma opresc pe niste pietre in mijlocul apei si stau asa, la poze, la privit

13Ce peisaj…

14Nu te saturi privind, cat poate fi de frumos

15

16De jos, de la baza zidului unei captari, nu poti face astfel de poze. Trebuie sa urci putin, prin apa, pe niste pietre alunecoase…

17

18Cum sar stropii de apa…nu-i asa ca este frumos? Cum arata baza caderii de apa, un verde maroniu cu pietre si apa involburata…este superb! 🙂

19Un curcubeu ce voia si el in poza

20Cum ma suceam un pic, cum un fir de apa isi schimba culoarea…acum este rosu

21Dar trebuia si aparatul sa vada asta, nu doar ochiul meu

22Alb stralucitor

23Acum mai multe culori, verde, galben

24Curcubeu

25Fara curcubeu

27

28

29La cativa metri distanta, alte caderi de apa ce se strecurau printre muschi

30Trebuie sa ma gandesc bine, la ceva interesant de amenajat aici pe timp de vara. Sa stai pe ceva sa privesti cascadele, sa stau, sa stam…vedem atunci ordinea 🙂

31Daca tot eram prin Valea Spumoasa, de ce sa nu urc putin si pana la izvoare?

32

33Am baut apa de acolo. Nu ca mai jos nu ar fi fost buna 🙂 Dar este vorba de un alt fix: sa fiu primul, sa merg pana  la capat, sa fiu inceputul, ciudatenii personale

34Cascadele vazute de jos. Locul unde este sageata rosie, pe acolo ar fi izvoarele. Observati si ca soarele dispare din aceasta zona dupa 12:15-12:20

35Din nou la refugiu

36Lumea Bolovanului

37

38Treceti, va rog! Nu pun ghilimele, altceva, pentru ca mi-am zis mie 🙂

39Busteniul

40Aveti grija daca mergeti la Cascada Urlatoarea…este un ghetus…

41Pe traseul turistic Busteni-Cascada Urlatoarea

42Masa, precum si alte amenajari efectuate de catre Administratia Parcului Natural Bucegi, erau intacte. Pe masa se afla o manusa, cineva o pierduse, altcineva o gasise si o lasase la vedere, poate o va gasi proprietarul

43Imaginea cu Claia Mare a incheiat excursia.

M-am intalnit cu niste prieteni ce veneau de la Cascada Urlatoarea si am stabilit ca maine sa mergem pe la Cabana Susai. Ziua parea ca se incheiase, dar nu a fost asa:

1

3

4Plimbare prin parcul din Busteni

5

Prin abrupturile Jepilor Mari si Mici

A fost o zi superba astazi in Parcul Natural Bucegi, super, frumoasa, de exceptie 🙂

Inainte de a trece la subiect, as vrea sa fac o introducere, eu mereu amestec lucrurile, adica se poate uita si la poze, citi si altceva, asculta si muzica…ciudatenii personale 🙂 Mi-a gasit cineva acum vreo 2-3 zile alta problema, daca grupa mea de sange reprezinta o specie extraterestra, am mai aflat si ca am ceva incrucisat la corp, la creier. Bine, asta stiam ca este ceva in neregula 😉 dar pe asta chiar nu o stiam. Daca scriu cu mana dreapta si mereu piciorul de baza este stangul, nu prea este bine…ca emisfera dreapta a creierului se ocupa de piciorul stang, si cea stanga de mana dreapta…boala curata! Eu nu stiu unde aud unii toate prostiile acestea :))

4

Introducerea:

Sunt putin uimit de arestarea superpolitistului de la Alba Iulia, seful Biroului de Combatere a Criminalitatii Organizate…mi se pare ceva demn de „Caracatita”. Nu stiu de ce tot am impresia ca este o inscenare, ca acest om a deranjat niste politicieni, care l-au aranjat.

Deci eu vad asa lucrurile, omul acesta a fost ani la randul poate cel mai bun din tara, sa sara el in barca infractorilor pe care-i prindea, este greu de crezut. A fost acuzat ca a acoperit un sef de clan mafiot si ca de la o firma lua bani pentru activitatile de serviciu. Daca ai 10 mafioti si unul dintre ei te ajuta sa pui mana pe cei 9, ce faci? Il bagi si pe el la puscarie? Eu zic ca nu, dimpotriva, ai grija de el, pentru ca omul te scuteste de o groaza de resurse, nu mai dai bani sa afli informatii, nu mai pierzi timp, nu mai dispersezi personalul…chiar este bine sa reusesti sa ai un astfel de om printre mafioti. Logic ca il protejezi.

A luat bani, nu pentru el ci pentru ca biroul lui sa fie cat mai operativ. I-a luat de la alti infractori. Acum, la cata hotie este in tara asta, ar trebui sa arestezi pe foarte multi, unul din trei. Iar dintr-o mie de pesti prinsi in plasa, poti sa eliberezi unul…

Statul nu are bani de alocat, ca oamenii legii sa fie in pas cu infractorii. Faptul ca omul acesta s-a descurcat, mai mult sau mai putin legal, mie imi place. Pe sleau, politistul era adaptat la realitate. Băga 9 mafioti la puscarie si il scapa pe al 10-lea pentru ca i-a dat dovezi solide, il mai si ajuta din cand in cand. Lua bani de la o firma, nu pentru el, ci pentru a finanta activitatile serviciului….pai nu este un tip foarte destept? In societatea noastra nu prinzi infractori altfel, doar priviti cate dosare stau in instanta nesolutionate de ani de zile. A luat bani de la o firma…daca nu avea cu ce sa-si desfasoare activitatea? Mie mi se pare ca i-a batut pe infractori cu propriile arme.

Multi vor zice ca fiind om al legii, trebuia sa fie vertical, sa aplice legea…pai, in conditiile de azi, daca procedezi astfel, cam bati pasul pe loc. Politistul nu a nedreptatit pe cineva, nu si-a luat case si nu si-a facut conturi pe afara…s-a adaptat situatiei. Din ce am aflat, a deranjat o grupare infractionala, sprijinita politic… La Piovra.

Iar acum este la puscarie, acolo unde el ii trimitea pe altii…ce mai, l-au terminat. Presa aservita si controlata politic a dat cu el de pamant, a aparut incatusat peste tot. Tinand cont de renumele sau, de impactul asupra populatiei, care este din ce in ce mai dezamagita de ce se intampla prin tara, de oamenii legii care vor fi si mai atenti la ce fac, ce spun…trebuia trecut in rezerva discret, sa i se spuna ca trebuie sa demisioneze. Nu trebuia prezentat ca un infractor…de aici si convingerea mea ca este asa cum a spus el: „O marsavie!” Doar daca te uiti putin la acuzatiile ce i se aduc: „a luat bani de la infractori si si-a dotat birourile cu calculatoare”, „a bagat la puscarie o multime de mafioti si a lasat unul in libertate pe care-l mai folosea si proteja la nevoie”, iti dai seama ca nu prea este logica in tot ce se spune. Noi nu suntem Germania sau mai stiu eu ce stat puternic economic, stabil democratic, ca sa bagam un superpolitist la puscarie pentru ca s-a folosit de infractori…

….

1Masina Jandarmeriei din Sinaia, la panoul ce interzice accesul motorizat mai sus de Cota 1400. Ieri a fost o comisie pe Platoul Bucegilor, daca au cativa jandarmi curaj sa spuna anumite lucruri, multe se vor schimba in acest Parc Natural.

2Bravo lor, isi fac serviciul

3

5Urme de zapada ici-colo

6Unicornul, Sfinx

7

8

9Cat de frumoase sunt acele mici ochiuri de apa

11Sfinxul Pietrei Arse

12O mandibula in lacul de mai sus

13Sa vedeti ce straniu se vede aceasta cruce, pe ceata

14Punct panoramic

15

16

17

18

19

20Cu mare greutate…am reusit sa nu merg pana acolo, sa vad ce este inauntru

21

22

23

24

25

26Se observa ca fiind mutate periodic tarcurile cu animale, iarba a crescut din nou

27Jeepul Jandarmeriei Dambovita la bariera dinspre Babele. De aceea este acea coloana de masini parcate…altfel erau insirate mai sus, in dreapta, care pe unde nimerea

28Cine a scris pe zidul acesta merita felicitari 🙂 Multi turisti ajungeau in acest loc, unde este o intersectie, si nu stiau in ce parte este traseul pe Jepii Mari

29„Plaja” si pe munte

30Jnepeni, de o parte si de alta a traseului turistic spre Babele

Sa luam si o pauza muzicala:

Mai departe,

31

32Pe acestea au uitat sa le inlocuiasca

33Ma astepta sa-l ating

34

35

36

37

38

39

40Turisti pe Braul lui Raducu…si se mai mira unii de ce nu mai stau animalele prin padure. Nu este voie sa te abati de la traseele turistice, dar numai pe „nemarcate” se merge…problema consta in faptul ca oricine merge pe unde doreste, pentru ca nimeni nu te intreaba ce cauti pe acolo…desi exista prevedere legala ca nu ai voie sa umbli asa, de capul tau prin aria protejata…exceptand persoanele autorizate. Eu sunt una dintre acele persoane autorizate, am fost mereu si o sa fiu, asta ca sa scutesc pe unii de comentarii stupide. Apropo de acest lucru, intr-o sala de judecata, am fost intrebat in ce calitate eram printr-o zona montana…dobitocii crezusera ca eu merg asa, ca nu am ce face si… asa au pierdut proces dupa proces…

41Nimeni nu isi mai aminteste al cui era acest mormant, sau ce reprezenta monumentul…cineva a tras de el si i-a luat tablita, astfel l-a rupt. Cred ca pe timpul comunistilor, pentru ca am impresia ca era o reprezentare bisericeasca pe placa de marmura. Cu ce mare greutate au transportat aceasta placa de marmura, cred ca este o poveste pe care nu o vom sti niciodata. Este destul de departe de orice drum de acces…poate erau militari, sunt destule transee prin acea zona…

42O groapa este chiar langa monument, tot de prin timpul razboiului

43

44

45

46Poteca pe Jepii Mari

47Stalpii funicularului de acum circa 100 de ani, ridicat de fratii Schiel

48

49Punctul acela era unul dintre fratii Schiel 🙂

51

52Claia Mare…varful si peretele

53

54Cateva raze tot se mai vedeau, chiar daca „trecuse” dupa munte 🙂

Boboteaza, Cascada Urlatoarea, Manastirea Caraiman

In cele din urma am plecat astazi spre Manastirea Caraiman. Dar nu asa de-a dreptul pentru ca ajungeam prea repede…ci pe o mica „bucla” ce includea si Cascada Urlatoarea.

Am pornit pe la 10…bine, nu cu gandul la ascultat slujbe, spus rugaciuni. Pentru asta trebuie sa fii in biserica la ora 9. Nu am mers cu un astfel de gand pentru ca de Boboteaza nu exista cadrul adecvat sa stai la slujba…lumea vine dupa apa. Este drept insa ca nici eu nu sunt marele impatimit al traditiilor bisericesti…treburi cu Sfanta Traditie, de la nu stiu cine citire, Apostoliceasca Biserica.

1Toate vicisitudinile naturii s-au intalnit ieri prin acea vale

2La gramada

Prin padure nu era nimeni, la oameni ma refer…asa ca am facut poteca singur din Poiana Tapului pana la Cascada Urlatoarea, traseul pe care merg din copilarie. Probabil am mers de vreo mie de ori pe el pana acum :)) Noroc ca mi-am luat bocancii de tura pentru ca am vazut ceva…o ciocanitoare neagra, si m-am dus pe unde este zapada mai mare. O pasare care nu se apropie de oameni, este mai greu de vazut, sensibila la imixtiuni in habitatul sau. Are marimea unei ciori, chiar se aseamana cu aceasta.

Zbura din pom in pom imediat ce vedea ca ma apropii…nametii erau mari, pana la urma de la vreo 100 de metri tot am prins-o intr-o imagine. Nu foarte clara dar alta pasare neagra care sa stea asa pe copac, nu este…sau poate ca ar mai fi 🙂 In padurile din Valea Ialomitei traieste o ciocanitoare foarte ciudata. Face gaura in orice copac, uscat sau verde. Am vazut niste gauri cat o minge de volei intr-un molid…de regula ciocanitoarea aceasta nevazuta, cand se ia de treaba, nu lasa o gaura mai mica de un mar…

3

Ciocanitoarea neagra este si o specie protejata de lege… Dupa care am plecat spre Cascada…de la Cascada la Manastire.

8

In fata sfintei manastiri erau o multime de sfinte masini. Cateva mii de sfinti enoriasi venisera sa ia sfanta apa. Am trecut pe sub sfanta poarta si m-am trezit in sfanta curte a sfintei manastiri. La tot pasul sfinti oameni cu bidoane sfinte in: maini, sacose sau prin sfintele buzunare. Intru in Agheazmatar la o sfanta rugaciune…acolo, mai multi sfinti enoriasi stateau de frig zgaindu-si sfintii ochi spre sfanta si soborniceasca biserica. Asteptau sfantul semnal ca pot lua sfanta apa. Mai erau si cateva sfinte femei care chiar se rugau.

40

Dupa ce am iesit din sfantul Agheazmatar, m-am dus si in sfanta veche biserica unde am constatat ca nu sunt mai mult de 10-15 persoane…deci as fi putut veni si sta linistit de la ora 9. Na, asta este, eu si sfanta mea idee idioata ca biserica va fi plina de oameni veniti la sfanta slujba. Da’ de unde! Afara era o sfanta coada imensa. Oamenii asteptau sfanta apa. Cu o ureche la sfanta slujba, cu alta la sfantul vecin de dinainte…ce mai barfea.

37

Sfintii credinciosi stau la sfanta coada pentru ca asa este bine, ca asa face toata lumea, sa-i vada altii, asa s-au obisnuit, de frica sa nu se termine pana la ei…ee, din diferite motive. Daca ai venit la biserica nu doar pentru sfanta apa atunci mai stai si la sfanta slujba. Loc era in ambele biserici, dar sfantul om statea in frig, la sfanta coada. Macar eu eram in trecere, in plimbare, ne-evlavios, ne-doritor de sfanta apa, pacatos. Nu pentru ca nu cred ci pentru ca o pot lua si maine sau mai tarziu…nici sa stau ca sfantul prost cu o sfanta mantie de evlavie la coada.

35

Sa fim seriosi! Pe Dumnezeu nu-l pacalim cu astfel de lucruri…ca stam cu orele la o coada, in frig. Dumnezeu stie ce avem in suflet fiecare si cu ce ganduri intram intr-o manastire, biserica. Trebuie sa stai la slujba, mai in fata, in biserica, sa vezi ce se intampla, ce se spune, ritualul acesta este vechi de sute de ani, nu l-a inventat cineva acum. A intervenit obisnuinta, aproape ca stim pe de rost ce o sa spuna preotul, cuvintele ne vin in minte mecanic, nu le mai simtim. Mai bine, o sfanta plimbare, prin sfanta padure si apoi o sfanta rugaciune de multumire in sfanta biserica…dupa care pe sfantul drum la sfanta casa. Mai ascultam o sfanta formatie Compact. O ruda spunea ca mie imi plac pentru ca sunt vagabonzi…deci ei vagabonzi, eu „bagabont”, sfantul bagabont 😉 Lasa asa, sa fiu asa…

Acum si mai multe poze, sfinte poze…de la Adrian citireeee…in vremea aceeeea, era cineva pe la Cascada Urlatoarea. Pentru ca dragi enoriasi, in oras Cel Viclean vine sub forma unei carti, gand, prieten, femeie. Dar acolooo, in pustietate IEL vine…personal. De la parintele Cleopa citire… 😉 Restul, next time.

4La intrare pe traseul turistic…nicio urma, alb totul. Este frumos sa calci primul prin alb…sa fii primul, mereu mi-a placut albul acesta pur 🙂

6Pe mijlocul drumului, m-am intors sa pozez de unde veneam…ca sa tin minte :))

7Un gen de poze care imi place foarte mult…apropiat un peisaj de la distanta, incadrat intr-un anume fel, putina ceata in departare…

9Nu este evident din aceeasi categorie ca aceea de mai sus

10

11Topait de veverita…singurul animal care se bucura de frig, zapada, vant

12Pe aici am zis sa scurtez…aceasta era o urma de bustean tras de cineva. Lemn de fag, pentru foc. Urma fiind inghetata nu te afundai mult in zapada 😉

13La cativa pasi de Cascada Urlatoarea

14Privire inapoi, spre podet

15Cascada…care m-a vazut de mic, de foarte mic 🙂

17Urlatoarea

18Pustiu

19Mai multe urme spre Busteni, pe cel de al doilea traseu ce ajunge tot la Cascada Urlatoarea

Dupa urme, au fost inaintea mea cu vreo 30 minute, doi baieti si doua fete, o fata si un baiat aveau adidasi, o alta fata cizme, celalalt baiat ghete. Fetele aveau marimea la incaltaminte 36-38, baietii 40-42. Una dintre fete era bruneta, cu parul pana la umeri, un fir de par lung era pe jos, deci nu purta caciula. Dupa mers, pareau a nu fi obezi sau in varsta…ar fi avut pana in 40 de ani. Una din fete era racita, pe jos erau doua servetele nazale mototolite in stil feminin. Un baiat nu le-ar fi facut asa 🙂 Asa a venit si concluzia ca erau de la oras si nu de la tara…probabilitatea cea mai mare ar fi fost un oras din Moldova. Dupa pasi, mergeau fara greutate in spate, adica fara rucsac, fiind deci cazati in Busteni. In locurile mai dificile pasii nu erau apropiati, care induc ideea ca le este teama sa nu alunece, deci nu sunt la prima iesire de acest tip. Oricum sunt dintr-un oras de ses, pentru ca le placeau sa faca poze langa brazi incarcati de zapada.

Nu degeaba se zice ca ochii care nu se vad, te vad! 🙂

20

21Bresa printre copacii cazuti pe traseul turistic Busteni-Cascada Urlatoare. Deblocarea traseului s-a realizat in urma cererilor adresate de mine, iarna trecuta. Nu trebuie sa aplaudati, doar eu puteam sa o fac. La fel si cu blocarea accesului auto, ilegal, spre zona inalta a Bucegilor. V-am spus din timp ca doar eu o pot face. Cu toata coruptia din institutiile statului de pe plan local tot i-am oprit…evident nu singur. Dar, doar eu am stiut cum sa o fac. Pentru ca statul nu inseamna doar hotie si coruptie. Unii fura, altii trebuie sa-i prinda…asa le trece viata, si unora si altora. La sfarsit cand tragem linie… „Ce daca ani la rand, Am cules in palme vant” – este de ajuns clipa, acea clipa…care face diferenta.

In prezent, traseul este blocat din nou. Nu de ieri, de azi, ci din vara. Salvamontul din Busteni doarme in bocanci, plimba jeep-uri si fac tot felul de smecherii. Lucruri bune nu ar face. In loc sa posteze poze cu peisaje pe Facebook mai bine ar fi deblocat cel mai circulat traseu turistic din Parcul Natural Bucegi. Cand padurarii si cei de la Parcul Natural au deblocat traseul nu a venit niciun salvamontist. Daca erau de bun simt macar sunau, sau acum, ar fi depus o cerere la Romsilva sa-i ajute la deblocarea traseului. Acum insemnand situatia prezenta, existenta inca din vara. Pentru ca prima actiune a avut loc in iarna trecuta.

Dar voi ajunge saptamana viitoare la Consiliul Judetean si o sa vedeti cum vor avea initiativa…Apoi am sa-i felicit aici pentru munca depusa. Nu mai conteaza ca au facut-o de voie sau de nevoie 🙂 Poate se simte si Primarul Savin sa mai rareasca din golanii pripasiti prin aceasta formatie de salvare ce „reprezinta” orasul. Oricum multi sunt inutili, indisciplinati, slab pregatiti si prost educati…poate ii angajeaza dl. Nastasia la deszapezire. Este o sansa…

22

23S-a intamplat accidentul 🙂 Vantul a suflat pana l-a rapus. Nu chiar de tot…

24…dar suficient

25Blocaj

26Pe cel mai circulat traseu turistic din Bucegi…prezentare turistica realizata cu sprijinul Salvamont Busteni. Poftiti la drum! 🙂

27Un brad mic „imbratiseaza” un fag mare

28Busteniul, supranumit „Poarta Bucegilor”… mai degraba…o intrare ilegala, mmm?

31Vant sufland prin padure

32Claia Mare

34Aici, la manastire, stateam de vorba cu un mare cetatean al Busteniului. Acesta privind la masinile adunate in fata portii manastirii, a spus asa: „Ii vezi pe toti astia tineri?” El arata spre cateva masini cu tineri mai smecherasi, in niciun caz bisericosi. „Adi, astia sunt copiii hotilor, care au furat tara asta” 🙂 Vedeti, asadar ca fiecare intelegem in felul nostru viata…

36

38Programul parintelui Gherontie…de bun simt indemnul

39Prima biserica a manastirii Caraiman

41Pe aici se urca spre manastire, ca alternativa la drumul auto… 😉

Alta formatie Compact :))

Chiar merge de Boboteaza, nu? :)))))

Vremea care imi place!

Imi place vara, alteori si toamna, de nevoie nu de bunavoie. Nu imi place frigul asa prostesc, continuu…dar uneori imi place gerul care pare ca iti „musca” din obraji. Dar pentru asta trebuie sa fie zapada si drumul de parcurs sa fie scurt.

Si ieri si astazi vremea este la fel in Valea Prahovei si in Bucegi. Adica muntele este in ceata, in oras ploua usor, oricine stie ca pe munte acum ninge. Cat de mult ninge chiar nu as vrea sa aflu. Este deprimant sa stii ca pana in aprilie-mai vezi zapada pe munte :))

Dar pe o astfel de vreme, prin padure sau parc poate fi relaxant:

Vf. Claia Mare o prelungire spre est a muntelui Jepii Mici

Se zareste prin ceata, albul zapezii…acolo nu as vrea sa fiu 🙂

In urcare

Am intrat in ceata

Copaci invaluiti de o mantie…tacuta.

Frunzele fosneau sub picioare, liniste deplina, miros de padure, putina umezeala in aer, copaci parca incremeniti

O furca de intors fanul, daca avea doar trei brate il denumeam trident…seamana si cu un fulger intors…unde era artistul/poetul. A, nu v-am spus: Matrix scria acum vreo 10 ani poezii. Dar eu am citit una tot asa de mult si am murit de ras…poate o fi uitat ca am ras si reusesc sa-l conving sa iau una din ele…pentru aici :)) Iar am ras, se pare ca nu ma pot abtine nici acum!

Mai departe venea o vale…dinspre aceasta razbateau pasi…vreun animal mergea. Mai repede il auzeam noi de pe acest platou impadurit decat el pe noi. Prin ceata asta deasa nu am vazut ce era…

Un peisaj superb, un colt de natura frumoasa, imortalizat…

Incepuse sa ninga usor, parea mazariche, nu fulgi…caderea lor pe frunze semana cu aruncatul orezului peste miri, acelasi sunet, putin diferit…doar cadeau pe frunze. Sa asculti linistea…uneori nu este inspaimantatoare…prea multa liniste 🙂 Depinde de locul unde te afli…si de starea de spirit :)))

Sarbatori pline…traseu de neuitat prin Bucegi, multe altele

Merg pe munte sau imi desfasor activitatile alaturi de mai multe grupuri de prieteni, unii sunt mai elevati si merg in natura pe trasee mai scurte, altii sunt prieteni de oras, iar ceilalti sunt prieteni de cursa lunga cu care parcurg intr-o zi Bucegii de la un capat la celalalt.

Si am programat cu unii dintre ei sa ne intalnim ieri acasa la cineva, motivele erau ca locuieste langa padure, e liniste, facem gratar, motive…Pana la urma a trebuit sa facem cumparaturi si de la o carmangerie…eu am propus sa cumparam de la Mitirita ca acolo nu miroase cand intri, si am luat mai multe, de gratar a trebuit sa ma ocup eu si cu un prieten.

Apoi pe un traseu…

Destinatia: Manastirea Pestera Ialomitei, adica peste munte. Traseul de intoarcere urma sa fie decis pe acolo…important era ca plecam de acasa 🙂

Cascada Urlatoarea

La un moment dat poteca era acoperita de o lavina, si am abandonat-o, urcand de-a dreptul pana in Saua Urlatorilor. Lavina era undeva pe poteca dupa Valea Urlatorii Mici si cu mult inainte de punctul denumit „Belvedere”

Zapada mai sta pe acest traseu cateva saptamani

Creasta Jepilor Mici si Saua Claii Mari

Saua Urlatorilor si traseul trecand de punctul „La Scari”

Jos, cartierele Poiana Tapului, Zamora si Piatra Arsa ale orasului Busteni. Poza facuta de pe terasa Cantonului Schiell

Pana la acest traseu am vazut o capra neagra pascand, noi am trecut pe deasupra pantei unde ea pastea, precum si urmele unui urs foarte mic. In mod normal nu este lasat de ursoaica la o asa varsta. Cat ne-am uitat prin imprejurimi nu am vazut insa o urma de urs mare.

In apropiere de Complexul Sportiv Piatra Arsa…aveam sa observam ca nu era nimeni pe afara, nu stiu cine ar fi reusit sa ajunga pana aici sa petreaca aceste Sarbatori

In dreapta traseul turistic spre Pestera, in stanga DJ 713 acoperit de zapada

Zona Padina in departare

Intr-o mica vale in apropiere de Padurea Cocora este crucea unei eleve. Este si o strofa sinistra scrisa…am facut poza asta intrucat nu-mi amintesc, desi am trecut de zeci de ori pe langa aceasta, sa fi vazut ca bate soarele in acel loc. Mereu cand trec prin acest loc am o stare ciudata, s-a intamplat ceva foarte rau prin aceste locuri…nu m-am interesat cum a murit acea fata, Bia Mariana.

Acum un an eram la o discutie cu un prieten din Sinaia. Vorbind de trasee prin Bucegi el mi-a spus ca are o stare nasoala de cate ori trece prin acel loc, deci nu sunt singurul.

„Covoare” naturale cu mii de branduse…am gasit o brandusa de un alb imaculat, nu din aceea in care a batut soarele prea mult. este foarte rara, nu o postez ca unele poze le pastrez cu alte scopuri. De asemenea, am mai gasit una care era jumatate albastra, jumatate alba, aproape inflorita, iar culoarea alba era ca o dantela…

Muntii Doamnele si Obarsiei

Spre Pestera Ialomitei

Asa ca pentru a lamuri pe unii care viseaza tot felul de conspiratii…pestera nu se inchide pe parcursul celor trei zile de Paste, pentru a se face nu stiu ce liturghie magica…si in prima zi de Paste a fost deschisa. Pretul unui bilet 10 lei adult si 5 lei copil.

Am aprins lumanari si eu…pentru toti vii si pentru toti mortii :))) In pestera nu am intrat, ce sa mai vedem cand am fost prin toate cotloanele 🙂 Cate necazuri am mai facut si pe acolo, ca niciodata nu plateam taxa de intrare…bine, aveam niste motive serioase 🙂

Trebuie sa spun ca am stat la rand ca sa aprind lumanari, pentru ca erau destule persoane 🙂

Intrarea in bisericuta din pestera. La iesire am vazut niste cruciulite care miroseau a mir, am cumparat cateva ca mi s-au parut interesante…

In Poiana Horoabei, mai departe Turnul Seciului…am trecut sa vad daca mai arunca silvicultorii de la cabana Horoabele gunoaie prin padurea invecinata, am vazut ca nu mai arunca dar si ca au mai ramas cateva de anul trecut…nenorociti!

Am urcat pana la cabana Padina sa cumparam niste suc si bere ca nu am vrut sa luam de acasa in rucsac intrucat preturile sunt cam aceleasi, si in oras si la aceasta cabana. De la cabana am urcat initial pe traseul spre Saua Strunga pentru cateva minute apoi am coborat la niste poieni din preajma paraului Coteanu.

O zona care mereu mi-a placut

Am coborat prin spatele pensiunii Coteanu pe un drum forestier si am continuat spre Lacul Bolboci

O parte din lac, dupa ce la podul din Cheile Tatarului ne astepta o priveliste dezolanta, sub pod si in apropierea acestuia nu mai era decat putina apa. Evident am ales si lemnul uscat pentru o pluta mare de circa 7 metri si lata cam de 5 metri, cum se mai topeste gheata de pe lac, o sa trecem la treaba, probabil dupa 15 mai.

Pana la cabana Bolboci am dat de intinse portiuni cu noroi…

Dupa imaginea cu lacul secat pe zone intinse am ajuns langa aceasta cabana, destule persoane, mai multe ca la Padina.

La 8:15 plecasem din Busteni, pe la ora 15 dupa plimbari prin alte locuri, am ajuns la capatul sudic al lacului Bolboci. Am traversat barajul, si cum stiam eu o poteca :)), am ajuns pe un afluent al vaii Oboarele, apoi in cursul principal, intr-un fost drum forestier partial luat de viituri…

Si ce a mai ramas dintr-o zona amenajata acum 30 de ani

Am tot urcat printre copaci cazuti, stanci, apoi o panta de toata frumusetea :)))…pentru a efectua un ocol de peste o ora si a ajunge la…marginea padurii cum se vine dinspre lacul Bolboci pe traseul turistic marcat cu cruce galbena.

Iar urcus de pante, am urmat o poteca de animale in partea dreapta, apoi o coborare de circa 100 de metri spre firul paraului Oboarele, un urcus de cam 200 metri si am iesit intre Stana Oboarele si DJ 713 🙂

La o curba era un Logan deci cam pana acolo se poate urca cu masina…deocamdata.

Si cum un urcus nu vine singur niciodata am mai incercat unul pe pantele Vanturisului, ocolind de departe Saua Dichiului si coborand asa pana la etajul forestier

Undeva jos o masina pe DJ 713, deci se poate urca cu masina in conditii bune pe la Cuibul Dorului, ceva mai departe prin imensitatea padurii se afla un punct alb adica Complexul de la Cota 1000.

Dupa ora 18 treceam de cabana Cuibul Dorului, la 19 si ceva eram deja in Sinaia. Pe Calea Moroieni am schimbat cateva vorbe cu seful Ocolului Silvic Sinaia, dl. Cretu, aflat cu niste cunostinte la plimbare, i-am zis ca venim doar de la Bolboci…cred ca daca i spuneam de unde venim de fapt s-ar fi mirat.

De mirat ne-am mirat si noi stiut fiind ca de la Pestera Ialomitei pana in Sinaia sunt cam 35 de km, noi de fapt tot umbland de colo-colo, am facut cu mult mai mult, fara sa mai adaugam distanta Busteni-Platoul Bucegilor-Pestera Ialomitei…pe jos evident :))

Si fara sa ma dau prea rotund dar ma tinea sa alerg la sosirea in Busteni si din cartierul Poiana Tapului pana la Cascada Urlatoarea. Maine este o noua zi, dar traseul nu este nici macar pe jumatate…

De la podul de pe Izvorul Dorului am vazut ca a inceput sa curga Cascada Vanturis, dar deplasarea acolo o vom face in 2-3 saptamani, pentru ca apa nu este la „apogeu”.